1,296 matches
-
capitaluri. Unul din exemplele cele mai ilustrative este adâncirea integrării europene și constituirea unei piețe unice. În toată lumea s-au răspândit actualele realizări tehnice și tehnologiilor de aplicare care au produs unele schimbări structurale și au oferit posibilități noi pentru antreprenoriat (În special revoluția informațională). Piețele și economiile naționale au devenit mai interdependente. Dar În același timp crește diferența tehnologică, diferența Între nivelul veniturilor și inegalitățile Între țări, regiuni 3. Tipologia și modelele corporațiilor transnaționale. Există diferite modele de organizare a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
politice și de drept, instituționale, culturale, care determină atractivitatea și gradul de utilizare investițională implimentată Într-un sistem economic sau În cadrul economiei naționale. Aceste caracteristici sunt legate nemijlocit de specificul legislației naționale și de istoria relativ nouă și scurtă a antreprenoriatului din Republica Moldova. Pe parcursul metamorfozelor din climatul investițional al unei țări se realizează și adaptarea investitorilor către acesta. Deci, se poate afirma că În vederea efectuării investițiilor Într-o anumită ramură a țării, investitorii vor analiza condițiile mediului investițional, care reprezintă În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a comunica pentru a învăța, atunci când comunicarea depășește stadiul de obiect al învățării și devine mijloc și mediu al proceselor de asimilare și rafinare a înțelegerii. Realizarea competențelor-cheie în perioada școlarității, așa cum sunt stabilite de Cadrul Comun European: inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice; comunicarea în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice de bază în științe și tehnologii; competența digital, asigură dobândirea unei competențe fundamentale: a învăța să înveți, care constituie suportul dezvoltării capacității
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Finlanda Scopul Ministerului Muncii este de a reduce șomajul structural, de a combate excluziunea și de a asigura disponibilitatea unei forțe calificate de muncă. Ținta este de a crește productivitatea muncii, astfel încât să posede o calitate sustenabilă, de a crește antreprenoriatul și ocuparea pe cont propriu. Din punct de vedere instituțional, actorii de pe piața muncii sunt Centrele pentru Dezvoltarea Ocupării și Economiei, Departamentele pentru Piața Muncii și oficiile de ocupare din cadrul administrației regionale și locale, care sunt coordonate de Departamentul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ratei de ocupare. Liniile directoare strategice sunt reducerea șomajului structural, asigurarea disponibilității unei forțe calificate de muncă, creșterea productivității muncii într-o manieră sustenabilă din punct de vedere calitativ, crearea precondițiilor pentru o politică activă în domeniul ocupării imigranților, creșterea antreprenoriatului și ocupării pe cont propriu. Strategia este implementată de administrația muncii printr-un program de ocupare orizontal și orientare către performanță. Evaluările regulate conduc la concluzii legate de adecvarea la mediul de operare aflat în continuă schimbare. * * * Sistemul național privind
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Herrnstein Herzburg, Frederick Heward, W.L. Honeywell, J.A. Hopkins, Bill Comportament uman. Vezi Comportament Factorul imediat în întărirea pozitivă Perimare Stingere neadecvată Pedeapsă neadecvată Stimulente In Search of Excellence (Peters) Tehnici de instruire. Vezi învățare accelerată International Quality Study Antreprenoriat IQS. Vezi International Quality Study Curba J a performanței Jenkins, Sam Johnson, Karyn Johnson, Kent Jones, Dick Journal of Experimental Psychology Karabatsos, Nancy A. Kodak Kohn, Alfie Komaki, Judith Lancaster, Hal Land, George Latham, Glenn Tehnici de învățare. Vezi învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Lombardi, Vince London, M. Lorgan, Gary Maddox, John Mager, Robert Premiul Malcolm Baldridge National Quality Malloy, Rich Abordări manageriale; managementul performanței; popularitate versus eficiență; Management prin excepție Management prin obiective Management la întâmplare Mofturi în management; schimbarea managementului; cultura corporatistă; antreprenoriat; managementul prin excepție; managementul prin obiective; managementul la întâmplare; cercurile de calitate; autoactualizarea; alianțele strategice; prosperitate pe seama haosului; mișcarea calitate pe toată linia Mituri manageriale Stiluri manageriale; la întâmplare versus precis; subiectiv versus precis; Teorii manageriale; echipe cross-funcționale; managementul calității
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o formulare sistemică a teoriei liberale (Mitchell, 2002). Finnemore și Sikkink afirmă că influența normelor poate fi înțeleasă în termenii unui proces cu trei etape: apariția normei; acceptarea normei (cascada normei); și internalizarea normei. Mecanismul caracteristic etapei apariției normei este antreprenoriatul normei. Antreprenorii încearcă să convingă o masă critică de state să adopte noi norme. În a doua etapă, norma "se revarsă în cascadă" la nivelul populației, prin intermediul presiunilor de a se conforma sau prin dorința de creștere a legitimității. Ultima
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat au putut fi sprijinite financiar de către AFCN, la care s-a adăugat o paletă destul de largă de subvenții pentru tipărituri. Ideea în sine, aceea că poți să participi cu un proiect, fie că ești instituție (publică sau privată), ONG sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat care au putut fi sprijinite financiar de către AFCN, la care s-a adăugat o paletă destul de largă de subvenții pentru tipărituri sau publicații on-line. Ideea generoasă că poți să participi cu un proiect, fie că ești instituție (publică sau privată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de proprietatea funciară și tipurile de activitate economică în ruralul românesc / 255 5.1 Activități economice și surse de venit în rural / 256 5.1.1 Activități economice în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu aproape toate schimbările, dificultățile și blocajele cu care se confruntă azi satul românesc, se datorează modului în care s-a făcut schimbarea regimului de proprietate în România în 1991. Fenomene precum agricultura de subzistență, debutul și dezvoltarea anevoioasă a antreprenoriatului agricol și ne-agricol în rural, dificultățile arendei, nu pot fi înțelese decât în contextul a ceea ce a însemnat Legea Fondului Funciar. Ultimul capitol analizează toate aceste aspecte, precum și activitățile economice și sursele de venit în rural și în cele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de actorii sociali a unor noi strategii de relaționare cu aceste instituții * Însușirea regulilor democrației Schimbarea economică * Apariția sau, după caz, dezvoltarea piețelor rurale * Reapariția agriculturii de subzistență * Fărâmițarea proprietății * Lipsa mijloacelor tehnice de realizare a unei agriculturi performante * Apariția antreprenoriatului în agricultură * Impunerea unor noi modalități de exploatare a animalelor și de producție în agricultură, ca urmare a aderării la organisme europene * Apariția unor noi categorii ocupaționale în rural * Apariția unor noi surse de venituri Schimbarea demografică * Îmbătrânirea populației din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
evident, o dată cu vârsta. Astfel ceea ce este interesant în Tălmăcel este că se păstrează încă caracteristicile unei comunități cu trăsături tradiționale, dar pe fondul unui context social ce are și elemente de modernitate opțiunea pentru familie mică și pentru valori individualiste, antreprenoriatul. Modele interacționale Ceea ce diferențiază comunitatea de societate consideră Bauman și îi conferă primeia o calitate esențială, unică, este înțelegerea împărtășită de toți membrii. Înțelegerea de tip comunitar "nu trebuie căutată, nu trebuie să lupți pentru ea, ea este acolo, în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dorință de implicare, mândrie) și sunt mai atașați de tradițiile și obiceiurile specifice satului. Cea mai surprinzătoare concluzie a studiului de față este aceea că o comunitate puternică, coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne (opțiunea pentru familie mică, pentru plasarea intereselor personale înaintea celor ale satului, etc). Ne-am fi așteptat ghidați și de literatura de specialitate ca într-un spațiu social cu elemente de modernitate, comunitatea ca
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avut loc în regimul proprietății private în România, după acel punct de cotitură care a fost Legea Fondului Funciar, și modul în care aceste transformări au determinat anumite forme specifice ale mediului social agricol românesc. Astfel, agricultura de subzistență și antreprenoriatul, ca modalități opuse de a face agricultură astăzi în România, și deopotrivă întâlnite, au constituit de asemenea un subiect de analiză în cadrul studiului de față. Analizele teoretice au fost ilustrate cu rezultate al unor analize secundare, pe date disponibile legate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reformele agrare regimul proprietății în România? Ce a însemnat Legea Fondului Funciar pentru agricultura românească de astăzi? Care este tabloul în cifre al agriculturii românești de astăzi? Cât de extinsă este agricultura de subzistență și în ce măsură se poate vorbi de antreprenoriat sau de arendă în mediul rural românesc? Toate acestea sunt întrebări la care studiul de față încearcă să găsească un răspuns și să-l argumenteze cu date. 2. CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA PROPRIETĂȚII FUNCIARE. DEFINIREA PROPRIETĂȚII Conceptul de proprietate este unul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai mare parte a acestora (74,8%) fiind femei. Referitor la a doua problemă, în rural populația începe să muncească cu mult înainte de 16 ani și rămâne ocupată mult după vârsta pensionării, iar nivelul de instrucție este scăzut. 4. 2. Antreprenoriat în agricultură Antreprenoriatul reprezintă una dintre principalele activități ce determină creșterea economică, datorită faptului că duce la dezvoltarea unor rețele sociale și economice, creează și promovează noi modalități economice, duce la dezvoltarea pieței și a tuturor tipurilor de capital. Antreprenoriatul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ei aduc de asemenea o serie de beneficii comunității din care fac parte, prin faptul că creează noi locuri de muncă, duc la creșterea veniturilor locale și conectează comunitatea cu economia globală (Henderson, 2002). Tabel 6.2 Creștere economică și antreprenoriat în fostele țări comuniste Foste țări comuniste Creșterea anuală medie a PIB 1995-2000 (%) Proporția sectorului privat în PIB 2000 Antreprenori activi la 1000 de persoane 1995-2000 Media anuală a numărului de noi antreprenori la 1000 de persoane 1995-2000 Bulgaria 0
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
piață, folosind tehnologie și tehnici agricole moderne, sunt specializați în ceea ce produc, iar cultura lor nu diferă foarte mult de cultura altor grupuri sociale (Šljukić, 2003: 173) Fostele țări socialiste, aflate în tranziție începând cu 1989, au pornit pe drumul antreprenoriatului cu resurse diferite și au parcurs căi diferite, astfel că rezultatele sunt foarte diferite între ele (vezi tabelul 6.2). În cei 15 ani de transformare a societății românești după regimul comunist, a devenit extrem de evident că, pentru alinierea României
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de venit Sursa: Sljukic, f.a. Cu toate acestea, drumul României a fost unul dintre cele mai anevoioase. Din tabelul 6.6 se observă că România ocupă o poziție inferioară între celelalte țări ex-comuniste, și în ceea ce privește creșterea economică și în privința ponderii antreprenoriatului, alături de alte țări ca Letonia, Lituania și Estonia. Factorii ce sunt corelați cu o activitate antreprenorială puternică, sunt următorii: prezența motivațiilor pentru această activitate, disponibilitatea capitalului și creditelor, legislația care să favorizeze antreprenoriatul, drepturi de proprietate bine definite, instituții politice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și în ceea ce privește creșterea economică și în privința ponderii antreprenoriatului, alături de alte țări ca Letonia, Lituania și Estonia. Factorii ce sunt corelați cu o activitate antreprenorială puternică, sunt următorii: prezența motivațiilor pentru această activitate, disponibilitatea capitalului și creditelor, legislația care să favorizeze antreprenoriatul, drepturi de proprietate bine definite, instituții politice și economice funcționale, corupție scăzută, investiții străine ridicate și politici ce conferă cetățenilor libertate economică (Ovaska, Russell, 2004: 11-25). De altfel, dificultăți legate de creșterea economică reflectată prin PIB au avut toate țările
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Centrale și de Est și ale fostei Uniuni Sovietice, avea valoarea PIB mai mare decât cea din 1989 (Campos, Coricelli, 2002: 14). Cu toate acestea, celelalte țări, spre deosebire de România, au reușit să încurajeze într-o mai mare măsură activitățile de antreprenoriat. În literatura română, într-o abordare mai degrabă teoretică, sunt amintite trei dimensiuni importante ale elitei antreprenoriale ca grup social ce inițiază și dezvoltă o afacere proprie și are un comportament inovator, și anume: dimensiunea cultural-cognitivă, acțională și performanțială (Zulean
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o afacere proprie și are un comportament inovator, și anume: dimensiunea cultural-cognitivă, acțională și performanțială (Zulean, 1996). Ce se poate spune despre antreprenorii din agricultura românească? Cine sunt ei? Cercetările actuale realizate în mediul rural sunt extrem de interesate de problema antreprenoriatului, ele propunând mai multe modele de analiză. Un astfel de model este cel al lui Dumitru Sandu care distinge 4 tipuri de gospodării agricole, pornind de la premisa că antreprenorul din agricultura românească de tranziție nu este o realitate, ci un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]