1,520 matches
-
de suflet, a înființat primele școli primare din Constanța în 1879 și a pus bazele Școlii Normale de Învățători în 1893. Ion Bănescu "... apostol al Școlii Dobrogene iubea această provincie și a contribuit de a o face cunoscută" (Eugen Pittard antropolog elvețian, prietenul lui Ion Bănescu). OAMENII ȘCOLII DE IERI Despre dascăli ne amintim cu plăcere în orice moment al vieții. Aceștia au format și formează în continuare sufletul școlii, fără de care această instituție nu ar avea nici o valoare. Este destul de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
garante ale transferului translingvistic al sensului. Rodica Nagy În memoria lui Denis SLATKA CUVÎNT ÎNAINTE Numeroși lingviști au criticat cantonarea propriei lor discipline în limitele frazei. La colocviul interdisciplinar despre stil din 1960, la universitatea din Indiana, care reunea lingviști, antropologi, psihologi și critici literari, R. Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica este ținută la distanță de lingvistică nu se justifică decît atunci cînd domeniul lingvisticii este restrîns, de pildă atunci cînd unii lingviști văd în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
stagnarea culturală a sălbaticilor este concepută ca o inferioritate înscrisă în ordinea naturii. Complexul climat-istorie morală sau locală va fi înlocuit de triada rasă-psihologie-cultură, chemată să justifice ecarturile dintre societățile supuse, în teorie, acelorași legi istorice. Modelul explicativ dezvoltat de antropologii secolului al XIX-lea sfârșește și de o manieră mult mai netă decât în secolul al XVIII-lea, în măsura în care el este în același timp mai bine informat și respectă mai mult realitatea etnografică în aceeași contradicție care caracteriza schema de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un om de știință ca mine că procedurile de funcționare la casă aveau nevoie de o reorganizare. Nu trebuia ca aceste două tranzacții să aibă statut egal în fața casierului. Plus că becul pâlpâia. De ce să nu folosesc uneltele mele de antropolog urban pentru a studia cum interacționează oamenii cu mediul comerțului en-detail? După câțiva ani am fost martorul unei discuții în contradictoriu între stimatul sociolog și autor al unor cărți de marcă, Erving Goffman și Jack Fruin, inginer-șef la Autoritatea
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
concurența (n. red.) Informația reflectă procentul vânzărilor on line pentru anul 2000, când acest capitol a fost adăugat cărții (n. red.) Număr gratuit, pus la dispoziția cumpărătorilor (n. red.) Margaret Mead (1901 - 1978) a fost unul dintre cei mai importanți antropologi culturali americani ai secolului XX (n. red.) Autorul bestsellerului The 500 Zear Delta. A fost plasat de Financial Times în primii 50 de gânditori ai lumii (n. red.) PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Arta de a cumpara.doc PAGE 1
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de suflet, a înființat primele școli primare din Constanța în 1879 și a pus bazele Școlii Normale de Învățători în 1893. Ion Bănescu „... apostol al Școlii Dobrogene iubea această provincie și a contribuit de a o face cunoscută” (Eugen Pittard antropolog elvețian, prietenul lui Ion Bănescu). 15 OAMENII ȘCOLII DE IERI Despre dascăli ne amintim cu plăcere în orice moment al vieții. Aceștia au format și formează în continuare sufletul școlii, fără de care această instituție nu ar avea nici o valoare. Este
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
astfel de vecinii lor. Această univesalitate nu este mai puțin modernă decît cea a liberalilor sau a iacobinilor însă pornește de la presupuneri în mod radical inconciliabile, care le prefigurează pe acelea ale antropologiei absolut actuale. Pentru Herder ca și pentru antropologi, care-și vor crea disciplina trei sferturi de secol mai tîrziu, cultura fiecărei națiuni nu este altceva decît un ansamblu al codurilor de limbaj, al simbolurilor, al tipurilor de raporturi sociale, al instituțiilor și al tehnicilor, totodată al modurilor de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fel de supapă. Cu ocazia primei mele șederi la Paris, reușisem să obțin, prin Pierre Bourdieu, un acord de principiu pentru schimburi științifice între Ecole des Hautes Etudes (EHESS) din Paris și Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", președintele EHESS, pe atunci antropologul Marc Augé, trimițând o scrisoare în acest sens rectorului universității ieșene. La această scrisoare, ajunsă de altfel cu mare întârziere la destinatar, rectorul Viorel Barbu, se face referință în raport. Îi propusesem rectorului invitarea la Paris a profesorului Adrian Neculau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
importante studii sociologice și economice privind gospodăria țărănească și satul românesc. A adus contribuții originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei, filosofia religiei și filosofia culturii românești. A murit în închisoarea Aiud. 9 Traian Herseni (Hariton T., pseudonim), (1907-1980), sociolog, antropolog, colaborator apropiat al lui Dimitrie Gusti, asistent, apoi, conferențiar de sociologie rurală la Universitatea din București și la cea din Cluj. În toamna lui 1940 este secretar general la Ministerul Instrucțiunii Publice din guvernul legionar, întemnițat între 1951-1956, după care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lucrează la Institutul Central de Statistică (Direcția Centrală de Statistică). Arestat în 1950, închis la Jilava, judecat în 1954 și achitat. Activează în cercetarea economică și sociologică, din 1973 devine universitar, până la pensionare (1976). 14 Mihai Pop (1907-2000), folclorist și antropolog, participant din 1928 la cercetare monografică (Fundul Moldovei, Drăguș, Runcu, Cornova). După război ia parte la întemeierea Institutului de Folclor și devine profesor la catedra de folclor de la Universitatea din București. Premiul Herder. 15 Costin Murgescu (1919-1989), economist, profesor universitar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
încerc să reformulez acest argument și să identific practica jurnalismului ca fiind un criteriu pentru situarea în cadrul genului. "Tradiționalele norme pentru culegerea de știri și reportaje" sunt valabile și pentru un alt gen de scriitori cum ar fi eseiștii sau antropologii, sau dacă e cazul, pentru cercetători. Să sugerezi că găsirea (culegerea) de informații, analizarea și sintetizarea lor este o treabă care îi privește numai pe jurnaliști este prezumțios. Boswell se referă exact la această activitate în dedicația lucrării sale "Journal
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
De acolo de unde au ieșit. 5 iulie 2009 Circul mediatic planetar ne-a asaltat săptămâna trecută, pe toate canalele posibile de informare în masă, cu dramoleta "Săracul miliardar nefericit" în care singurul negru de culoare albă cunoscut până acum de antropologi interpreta toate rolurile: copil abuzat, sclav muzical, Mozart de culoare, dansator genial, regele pop, falsul soț al fiicei lui Elvis, mumie criogenată în viață, pedofil nedovedit de justiție, retardat ascuns în Neverland, pradă inocentă a anturajului, miliardar falit, sociopat dependent
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
an, Finlanda apare ca țară participantă la "Festival Musicas do Mondo"670, festival muzical susținut în orașul natal al navigatorului Vasco da Gama. În articolul Prietenii mei - prieteni ai culturii române: Rolf Wilhelm Brednich, autorul articolului, Ion Taloș, relatează despre antropologul Rolf Wilhelm Brednich, dar și despre prietenia sa cu acesta. Ion Taloș face o trecere în revistă a realizărilor lui R.W. Brednich din timpul carierei sale, printre care se numără și alegerea sa ca membru în Folklore Fellows al
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
gură de apă. „Toate mașinile claxonau, șoferii dădeau jos geamurile și strigau curaj, hai că puteți“. Așa scrie Alexandra că le strigau oamenii și că toți erau cu ochii în lacrimi de emoție. Alexandra nu-și poate uita meseria de antropolog și descrie toată întâmplarea ca pe „un pelerinaj, ca pe un ritual modern“: „Pe toată durata marșului am trăit un acut sentiment religios, fără doar și poate susținut de mobilizarea necunoscuților din jur. Am uitat să scriu despre marea masă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ai o bună cunoaștere a propriului corp și să știi ce îl face să fie unic, ce îl distinge de toate celelalte corpuri e aproape totul în teatru“. Născut în 1941 în Texas, Robert Wilson e o bombă vizuală. Un antropolog al imaginii care a transformat corpul într-o resursă dramatică hiperactivă și poetică. A lucrat cu Philip Glass, Susan Sontag, Heiner Müller, Isabelle Huppert, Giorgio Armani și a explorat zone de cercetare de care semiotica teatrală, comunicarea sonor corporală s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos) determină o gesticulație specifică, care ajută un observator avizat să deducă pe baza acesteia din care strat, și, chiar, substrat, face parte persoana. Teza sa principală susține faptul că
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
departe de interlocutor, de a percepe sau organiza spațiul. Această știință studiază distanțele și relațiile spațiale ca modalitate de comunicare nonverbală, jocul teritoriilor, configurația orașelor, diferențele culturale în perceperea spațiului, efectele simbolice ale distanțelor fizice și organizării spațiale. Creatorul ei, antropologul Edward T. Hall (1966), distinge în The Hidden Dimension: Man's Use of Space in Public and Private următoarele distanțe sau zone: a) distanța sau zona intimă (15 45 cm) este cea a dragostei, protecției, mângâierii, îmbrățișării sau sărutului. Ea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la fel ca și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lui. Să fii într-o opoziție, fie ea și textual/discursivă, e mult mai credibil, se pare, decât să accepți să intervii onest, cu argumente “la rece”, asupra unui document de importanță capitală pentru viitorul societății românești. Vintilă Mihăilescu, cunoscut antropolog și fin cunoscător al spațiului românesc, spunea la un moment dat: “cultura română este esențialmente efemeră, bazată pe frumusețea efemerului, de aici izvorăște și creativitatea noastră, o creativitate ce poate fi surprinzătoare, dar care nu durează”. Unui text de lege
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
e interzis, în București etc.). Muncitorul român face treaba prost ca să te oblige să-l plătești din buzunar s-o facă bine. Când am avut Etica muncii... întreagă, am avut să-i fac Monicăi Heintz un singur reproș: etnolog și antropolog, nu se ocupă nicăieri de ideea că personajul nostru național, Păcală și-a lăsat gena în felul nostru de a munci. Și mai ales, nu dă glas deloc în cartea ei, regretului meu, că muncitorul român nu a primit în loc de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care să aibă o mai proastă imagine despre sine, mai exact spus o mai slabă stimă de sine și o mai mare voluptate a autoblamului. (Într-o culegere de eseuri care va apărea în curând la Curtea Veche, în coordonarea antropologului Monica Heintz, intitulat Stat slab, cetățenie încertă, mai mulți sociologi, politologi, antropologi studiază "stima de sine" a cetățeanului în relație cu prestigiul și recunoașterea în lume a statului căruia acest cetățean îi aparține). Toată această lungă, totuși, cum nu se
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
o mai slabă stimă de sine și o mai mare voluptate a autoblamului. (Într-o culegere de eseuri care va apărea în curând la Curtea Veche, în coordonarea antropologului Monica Heintz, intitulat Stat slab, cetățenie încertă, mai mulți sociologi, politologi, antropologi studiază "stima de sine" a cetățeanului în relație cu prestigiul și recunoașterea în lume a statului căruia acest cetățean îi aparține). Toată această lungă, totuși, cum nu se poate mai sumară și grăbită introducere mi-a fost necesară ca să explic
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
încercate să mă apropii de marginea prăpastiei cît de mult, ca să mă pot uita în jos, m-a cuprins spaima. De fapt, era ceva ciudat, pentru că în momentul coborîrii nu fusese vorba despre nici o spaimă... Atunci aveam altceva de făcut". Antropologul G.H. Schneider notează ceva similar din propria experiență. În timpul unei excursii botanice în Creta, a fost atacat de niște ciobeni înarmați și nu s-a putut salva decît printr-o fugă plină de primejdii. Am sărit sau mai degrabă m-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să "vezi" cu adevărat cultura numai când faci un pas în afara culturii tale pentru a adopta o nouă perspectivă. Deoarece cultura [în acest sens antropologic] este un concept abstract, trebuie să știi precis din ce unghi s-o privești. Unii antropologi se uită la cultură prin prisma limbii, a religiei, a practicilor economice sau a familiei (a relațiilor de rudenie). Eu investighez obiectele materiale pentru a ajunge la cultură. Am început să studiez cultura românească mai târziu, odată cu cercetările mele doctorale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la cultură. Am început să studiez cultura românească mai târziu, odată cu cercetările mele doctorale. Din nou, la acel stadiu, nu am fost nevoit să vizitez România. Subiectul care mă preocupa consumul era la modă. Pe atunci existau surprinzător de puțini antropologi care studiau consumul, iar investigarea obiectelor materiale genera tot felul de comentarii interesante privind cultura. Aș fi putut să mă duc oriunde în lume ca să descopăr lucruri noi, nu doar în România. Dar m-am dus în România pentru că am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]