2,449 matches
-
valorizată public. Tendințele primesc (mai ales în epoca Cezarului Augustus) un semnificativ sprijin politic. La aceasta se adaugă un dezinteres crescând față de relațiile homosexuale, începând mai ales cu secolele I și II î.Hr. În acest context, sugerează Foucault, radicalismul proiectului antropologic creștin abia se lăsa așteptat. Noutatea creștinismului: asceză și teologietc "Noutatea creștinismului \: asceză și teologie" Totuși, abstinența nu primește justificări metafizice sau teologice, cum se va întâmpla în creștinism. De asemenea, eșecul sexualității nu este tematizat în orizontul modern (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de recepție ale conștiinței (intenționalitate, temporalizare, dispoziții afective). Pentru Henry, aceste configurări analitice ale fenomenologiei nu pot decât îmbogăți volumul de aporii al istoriei filozofiei; dimpotrivă, doar eliberarea definitivă a „conceptelor” fundamentale ale Vieții (autoafectare, naștere, filialitate) de clasicele determinări antropologice moderne pot garanta noutatea unei priviri asupra umanității. Or, pentru Henry adevărul despre om se află doar în lumina revelației Vieții care este Hristos însuși, Fiul lui Dumnezeu. Această exigență nu-l lasă pe Henry să piardă din vedere prăpastia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
garanta noutatea unei priviri asupra umanității. Or, pentru Henry adevărul despre om se află doar în lumina revelației Vieții care este Hristos însuși, Fiul lui Dumnezeu. Această exigență nu-l lasă pe Henry să piardă din vedere prăpastia dintre implicațiile antropologice ale scientismului naturalist și, respectiv, cele ale fenomenologiei transcendentale din secolul XX. Totuși, în pofida diferențelor, cele două curente de gândire modernă au ancorat omul - aproape inevitabil și definitiv - în planul lumii care, din perspectiva Vieții, este o persistentă aparență. Radicala
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și a colectivităților. În aceste circumstanțe, a pune într-o relație directă condiția umană și condiția politică înseamnă a asuma o aserțiune antropologico-filosofică axiomatică: condiția umană este, în esență, una politică! Spiritul problematizant al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu ideea caracterului nesociabil al omului natural, după cum nici teoria genezei familiale a puterii politice nu are, în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
printr-o abordare narativă (vezi Greene, 1994). În psihologie, științele educației și medicină narațiunile sunt utilizate pentru diagnosticarea problemelor psihologice și medicale sau a dizabilităților de învățare (Capps și Ochs, 1995; Herman, 1992; Wigren, 1994). În multe studii sociologice și antropologice, narațiunile sunt folosite pentru delimitarea caracterului sau a stilului de viață al anumitor subgrupuri sociale, definite de coordonate clare cum ar fi genul, rasa, religia și așa mai departe. Dintr-un punct de vedere social, cultural sau etnic, aceste sub-grupuri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
parte, de geneză socială a dispozițiilor economice ale actorilor, În special gusturile, nevoile, propensiunile și aptitudinile. În timp ce teoreticienii alegerii raționale asumă suveranitatea individului ale cărui preferințe sunt date, exogene și nu fac obiectul preocupărilor teoretice, variante ale neoinstituționalismului sociologic și antropologic consideră că instituțiile modelează procesele noastre reflexive, modelează felul În care raționalitatea este percepută și exercitată. Alford și Friedland (1991) afirmă că a pune transformările instituționale pe seama indivizilor creați de acestea Înseamnă să ne Întoarcem la o concepție presociologică a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lui, greșise când calculase că-i vor ajunge cincisprezece ani pentru executarea monografiei regiunii. Li trebuiau vreo șaptesprezece ani spre a face o lucrare solidă, care să suporte orice critică științifică. Conțescu dorea să lărgească cercetările lui și pe latura antropologică, zicîndu-și că monografia ar fi căpătat astfel o semnificație mult mai adâncă. În acest scop, se învoise și cu colegul său de sociologie să-i detașeze o echipă de studenți. Ideea lui era de a întocmi un fel de atlas
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Biserica Ortodoxă, lupta pentru protecția drepturilor omului reprezintă o realitate permanentă în viața și în istoria sa dintotdeauna. De aceea, violarea demnității umane (în dublul ei aspect: ontologic și moral) și a drepturilor fundamentale ale omului reprezintă o gravă eroare antropologică ce nu va putea fi admisă niciodată de Ortodoxie.
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
legătura dintre faptele direct observabile și mobilul lor subiectiv. f. Observația strucurată este o metodă cantitativă, riguroasă și sistematică care se referă la grile de categorii, scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în cercetările antropologice, în studiile etnografice și în practica asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care a traversat disciplina cu momente de apogeu și absențe periodice și simptomatice. Faptul că economicul trece în prezent drept un discurs preponderent care acoperă o realitate probabil la fel de hegemonică reprezintă un fel de impuls de a reanaliza diversele elaborări antropologice cărora le-a dat naștere și de a căuta să surprindem în specificul lor diferitele câmpuri de raporturi sociale. În această optică, munca ocupă un loc esențial pentru antropolog, oricare ar fi statutul producției, central sau pe cale de a deveni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
legăturii interpersonale. Afirmarea unei atotputernicii sociologice deținătoare a unui adevăr arhitectonic reprezintă de asemenea o ilustrare în acest sens. Încercând să se situeze la distanță față de această matrice polarizată, argumentul dezvoltat aici vizează, mai modest, să ofere instrumente pentru descifrarea antropologică a situațiilor sociale concrete și a mutațiilor rapide ale acestora. Câteva ipoteze fundamentează acest demers și în special ideea că raporturile dintre o scenă microsocială și cadrul global exterior sunt decisive, idiomurile culturale exprimându-se cu forța lor de introiecție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cadrul global exterior sunt decisive, idiomurile culturale exprimându-se cu forța lor de introiecție chiar în centrul dispozitivelor economice și politice. Astfel, dacă schimburile economice și materiale reprezintă, firește, unul dintre cele mai simple și imediate obiecte ale unei lecturi antropologice, aceasta din urmă ar fi probabil mai fecundă prin interogarea relațiilor care se țes între ansamblul câmpurilor sociale de inserție și sfera proprie economiei. La un nivel superior, schimbările reprezentării făurite de actorii schimbărilor economice sunt ele însele o parte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu vizează deloc să sugereze, nici chiar implicit, că globalizarea capitalismului ar îmbrăca o dimensiune colonială sau imperială, așa cum ar putea părea uneori că o face, adăugând și câteva picături de totalitarism. Perspectiva adoptată are, dimpotrivă, ca obiectiv constant singularizarea antropologică a momentelor și a microcosmurilor, a subiecților și a instituțiilor, a formelor de dominare și a exilurilor simbolice și imaginare. Capitolul 1 Retrospective și perspective* Laurent Bazin și Monique Selim Economicul în substanță În ansamblu, de la sfârșitul secolului al XVIII
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale teoriei economice clasice, autorul arătând că, centrate asupra sistemului capitalist, ele nu pot da seama de realitățile care există sau care au existat în contexte diferite. Prin aceasta, perspectivele pe care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a priori intangibilă a cărei puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor colonizării, ci, dimpotrivă, de un raport social ale cărui modalități de elaborare sunt, în această calitate, în totalitate integrate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conceptual tocmai în momentul în care se prezintă ca finalitate. Globalizarea economică, punând capăt tiersmondismului a cărui dezvoltare era unul din pivoți și dezvăluind o hegemonie a modelelor capitaliste de producție și de raporturi comerciale, a cunoscut mai multe prelungiri antropologice mai mult sau mai puțin "așteptate". Divizarea disciplinei în tendințe "nobile" și statutare, pe de o parte, precare și depreciate, pe de alta, s-a accentuat într-atât, încât a făcut din economic și din transformările lui mondiale ceva ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o economie-lume, inegalitatea este ca atare un motor de eficacitate și de creștere 28. Această propoziție oricât ar fi de decisivă în câmpul strict al economiei în care, mai mult, se închide se deschide dimpotrivă asupra unei pluralități de investigații antropologice interogând în singularitatea contextelor examinate accepțiunile gândite și susceptibile a fi gândite ale inegalității, limitele infinit variabile de acceptabilitate a inegalității și a gradelor ei. Politicul, exclus din economic în observația citată, este integrat astfel de analiza antropologică drept loc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de investigații antropologice interogând în singularitatea contextelor examinate accepțiunile gândite și susceptibile a fi gândite ale inegalității, limitele infinit variabile de acceptabilitate a inegalității și a gradelor ei. Politicul, exclus din economic în observația citată, este integrat astfel de analiza antropologică drept loc central de transmutare a acestor percepții ale inegalității în operator de cristalizare a dinamicilor sociale sau, dimpotrivă, de reproducere. Raporturile sociale de muncă (iar aici ruptura dintre salariat și non-salariat se dovedește mai puțin pertinentă ca oricând), întreprinderile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
religioasă. În această optică, procesele de legitimare a puterii, a ierarhiei, a autorității de stat, dar și a pieței în inegalitatea expulzării și aneantizării altor indigeni sau străini, apropiați sau depărtați -, încastrările și împletirea articulărilor lor trasează axe de reflecție antropologică. Această reflecție, prin replasarea economicului într-o poziție nodală, reinstituie situația globală în care acesta capătă sens și în special modalitățile prin care această situație globală îi conferă o semnificație parțială, amplificată sau determinantă. Mecanismele de producție a statutului economicului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat al capitalismului câștigă din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o parte, sociologice și antropologice, pe de alta, s-au manifestat întotdeauna în decalaj. Deconstruirea pieței ca paradigmă fondatoare a teoriei economice, pe care o operează în prezent economiștii, evidențiază simptomatic o tentativă de reinjectare a unor parametri diferiți pentru a gândi într-un mod
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea, ea a rămas subordonată problematicilor centrale ale reflecției antropologice: etnicul, religiosul, identitatea, sociabilitatea, privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care se implantează într-un domeniu deja ocupat în mare de alte discipline din științele sociale, precum sociologia organizațiilor și sociologia muncii. Aceste două subdiscipline spre deosebire de cercetările antropologice citate mai sus sunt complet cufundate în întreprindere, rupând într-o anumită măsură întreprinderea de societatea în care se desfășoară. Dacă suntem de acord să considerăm etnologia înainte de toate ca pe un dispozitiv metodologic specific și nu, de exemplu, ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să abordeze întreprinderea din punctul de vedere al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici ca pe "alegeri libere" după modelul liberalismului. Menținerea unei continuități esențiale cu problematicile antropologice și păstrarea, pe terenul întreprinderii, a opticii holistice care le caracterizează pe acestea sunt, în acest sens, printre cele dintâi obiective. Prin "holistic" termen pe care îl vom distinge de termenul "holist" asociat ideologiilor complementarității și ale "comunității" ne vom
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asupra procesului de ierarhizare care se instituie în interiorul întreprinderii. Rezultatul articulațiilor, niciodată definitive, însă întotdeauna în stare de fabricare, ce se imprimă și se modifică din nou la contactul reciproc, procesul central de structurare a grupului se oferă deci observației antropologice înainte de toate ca un moment de totalizare care trebuie abordat simultan în ansamblul parcursurilor și prelungirilor lui. Asemenea indicații programatice cu privire la o etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]