4,171 matches
-
psihică este înțeleasă într-un sens antropologic lărgit, ca păstrătoare a unei „istorii interioare sufletești” de o formă particulară (L. Binswanger), constituindu-se din cunoașterea acesteia o „antropologie psihopatologică” (V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, A. Christian). Ideea unei antropologii psihopatologice o regăsim încă de la I. Kant care, pe lângă analiza fenomenelor psihice normale, se ocupă și de „bolile psihice” și suicid, acordându-le o atenție deosebită. Al doilea moment în analiza antropologică a vieții psihice o regăsim la Maine de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolile psihice” și suicid, acordându-le o atenție deosebită. Al doilea moment în analiza antropologică a vieții psihice o regăsim la Maine de Biran, care scoate în evidență valoarea introspecției. În secolul XX, filozofi de marcă vor relua studiile de antropologie filozofică aducând importante și noi contribuții în acest domeniu (W. Dilthey, L. Lavelle, H. Bergson, E. Husserl, M. Heidegger, Cl. Lévi-Strauss, G. Gusdorf, J.P. Sartre, M. Foucault). Un aport important este adus, în ambele planuri ale antropologiei psihologice, atât normale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relua studiile de antropologie filozofică aducând importante și noi contribuții în acest domeniu (W. Dilthey, L. Lavelle, H. Bergson, E. Husserl, M. Heidegger, Cl. Lévi-Strauss, G. Gusdorf, J.P. Sartre, M. Foucault). Un aport important este adus, în ambele planuri ale antropologiei psihologice, atât normale, cât și patologice, de către K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, K. Schneider, E. Minkowski, G.E. Morselli, M. Manfredi, D. Cargnello. Putem afirma, din acest moment, că psihopatologia se constituie ca o psihoantropologie a fenomenului psihic morbid
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au demonstrat Fechner și Wundt, domeniu care ulterior s-a extins și a căpătat o dezvoltare considerabilă devenind disciplină științifică de sine stătătoare - neuropsihologia - și care cuprinde atât aspecte ale normalității cât și ale patologicului. În mod egal limita dintre antropologie și psihologie, pe de o parte, și psihiatrie, pe de altă parte, a dus la apariția unui domeniu nou, cu o configurație particulară și o identitate proprie - psihopatologia. În sensul acesta este suficient să menționăm contribuțiile aduse de C. von
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest moment situația prezentată anterior ne apare complet schimbată. Atât psihologia, ca domeniu al normalității psihice, cât și psihiatria, ca domeniu al anormalității psihice, sunt cuprinse între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul antropologiei filozofice Bolnavul psihic Domeniul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul antropologiei filozofice Bolnavul psihic Domeniul clinicii medicale Reprezentare schematică a relațiilor dintre disciplinele psihologice W. Dilthey, care vede în psihologie o știință fundamentală ce sistematizează toate cunoștințele despre spirit, afirmă că psihologia are două surse fundamentale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul antropologiei filozofice Bolnavul psihic Domeniul clinicii medicale Reprezentare schematică a relațiilor dintre disciplinele psihologice W. Dilthey, care vede în psihologie o știință fundamentală ce sistematizează toate cunoștințele despre spirit, afirmă că psihologia are două surse fundamentale. Pe de o parte științele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihoantropologia). Acest aspect, adus în discuție de W. Dilthey în secolul al XIX-lea pentru psihologie, este reluat în secolul XX pentru psihiatrie, căreia i se subliniază dubla apartenență la științele biologice, ca specialitate medicală, și la științele umane, ca antropologie, (K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, H. Tellenbach, H. Ey). Această remarcă este foarte importantă pentru precizarea locului și a identității psihopatologiei care se legitimează ca disciplină științifică de sine stătătoare. W. Dilthey dinspre științele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau un fragment psiho-biografic, boala psihică din punctul de vedere al psihopatologiei va avea, dincolo de aspectele evoluției sale clinice, o semnificație ontologică; g) psihopatologia integrează datele obținute din analiza aspectelor morbide ale personalității umane în teoria despre om, fundamentând o „antropologie psihiatrică”. În acest fel pusă problema, distingem în sfera psihopatologiei mai multe componente, după cum urmează: 1) Psihopatologia generală, având un caracter teoretic, studiază și precizează „obiectul” acestei discipline, „metodele de studiu” ale acesteia, urmărind cunoașterea semnificațiilor interne ale „fenomenului psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
domeniul psihopatologiei. Intenția finală a fost reprezentată prin „construirea” unui „model general” al vieții psihice anormale, care, dincolo de aspectele clinico-medicale, să pună în discuție „fenomenele psihice morbide” ca dimensiuni ale ființei interioare, din care să se poată realiza cadrul unei „antropologii a nebuniei” considerată nu numai ca o boală psihică, ci și ca o stare ontologică particulară a persoanei umane. Tratatul de psihopatologie se adresează studenților de la facultățile de științe umane (psihologie, psihopedagogie, pedagogie, sociologie, filozofie, științe juridice), dar, în egală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cadrul criteriologic al delimitării medico-psihiatrice a bolii psihice, devenind prin înțelegerea conținutului său lărgit o veritabilă „semiotică epistemică” a nebuniei. Dar, din această perspectivă, „semiotica nebuniei” iese din cadrele „semiologiei clinico-psihiatrice” constituind, așa cum spuneam mai sus, contextul epistemologic al unei antropologii psihopatologice explicative care justifică statutul psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere specific al anormalității psihice. 2. Domeniul psihopatologiei Istoricul și cadrul problemei Psihopatologia ca știință constituit recent în sfera disciplinelor psihologice. Înțelegerea sensului și a scopului urmărit atât de psihopatologie, cât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teologilor și filozofilor asupra perfecțiunii sufletului și originii omului”. În 1594 O. Casmann, un elev al lui R. Goclenius, publică o lucrare intitulată Psychologia anthropologica, sive animae humanae doctrina. În aceeași epocă O. Casmann va distinge două domenii în sfera antropologiei: somatologia, sau știința corpului, și psihologia, sau știința sufletului. Cuvântul „psihologie” începe să fie curent utilizat încă de la începutul secolului al XVII-lea. J. Boehme va scrie în 1620 o Psychologia vera în care tratează destinele eschatologice ale sufletului uman
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
F.A. Carus scrie în 1808 o Histoire de la psychologie precizând că este vorba despre o „istorie a științei despre om în general și despre doctrina sufletului în particular”. În sensul acesta F.A. Carus lărgește sfera psihologiei făcând din ea nucleul antropologiei culturale. Haffner va face distincția între „pneumatologia” tradițională, care se ocupă de studiul spiritului fiind astfel înrudită cu metafizica, și „psihologie” care studiază procesele psihice și relațiile dintre suflet și trup. În secolul al XIX-lea V. Cousin precizează domeniul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică va avea consecințe multiple. Spitalul de psihiatrie va fi o proiecție arhitecturală a clasificării nosologice. Nebunia nu va reprezenta o lume neinteligibilă, ci un sector al ansamblului medicinei, al spiritului general. Patologia mintală va deveni un domeniu privilegiat al antropologiei, un model epistemic prin care se deschide accesul la înțelegerea echilibrului și al ordinii intelectuale, ca valoare a omului. Starea de alienație mintală capătă o imagine relativizantă. Ea apare ca o „situație-limită” a umanului și nu ca o stare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Această semnificație a umanului se va diferenția în două direcții principale: Omul ca Valoare, ființa sufletească și spirituală sau umanul propriu-zis, și Omul ca Persoană, privind ființa fizică sau omul ca trup. Ideea Omului ca Valoare va duce la constituirea Antropologiei culturale și a disciplinelor psihologice care derivă din ea. Ideea Omului ca Persoană va duce la constituirea Antropologiei fizice și medicale din care se vor dezvolta disciplinele medicale. Psihopatologia așa cum vom vedea, se va situa în zona de întâlnire acestor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau umanul propriu-zis, și Omul ca Persoană, privind ființa fizică sau omul ca trup. Ideea Omului ca Valoare va duce la constituirea Antropologiei culturale și a disciplinelor psihologice care derivă din ea. Ideea Omului ca Persoană va duce la constituirea Antropologiei fizice și medicale din care se vor dezvolta disciplinele medicale. Psihopatologia așa cum vom vedea, se va situa în zona de întâlnire acestor domenii, împrumutând câte ceva de la fiecare. Din „concepțiile teoretice despre om” se va dezvolta ca o formă a praxis
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
24-2 (verso 24-1) Reprezentările primare - nediferențiate despre lume și om Omul ca „valoare” (umanul) Concepțiile ordonate despre om (semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primare - nediferențiate despre lume și om Omul ca „valoare” (umanul) Concepțiile ordonate despre om (semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și om Omul ca „valoare” (umanul) Concepțiile ordonate despre om (semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Omul ca „valoare” (umanul) Concepțiile ordonate despre om (semnificația umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umanului) Omul ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei Psihopatologia se naște ulterior
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca „persoană” (ființă fizică) Semnificația teoretică a omului ca ființă Îngrijirea omului Atitudinea practică față de om ca persoană fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei Psihopatologia se naște ulterior constituirii și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două aspecte: a) aspectul transversal al vieții psihice, în sensul de înțelegere statică sau fenomenologică; b) aspectul longitudinal al vieții psihice, în sensul de înțelegeri genetice sau înțelegere a unei „psihopatologii comprehensive”. Psihopatologia ca domeniu al științelor umane este o „antropologie clinică” ce privește fenomenul psihic morbid. Obiectul ei este ființa umană ca „persoană diferită” în raport cu normalitatea psihică a celorlalte persoane. Nebunia sau starea de alienație mintală este considerată ca un „accident” psihobiologic al persoanei respective, iar din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale”. Toate aspectele prezentate mai sus demonstrează că psihopatologia se constituie ca disciplină bine conturată, având ca obiect studiul „fenomenului psihic morbid” din perspectiva științelor umane, realizând prin aceasta conexiunea, atât de necesară între psihiatria clinică și psihologia generală. 3. Antropologia medico-psihologică Aspectele antropologice ale psihologiei și psihopatologiei Medicina este știința cauzelor, consecințelor și terapiei bolilor. Din acest motiv, domeniul antropologiei medicale reprezintă, în esența sa, o cunoaștere particulară a umanului. Medicina orientată biologic, după modelul științelor naturii, are anumite limite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic morbid” din perspectiva științelor umane, realizând prin aceasta conexiunea, atât de necesară între psihiatria clinică și psihologia generală. 3. Antropologia medico-psihologică Aspectele antropologice ale psihologiei și psihopatologiei Medicina este știința cauzelor, consecințelor și terapiei bolilor. Din acest motiv, domeniul antropologiei medicale reprezintă, în esența sa, o cunoaștere particulară a umanului. Medicina orientată biologic, după modelul științelor naturii, are anumite limite și ea nu poate explica simptomele bolii decât în raport cu un substrat somatic care le cauzează. În cazul bolilor psihice acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]