7,092 matches
-
poate merge cu împuternicirea și câtă influență socială este sănătoasă? Dacă împuternicirea ar trebui să se realizeze prin formularea „comună” a viziunilor și misiunilor, pe cine exact ar trebui să includă acest „comună”? Pot oare acești lideri să facă față anxietății și incertitudinii lor în legătură cu faptul că o largă participare ar putea face ca poziția lor să nu mai fie necesară sau temerii că-și pot pierde reputația (intern sau extern) atunci când nu se află la comandă? Ce este atunci leadership-ul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
John Atunci când reforma organizațională este percepută de un anumit grup ocupațional ca afectându-i propria cultură si violându-i contractul psihologic, favorizând în același timp statusul unui alt grup, persoanele responsabile de managementul schimbării organizaționale respective vor manifesta stres și anxietate crescute. 2003 Învățarea organizațională prin rezistență Jost Gregor Rezistența la schimbare este abordată ca o forță directoare în procesul schimbării și învățării și poate fi utilă ca resursă. Rezistența este analizată ca sursă de învățare din experiență și ca influență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care mușcă a doua zi. (Plăcerile care „mușcă a doua zi” sunt, desigur, acelea care au fost realizate În exces: orice comportament exagerat/abuziv este periculos, deoarece determină instalarea ulterioară a unei stări de epuizare, de disconfort și chiar de anxietate.) Păzește-te de cel care nu are ce să mai piardă. (De regulă, cel care apreciază că nu mai are ce să piardă În confruntarea de moment În care este angajat este o persoană disperată. De acest lucru trebuie ținut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de instructor și apoi în mod independent s-a constatat o ameliorare generală a simptomelor. Apoi, cu ajutorul unui Profesor de Fiziologie am înregistrat mai mulți parametri electrofiziologici și s-a dovedit beneficiul complex al acestei metode: psihologic (s-a diminuat anxietatea și s-a ameliorat controlul emoțional) și fiziologic (electromiografic, electrocardiografic, electroencefalografic, cu regularizarea ritmului cardiac, respirator, ameliorarea saturației cu oxigen etc.). Sugerez că această metodă a Antrenamentului Autogen reprezintă o alternativă utilă de relaxare în cadrul programelor de kinetoterapie. Motto: Căci
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
socioafectivă în grup, acomodare interpersonală ușoară. Într-un studiu recent pe tema relației dintre management și inteligența emoțională autoarea afirmă că managerii de succes au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, dau dovadă de autocontrol în plan emoțional, de o anxietate redusă, sunt bine adaptați la stres, au o ambiție moderată și sunt mediu empatici (Roco, 2003). I. Cârciumaru (2001) identifică opt dimensiuni de bază ale profilului managerului eficient (top-manager și middle-manager): capacitatea de relaționare în raportul șef-subordonat; capacitatea de comunicare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu mediul sunt în esență dinamice, deși există și patternuri. Manierele de coping pot fi dispoziționale sau episodice și se centrează pe problemă/situație sau trăire/emoție, prima fiind cea mai eficientă. Alte efecte în plan personal ale mobbing-ului includ anxietatea, iritabilitatea sau indiferența profundă, demotivarea, încălcarea deliberată a regulilor sau aderența exagerată la ele, performanța scăzută, toleranța scăzută la stres suplimentar și de aici reacții exagerate la stresori minori, tulburări fiziologice și afecțiuni fizice, abuz de substanțe, tulburări ale somnului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
propus mai întâi să urmărească incidența mobbing-ului într-o companie care activează la scară largă în România și să identifice efectele sale în plan personal, subiectiv în rândul victimelor. În acest sens, au fost urmărite nivelurile de stres, depresie și anxietate manifestate de angajații expuși mobbing-ului. Apoi, pornind de la convingerea că mobbing-ul este, în esență, un fenomen puternic subiectiv (o persoană supusă acțiunilor agresive este hărțuită numai în măsura în care ea se percepe agresată; în plus, ea reacționează/interpretează aceste agresiuni în funcție de o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în care victimele fac apel la diferite tipuri de coping și la factorii care susțin aceste strategii de apărare. 3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a victimelor și intensitatea hărțuirii orientată spre ele. Dacă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
item din perspectiva ultimelor 3 luni de activitate profesională. Chestionarul final a avut 47 de enunțuri, fiecare cu trei variante de răspuns: „extrem de rar sau niciodată”, „săptămânal”, „zilnic sau aproape zilnic”. 3.5.2. Chestionarul pentru determinarea nivelurilor de stres, anxietate și depresie Chestionarul DASS42 (Depression, Anxiety and Stress Scale 42) a fost conceput pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Stress Scale 42) a fost conceput pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact nivelul de stres, anxietate și depresie, dar și pentru a reduce biasul de dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
plic sigilat. Datele astfel colectate au fost codificate, introduse într-o bază de date și supuse prelucrărilor statistice. 3.7. Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01, anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01, anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la 0,01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele de stres și depresie sunt semnificativ mai mari decât scorurile obținute de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost însă semnificativ mai mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile extreme, adică cei care au raportat cele mai mici niveluri de hărțuire comparativ cu cei care au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele de stres și depresie sunt semnificativ mai mari decât scorurile obținute de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost însă semnificativ mai mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile extreme, adică cei care au raportat cele mai mici niveluri de hărțuire comparativ cu cei care au raportat cel mai mare nivel de hărțuire (prima și ultima cvartilă a scorurilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori responsabili pentru stresul de la locul de muncă (condițiile fizice, stresul de rol, sarcinile excesive de muncă sau subsolicitarea, planul de carieră, mediul social, birocrația ș.a.). Putem așadar conchide că între mobbing și stres, anxietate și depresie există o relație puternică, direct proporțională, ceea ce se armonizează cu rezultatele celor mai multe cercetări din domeniu. Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze (persoanele care au obținut scoruri înalte la chestionarul de inteligență emoțională raportează un nivel de hărțuire
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu a diferit esențial în rândul femeilor și al bărbaților, în schimb subiecții cu studii liceale au raportat un nivel de hărțuire mai mare decât cei cu studii universitare. 4. Concluzii Intervenția mobbing-ului conduce la apariția manifestărilor tipice pentru stres, anxietate și depresie în rândul victimelor hărțuirii psihologice. Inteligența emoțională a victimelor se dovedește neputincioasă în fața acestei agresiuni, dar contribuie direct și indirect, prin mobilizarea împotriva stresului, la reducerea efectelor sale negative. Strategiile de coping, și ele eficiente în fața efectelor de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
at work, International Journal of Manpower, vol. 20, issue ½. Greenglass, E.; Schwartzer, R.; Jakubiec; Fiksenbaum L.; Taubert S. (1999), The Proactive Coping Inventory (PCI): A Multidimensional Research Instrument, a XX-a Conferință Internațională a Societății de Cercetare asupra Stresului și Anxietății (STAR), Cracovia, 12-14 iulie 1999. Goleman, D. (1998), Working with Emotional Intelligence, Bantam, New York. Goleman, D. (2001), Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București. International Labour Office (1998), „Violence at work”, HYPERLINK "http://www.ilo.org" www.ilo.org. Leymann, H.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiind un factor perturbator, care poate afecta performanța personalului. Totuși, cercetările realizate în domeniul psihologiei organizaționale au demonstrat faptul că tensiunile, conflictele existente între angajați duc nu numai la o scădere a eficienței, ci și la o creștere a nivelului anxietății celor implicați. Aceste consecințe sunt mai puțin sesizate de către conducere, deoarece conflictul dintre angajați de cele mai multe ori nu capătă amploare și intensitate foarte mari, cum este, de exemplu, cazul conflictelor colective de muncă. Pornind de la implicațiile pe care conflictul de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a unui solicitant o reușită a întregii echipe, deci cooperarea era ridicată, în timp ce în a doua agenție, angajații se întreceau în a lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente dintre oameni (cum sunt, de exemplu, diferențele de experiență) sau cele inerente situației (de tipul diferențelor structurale ale organizației). Acestea încurajează dezvoltarea unei atitudini de tipul „noi-ei”, ce favorizează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fundația pentru dezacord, competiție și, în final, conflict; conflictul perceput - este etapa în care indivizii sau membrii grupului de muncă știu, își dau seama de existența conflictului; conflictul simțit - este etapa în care părțile implicate în conflict simt tensiunea sau anxietatea; acum conflictul devine personalizat pentru indivizii sau grupurile implicate; conflictul manifest - comportamentul observabil destinat a zădărnici încercările celeilalte părți implicate în urmărirea scopurilor sale este cea mai evidentă formă de conflict; agresiunea deschisă ilustrează conflictul manifest; în această etapă, conflictul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de exemplu, extraversia) se consideră a fi la fel de stabile precum cele fizice (culoarea ochilor). 2. Personalitatea ca dispoziții trăsătură Trăsăturile sunt concepute interacționist, respectiv ca predispoziții comportamentale relativ stabile, însă manifestate și în funcție de caracteristicile situației. De pildă, conform acestei conceptualizări, anxietatea unei persoane este dată ca urmare a interacțiunii dintre trăsătura nevrotismului și gradul de stres indus de situație. Această concepție este reductibilă la formula interacționistă introdusă de Lewin: C = f(P, S). Pentru a putea aplica formula în practică este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]