30,538 matches
-
Pleșu vizau cu totul altceva: să dovedească lumii că în România ei sunt adevăratele conștiințe curate, și nu oportuniștii care după ce au turnat ani în șir la Securitate, ba chiar au luat și bani pentru incredibilele murdării, au pretenția să apere blazonul valorilor democrației! Să recunoaștem: efectul e măreț! Poți să dai cu tunul și nu vei regăsi în listele Securității numele nici unuia dintre buzații, gușații și fonfii care se pregătesc să pună pe noi șaua dictaturii! Toți au fost impecabili
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
subiectului sau cine știe ce alte alunecări de condei), vom recunoaște o schemă ascensională care tinde să revertebreze peisajul literar, cel puțin ca tip de așteptare. "Trendul" este cel pe care îl știm cu toții, o retorică de "șoc", mult prea bine cotată, apărată de voci cu autoritate, prezentată ca manifestare a libertății de creație și ca inovația cea mai cea, premiată cât încape. Dar se simte o dorință difuză de trecere de la scrâșnetul neoavangardist, către altceva, mai postural, mai spiritualizat, mai reflexiv, mai
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
un al treilea, Coteanu. A urmat o mică încăierare. Veneam din țară, unde se produsese ultima dramă cumplită, izgonirea Regelui, dintr-o țară de unde toată lumea voia să fugă, și ne-am trezit față în față cu acești trei inși care apărau regimul infam, criminal, impostor de la București. Pentru noi a fost o surpriză revoltătoare. Mă simt dator să spun aceste nume. Ce s-a întîmplat cu Casa pînă la urmă? N-am putut să intrăm în Casă pentru că depindeam de voința
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
pierderea legitimității sistemului comunist, chiar în ochii celor, puțini în România, ce luptaseră sincer pentru "implementarea" lui, se datora desăvîrșitei sale ineficacități, în toate domeniile vieții, și că supraviețuirea lui se explica nu atît prin imensul aparat represiv care-l apăra, ci prin frica instinctivă și subconștientă a milioane de oameni cărora spiritul natural de competiție le fusese înlocuit cu mincinoasele "întreceri socialiste", de riscurile libertății, în fața unor certitudini mizerabile, dar totuși certitudini". Iar prin introducerea dictatorului ca figură a considerațiilor
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
virilă". Or, virilitatea verbală a victimelor i-ar umili pe torționari. Uneori, victimele vorbesc fără să fie silite, dar spun altceva decât ar dori supliciatorii să obțină de la ele: o femeie sodomizată îi vorbea imaginar iubitului ei, pentru a se apăra, astfel, de macularea la care era supusă. Ea rostea și rugăciuni, dar spunea mai ales scrisoarea orală de dragoste, concepută ca un scut verbal între sufletul ei și trupul sodomizat de torționari. Tortura este incomunicabilă: acest fapt este valabil nu
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
publice din România. l Parlamentarii de la stînga la dreapta, sînt deranjați de legea care le cere să-și mărturisească pînă la leu averile, inclusiv pe ale soțiilor și copiilor, fiindcă nu vor să-i calce hoții. Auziți motiv! Pe vremuri, apărînd de critica oficială un roman mai deocheat în limbaj, un critic curajos a exclamat: "Nu din romane învață copiii noștri să vorbească și să se comporte urît!" Cronicarului îi vine să exclame: Nu de pe site-ul parlamentului află hoții de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
lui Constantin Noica și a celor care i-au fost apropiați). La fel, Nicolae Manolescu este criticat atunci cînd, într-un text, vede părțile luminoase din activitatea unor critici marxiști din perioada de început a carierei sale literare, dar este apărat în fața "revelațiilor" lui Edgar Reichmann cu privire la presupusele înclinații antisemite ale directorului "României literare" (acuză ce i-a fost adusă și lui Gabriel Liiceanu). Aceste atitudini nuanțate demonstrează echidistanța morală a lui Marin Mincu față de persoanele în discuție, absența unor parti-pris-uri
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
Miorița "ca biserică, în perspectiva stilistică a transcendentului care coboară", în privința căreia e categoric: Această idee stilistică este a mea, exclusiv a mea". Mai delicată întrucâtva este paternitatea ideii despre relația dintre unduire și moarte la Eminescu, dar Blaga se apără din nou la modul credibil (nu intru în detalii sursologice). Culmea pretenției lui Dan Botta fusese afirmația că "mioriticul nu este decât un reflex al ideilor sale". Blaga ripostează, citând prima sa definire a mioriticului, datând din 1931, într-un
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
social". Ultima e de-a dreptul stupefiantă. Volumul Cazul Blaga atestă, în anexele sale, că în mai 1941, deci simultan cu articolul rezumat anterior, Dan Botta declanșează preparativele provocării la duel a lui Blaga, ca ultima formă de a-și apăra onoarea. Printr-o scrisoare, în care reamintește "injuriile" lui Blaga și desfășurarea ostilităților, îi roagă pe N. I. Herescu și dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori: "țin la o reparație integrală a tuturor acestor injurii și vă rog, prietenește, să
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
consumatorului de filme autohton. Dar întâi trebuie să fac o structurare cronologică a ciclului. La început a fost Alien pur și simplu, o combinație de SF, horror și thriller. Regizorul era Ridley Scott. Apoi, în 1986, extratereștrii s-au multiplicat, apărând Aliens, în regia lui James Cameron, viitorul părinte al Titanicului. Ciclul s-a rafinat odată cu următoarele pelicule, cea din 1992 fiind realizată de David Fincher (Fight Club, Seven), în timp ce cea din 1997, intitulată Alien: renașterea era semnată de Jean-Pierre Jeunet
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
existența speciei umane: "oricare câștigă, noi pierdem". Aflăm însă repede (măcar filmele anterioare dădeau semne de idealism) că oportunismul uman ne salvează: lupta e de fapt o vânătoare, în care predatorul e cel agresiv - activ, iar alienul încearcă să se apere. Noi - adică singurul personaj care rămâne în viață - trecem cât de repede putem de partea vânătorului și sîntem răsplătiți. Extratereștrii nu vor nici măcar să distrugă planeta, ci doar să o folosească drept teren de vânătoare o dată pe secol și să
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
Jeunet, care re-asamblează și denaturează corpul uman, iar monstrul pare atrăgător în comparație cu rezultatul acestor procese. Apare și un android, despre care Ripley comentează că "nici un om nu ar putea fi atât de uman". Jeunet are o pasiune pentru anomalii, acestea apărând la toate nivelele, de la oamenii care se comportă mai atroce decât alienii până la corpuri mutilate (actorul Dominique Pinon interpretează rolul unui invalid în ale cărui picioare un "coleg" țintește cu cuțite) și la specii încrucișate. Feministele au comentat adeseori că
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
alegerilor libere sau jena penibilă a marilor organe de presă și televiziune din toată lumea ce își mințiseră vreme de luni de zile ascultătorii și cititorii privind starea de lucruri din țara eliberată! Cît de incapabili ne apar guvernanții eurocrați care apărau pînă în pînzele albe forțele răului! Politica exernă a guvernării Bush s-a dovedit justificată integral, în pofida opoziției, uneori isterice, împotriva ei. Comunitatea internațională se află incomparabil mai sănătoasă și mai calmă mulțumită vrednicei și curajoasei acțiuni a administrației George
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
între tongue-twister și casse-tęte. Asta fiindcă problemele aduse în discuție nu acceptă, de cele mai multe ori, o soluție mai la îndemînă decît remiza din jocul de șah. Spațiul de manevră al fiecărei părți, supus comprimării la presiuni tot mai mari, e apărat pe principiul redutei, iar "lupta", făcută din lovituri la punct fix, încetează, într-un final, doar faute de combatants. Că lucrurile nu trebuie părăsite la jumătate din pură plictiseală, dîndu-le răgaz să degenereze, mai apoi, pe exact aceleași premise, e
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
Fred, bărbatul meu, îi spune în orice împrejurare nevastă-mea. Aproape niciodată Fred nu spune Laure. Nu, pentru el eu sunt nevastă-mea. Nevastă-mea zice asta. Nevastă-mea face aia. Vă prezint pe nevastă-mea. Etc. Cum să mă apăr? Nu știu. Resemnare. Eroziune. Asta nu mai poate dura. într-una din zilele astea, iau copilul și adio. Copilul, care copil? Poate că asta o să-l lecuiască. Sunt curioasă să văd cum o să-mi spună, după ce o să-mi iau valea
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
cânt la vioară? Ca să rămâi neatinsă, a zis el. Pentru mine tu ești ceea ce ești, pentru ceilalți e altceva. Așa fac și cu mine. Când sunt întrebat: cu ce vă ocupați?, turbez. Nu, dar de ce se amestecă? Atunci, ca să mă apăr, răspund ce-mi trece prin cap, și sunt când polițist, când măcelar, când librar... O minciună, i-am zis, ca să priceapă. Nu, literatură, a răspuns el. Buum! Mormântul meu și-a dat cărțile pe față, cum se spune. Cărțile sunt
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
zile după ce ai luat cuvântul într-o ședință cu ușile închise". Nici Fănuș Neagu, altă dată cronicarul sportiv al "României literare", nu se abține de a arunca o piatră în direcția revistei, desigur o țintă dinainte convenită: "Această grupare își apără, manevrează și stimulează simpatizanții prin intermediul revistei ŤRomânia literarăťdin al cărui amvon (sic!) se tămâiază reciproc, asigurându-se unul pe altul de nesfârșita lor generozitate". Până la urmă, participanții la întâlnirea cu Ceaușescu devin repetitivi și previzibili. M. Ungheanu face conexiunile de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
replici tăioase între cei doi se intensifică, situația era alta: mișcarea legionară, la care aderase Dan Botta, eșuase, iar Blaga nu mai era în diplomație. Era chiar obligat, ca profesor universitar la o catedră special înființată pentru el, să-și apere onoarea intelectuală de infamia unei acuze (nemotivate) de furt al unei idei. Lucian Blaga va reacționa abia în 1941, când Dan Botta va recidiva în acuze. La finele unui articol despre tracismul românesc (una din obsesiile lui), publicat în primul
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
între oameni și încrengături extrem de bogate. Acum e vorba de un război al conturilor din bănci și al controlului asupra sectoareșor importante ale economiei. Era inevitabil să se ajungă aici? Fără îndoială. Iliescu era capabil să perpetueze sistemul atâta timp cât era apărat de intruziunea unor indivizi din afară. Aducerea, într-o primă fază, a lui Cosmin Gușe, apoi ascensiunea viguroasă a lui Victor Ponta sunt elemente ce-au distrus coeziunea de beton armat a partidului. PSD-ul a trăit, la scara propriei
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
Bachelard, J. P. Richard, Wellek, Derrida, Lacom, Baudrillard fertilizaseră analiza critică românească". E explicabil că junele Protopopescu nu aflase de acestea toate, dar că Dan Petrescu le crede neadevărate, asta nu mai este explicabil decît prin ideea pe care o apără cu îndîrjire de mult timp că singurul care a avut și a pătimit pentru relații cu Franța culturală a fost d-sa. Au mai avut și alții, au mai pătimit și alții (de pildă Al. Călinescu, ieșean ca și Dan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
inițiate și susținute de Ioan Holender, directorul Operei de stat din Viena, managerul cu o vocație ce continuă să farmece, să intrige, să uimească, să nască controverse în lumea marii performanțe. Dar asta face subiectul, poate, unei alte discuții. "Doamne, apără-mă de mine însămi!" șoptește Charlotte aproape de final. "Lass die Liebe in Deinem Herzen wurzeln und es kann nur Gutes daraus hervorgehen", citesc eu pe cana souvenir, primită cîndva, de ziua iubirii, într-un tren de Viena. Ninge viscolit în
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
Au rămas numai cele indigeste. Pe celelalte le-a mistuit. Dar dintre toate tipurile de vorbe care sînt ingerate cu o viteză înfricoșătoare, delicioase par să fie mai ales prepozițiile. De ce? Poate pentru că sînt mai mici și nu se pot apăra. Sau pentru că, în graba omului de a se îndestula, dumicații mai reduși sînt mai simplu de înghițit: ca măslinele, chifteluțele, chips-urile, fursecurile. La fel și prepozițiile! Există un pericol pe care îl semnalez îngrijorat. Vînate și mîncate fără milă
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
surprindă tocmai fizionomia artistică a unui om care, cel puțin în ultimile decenii, își baricadase esența de plastician în spatele unei complexe și, de multe ori, vehemente retorici intelectuale. Trăind de multă vreme într-o izolare autoimpusă, poate spre a-și apăra mai bine patrimoniul complex al amintirilor, judecata nealterată și marile vecinătăți ale artei noastre moderne - de la Tonitza la Țuculescu -, pictorița Eugenia Iftodi a ieșit pe nesimțite atît din spațiul previzibil și determinat al marii aglomerări urbane, cît și din timpul
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
cel mare compliment dacă reușește să conștientizeze, dar... Acum știu, tocmai de aceea nu-mi pot ierta acea greșeală rezultată dintr-o gândire eronată. ‘’Dragostea oarbă’’ (stresul ei, determinările negative, preocupările sexuale permanente și de nesatisfăcut..) aș motiva-o ca apărând pe aceste două fundamente: - Imperceptia exactă despre acțiunile și despre toate spusele femei, ba mai mult că în locul înțelegerii se pune o ‘logică’ eronată (acel - “știu eu”); - Preîntâmpinarea femei prin/cu proiecția propriilor nevoi... Nu zic, sunt în acest timp
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
atât de liniștit ca Sonia, - care intuise situația și a reacționat cum trebuia într-un asemenea caz - fără să reacționeze, să se miște, să scoată vreun cuvânt și dacă încerca să deschidă gura sau dacă schița vreun gest să se apere atunci era lovit puternic de aceștia, de persoanele chemate în ajutor, din gruparea lor și de agenții firmei T. AG.R.S.Z de pază, plătită din banii elevilor dar care făceau ce li se comanda. Apoi Chiștoroaia amenința profesorul devenit
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]