134,309 matches
-
lună. Să mă întorc la Apel, din care scrisoarea spicuiește cîteva pasaje. Ținta lui este, după cît îmi dau seama, ofensiva contraculturii care ar caracteriza momentul actual din România. Contracultura este, în adevăr, o problemă. Mă tem însă că semnatarii Apelului (la care se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de un duh naționalist care îmi este cu desăvîrșire străin și socotesc, de pildă, că minți malefice
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
comuni" sau distorsionînd "spiritualitatea creștină a neamului nostru". Dl Blaga are umorul (involuntar, bănuiesc) de a mă întreba unde, în aceste formulări, s-ar găsi "duhul național-comunismului" de care am vorbit în editorial. Cum unde, domnule Blaga? Chiar în cuvintele Apelului pe care le reproduc după scrisoarea dv. Nu știu ce vîrstă aveți, dar dacă presupun că sînteți un om citit, la curent cu lucruri petrecute în timpul celor două dictaturi de după 1940, ca și cu limbajul, uneori comun, al ideologiilor care le fundau
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
ascunde infractori, nu-i așa?", încheiați dv., domnule Blaga, acest capitol al scrisorii. Iată-ne ajunși la semnalul din editorialul meu. Eu tocmai acest lucru voiam să-l previn: așezarea literaturii în perimetrul codului penal. Mi-ați reproșat că aduc Apelului acuze fără temei, că el e democratic și patriotic. Nu e, domnule Blaga, decît național-comunist, așa cum e, din nefericire, și gîndirea dv. în aceste condiții, nu mi se pare deloc că "poliția în contra literaturii" ar fi o "nefirească formulare". Modul
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
ar fi o "nefirească formulare". Modul de gîndire cu pricina s-a dovedit în trecut un stimulent remarcabil pentru anumite instituții represive. Ca să nu mai spun că pînă și în democrația de tranziție de astăzi poliția a reacționat prompt la Apelul distinșilor intelectuali. Să fie o întîmplare? Dl Blaga mă invită cu gentilețe să-mi pun pe nas ochelarii pe care, în fotografia de deasupra editorialelor mele, îi țin de hulubă. Nu e o idee bună: chiar și fără ei, ceea ce
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
fie o întîmplare? Dl Blaga mă invită cu gentilețe să-mi pun pe nas ochelarii pe care, în fotografia de deasupra editorialelor mele, îi țin de hulubă. Nu e o idee bună: chiar și fără ei, ceea ce am citit în Apel și în scrisoare îmi dă o senzație de greață ideologică; știu eu oare de ce m-aș dovedi capabil dacă le-aș reciti cu ochelarii pe nas?
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
un sistem vizual cu trei momente perfect complementare și cu o logică infailibilă a discursului global. Din acest punct de vedere, expoziția celor trei graficiene, care s-au întîlnit absolut întîmplător, expoziție ce nu-și poate justifica existența decît prin apelul unic la un accident exterior, dar care, în esență, are, totuși, o motivație care depășește accidentalul și simpla acțiune a hazardului, poate fi privită, simultan, ca sumă aritmetică a trei unități ireductibile, dar și ca eveniment unitar, care se justifică
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
unui stil colocvial dominat de distanțarea metatextuală, de spiritul ludic și umoristic. El se caracterizează prin puternice trăsături de oralitate, dar și prin "reciclarea" unui material lingvistic marcat, aparținînd altor registre (arhaisme, regionalisme, neologisme de ultimă oră), ca și prin apelul intertextual continuu la citate, aluzii și parafraze. La nivel lexical, rezultatul acestei tendințe e specializarea ironică a unor cuvinte - plod, odraslă, june, amor, amic, politichie, muzichie etc. - , prin fixarea conotațiilor lor mai mult sau mai puțin depreciative. Preferința pentru termenul
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu vrea să le vadă. Cei mai buni scriitori tineri sînt condamnați, în forul său critic, fără drept de apel". Ca și: " Reflectez asupra legăturii mele cu A.E. E destul de curioasă. Avem unele afinități adînci și esențiale, dar există și multe trăsături care ne diferențiază. Pe el, pare, că nu-l interesează soarta mea literară, în vreme ce eu o urmăresc
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Prelipceanu face public un document uluitor: o scrisoare a Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov către Uniunea Scriitorilor prin care sînt solicitate câteva informații "în interesul soluționării unei cauze penale aflate în lucru la I.P.J. Brașov." Este vorba despre un apel al unor români din țară, dar și din SUA, Austria și Canada, publicat în Gazeta de Transilvania din 15 martie 2000, în care este reclamată "o campanie de denigrare a valorilor culturii naționale, de distorsionare a adevărului istoric și a
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
de Transilvania din 15 martie 2000, în care este reclamată "o campanie de denigrare a valorilor culturii naționale, de distorsionare a adevărului istoric și a tradițiilor strămoșești, promovând contracultura și creațiile obscene, decadente" și se cer măsuri contra vinovaților. în apel se specifică faptul că "această campanie este propagată în România îndeosebi de Grupul pentru Dialog Social (Generația 80) și în SUA prin intermediul Centrului Cultural din New York al Consulatului Român (ex. Festivalul dadaist Zen Dada)." Cetățenii cu pricina au solicitat parchetului
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
autori nu au fost încă identificați", șeful I.P.J. Brașov care iscălește adresele, colonelul Scurtu Constantin, e informat că poeziile lor au fost citite în două cenacluri. Trec peste menționarea GDS în context, pe care n-o înțeleg (poate că autorii apelului ori colonelul cred că GDS și generația 80 sînt unul și același lucru), spre a veni la semnatarii textului. Nu cunosc toate numele, căci nu sînt un cititor al Gazetei de Transilvania. dl Prelipceanu dă numai trei nume în articolul
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
Zaharia și Nicolae Novac, de peste granițe și dl prof. univ. Ilie Bădescu, de dincoace de ele. Nu știu nimic despre scriitorul Nicolae Novac, dar știu ceva mai multe despre ceilalți doi. De aceea văzând de la cine emanează, ca să zic așa, apelul, nu sînt deloc mirat. Nici felul în care I.P.J. Brașov se sesizează, probabil la solicitarea parchetului și dorește să soluționeze respectiva "cauză penală" nu mă umple de o uimire mai mare. Sigur că dacă mă gândesc la câte grave cauze
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
SRI, primul adjunct al instituției mi-a telefonat să mă asigure că greșeam. Dar eu rămân la ideea că școlile de poliție sau militare se fac răspunzătoare de tot acest spirit cultural antioccidental care suflă ca un taifun mititel prin apelul româno-american, prin capul dlui Bădescu (faimosul autor al tezei după care Eminescu a fost marxist) și prin chipiele unor înalți ofițeri M.I., M.A.P.N., S.R.I. sau S.I.E. Recitiți pasajele din adresă (care reproduc probabil pasaje din apel) și veți
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
mititel prin apelul româno-american, prin capul dlui Bădescu (faimosul autor al tezei după care Eminescu a fost marxist) și prin chipiele unor înalți ofițeri M.I., M.A.P.N., S.R.I. sau S.I.E. Recitiți pasajele din adresă (care reproduc probabil pasaje din apel) și veți vedea că duhul național-comunismului e treaz: considerarea dadaismului ca obscen, convingerea că libertățile de expresie pe care și le ia un poet sunt în stare să distrugă valorile morale ale neamului vin din rezervoarele, amestecate, de imbecilități comuniste
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
veacului nostru, s-a putut încheia un pact al stupidității culturale între urmașii lui Ribbentrop și Molotov. Nu poliția în contra literaturii, cum ar fi înclinați unii a crede, este ceea ce mă îngrijorează, ci modul de gândire pe care se bazează apelul și adresa, puntea "intelectuală" dintre profesorul Bădescu și colonelul Scurtu, boltită peste parchetul brașovean și peste alte instituții plătite din banii noștri să se ocupe nu de poeziile coruptibile de lui Gălățanu sau Ianuș, ci de proza coruptă a lui
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
din faptul că verbul se află întotdeauna la sfîrșitul frazei ...fiind deja obosit!); last but not least, pentru că lexicul generațiilor de astăzi este din ce în ce mai sărac. O dovadă concludentă: potrivit unui sondaj efectuat de compania americană Bell, vocabularul a miliarde de apeluri telefonice se situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a unui tablou de Chardin, intitulat " Filozoful ocupat cu lectura sa". Chardin, spune Steiner, este unul din rarii artiști care pot picta
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
rețeaua învățămîntului RoEduNet a fost închisă, la un moment dat, deoarece bugetul MEN s-a dovedit insuficient pentru a întreține această rețea vitală pentru educația informatică)". Interesantă se dovedește a fi aici "ipocrizia" acelora care, din necesități electorale apropiate, fac apel la Internet, pentru a-și lansa pe glob (!) un nou look, inclusiv necesar captării votanților de-acasă și de peste hotare... O serie de adevăruri și contraadevăruri rețin atenția și trezesc... vigilența din dotare (fiecare vîrstă impune o "cosmetizare" pe măsură
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai puteau răspunde la apel. Dop, și cred că și Tică Perovici au propus că ar fi bine ca cineva dintre noi care are mai mult timp liber să aștearnă pe hârtie anii petrecuți în liceu și să descrie Râmnicul Vâlcea așa cum arăta înainte de a
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
în țară". Brusc, intervine un clip publicitar: "sunînd la 89.89...puteți deveni proprietarul uneia din cele 10 mașini, ultimul tip..." Racord liniștitor: ce să mai umble oamenii să lucreze din greu, ca prin străinătăți, cînd "numai cu un singur apel telefonic la 89.89..."". Fiecare redactor al Dilemei colecționează un anume tip de "grozăvii" și Cronicarul, care citește săptămînal revista, nu mai trebuie să se uite la semnătură ca să recunoască "ocheada" și regretă că nu a putut cita din toți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
Brasillach, spre a-i numi pe cei mai faimoși, acuzați a fi colaborat cu ocupantul, cu germanii adică. Se știe că francezii i-au judecat pe cei mai mulți, pentru înaltă trădare. Brasillach, tînăr și promițător clasicist, a fost executat, în pofida unui apel adresat generalului de Gaulle, de către numeroși colegi ai săi care-l găseau vinovat de rasism și de idei șovine, dar nu-l voiau împușcat. Drieu de la Rochelle, redactor-șef la celebra NRF, s-a sinucis la vreme, scăpînd de coșmarul
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
beletristica - au cucerit și, poate, au educat. Nu reflectau însă adevărul în integralitatea sa. A urmat, apoi, o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a izvoarelor (pe care le-a și editat), străduindu-se - prin apel la documente autentice, scoase la lumină și comentate cu rigoare - să restabilească adevărul, cu luminile și umbrele sale reale. Iorga își declara cu mîndrie apartenența la această școală istorică modernă prin metodică, în care îi integra și pe Ion Bogdan
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
în Cronica optimistului, împănată cu fraze de genul: "Construcția socialismului este pentru noi o problemă națională, și a solicita scriitorului să fie un magistral incitator la fapta de ridicare a civilizației materiale și a culturii poporului român este a face apel la patriotismul său. (...) Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej ne-a explicat cu o mare limpezime chipul cum un mare muncitor, instruit la ideologia socialistă, poate să atingă umanismul socialist, care este un umanism al creației și, deci, al culturii preluate de clasa
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
etnice sau culturale", răspunde același. Așa o fi. Pînă una-alta, privim fotografia de pe prima pagină și citim legenda: "Trotuarele bulevardelor noastre SAU transformat în..." Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greșala de ortografie ne ia ochii? Apeluri fuzionarisme și războiri Ziarul CURIERUL NAȚIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
privim fotografia de pe prima pagină și citim legenda: "Trotuarele bulevardelor noastre SAU transformat în..." Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greșala de ortografie ne ia ochii? Apeluri fuzionarisme și războiri Ziarul CURIERUL NAȚIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greșala de ortografie ne ia ochii? Apeluri fuzionarisme și războiri Ziarul CURIERUL NAȚIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai puțin bun decît cele produse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]