3,429 matches
-
doilea an al pontificatului nostru. 9. Bula «Quo elongati» a lui Grigore al IX-lea Grigore episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, preaiubiților fii, ministrului general, miniștrilor provinciali și custozilor, și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, [transmitem] sănătate și binecuvântare apostolică. 1. Cu cât mai mult, detașându-vă de lume, v-ați înălțat deasupra voastră înșivă, ca și cum ați fi avut aripi de porumbel în tăcerea contemplației, cu atât mai mult sunteți atenți la capcanele păcatelor, iar ochiul inimii voastre cercetează cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Testament - să nu fie făcute glose (comentarii explicative) la cuvintele aceleiași Reguli, și să nu se spună, folosindu-se de cuvintele sale, că așa sau așa trebuie să fie înțelese, adăugând că frații nu trebuia să ceară scrisori de la Scaunul Apostolic, stabilind și alte lucruri ce nu ar putea fi respectate fără mari dificultăți. 3. Din aceste motive, nesiguri fiind dacă trebuie să respectați amintitul Testament, mi-ați cerut să îndepărtăm prin autoritatea noastră un asemenea dubiu din conștiința voastră și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
altor frați. Și fiindcă, datorită îndelungatei familiarități pe care acest sfânt a avut-o cu mine, am cunoscut mai îndeaproape intenția sa, și de asemenea am fost aproape de el pe perioada redactării amintitei Reguli și atunci când a fost prezentată Scaunului Apostolic pentru a obține aprobarea, pe vremea când eram într-o funcție inferioară, ne-ați cerut cu insistență să declarăm și punctele slabe și obscure ale aceleiași Reguli și să dăm un răspuns cu privire la alte aspecte dificile. Așadar, oricât am crede
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost acordată permisiunea de către superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și de aptitudinea lor. Excepție făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și binecuvântare apostolică. Deoarece urmărim Ordinul vostru cu binecunoscuta afecțiune, și de aceea îi dorim din suflet printre altele un progres continuu cu lăudabile dezvoltări, ne îngrijim cu atenție părintească de tot ceea ce i-ar putea fi de ajutor pentru o înflorire adecvată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sau bunuri mobile asemănătoare, nici nu pot fi transferate în afara Ordinului sau înstrăinate în vreun fel, indiferent de cine ar fi fost ele donate, vândute, transferate spre uzul fraților, în orice mod au fost transferate sau vor fi, dacă Scaunul Apostolic sau cardinalul sfintei Biserici, care v-a fost dat pro tempore ca protector, nu a dat autoritatea sau acordul generalului sau miniștrilor provinciali: fiindcă dreptul, proprietatea și administrarea acestor bunuri, atât imobile cât și mobile (cu excepția acelora asupra cărora se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lor, gândindu-ne la bunăstarea parohiilor și la bunul vostru nume, fără a adăuga nimic nou în sarcina voastră referitor la condițiile acestui punct, ci folosindu-ne de drepturile vechi și noi, vă poruncim cu strășnicie tuturor, prin această scriere apostolică, în virtutea ascultării, ca de acum înainte să nu acceptați la oficiul divin în parohiile și oratoriile voastre, în mod discriminatoriu, enoriașii altora, în zilele de duminică și de sărbătoare; nici să nu-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
va risca pericolul degradării și, în afară de aceasta, va fi constrâns cu fermitate de către episcopul diecezei, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel de-al doisprezecelea an al pontificatului nostru. 12. Bula «Nec insolitum» a lui Alexandru al IV-lea Alexandru, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii abați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii abați, priori, decani, arhidiaconi, arhipreoți și altor prelați ai bisericilor și tuturor persoanelor ecleziastice, atât diecezane cât și regulare, oricărui ordin sau profesiuni ar aparține, [transmite] sănătate și binecuvântare apostolică. 1. Nu este ceva neobișnuit și nici o noutate ca acele lucruri ce sunt îndeplinite sub presiunea îndatoririlor și în grabă, întrucât se neglijează analiza unei ponderate reflecții, trebuie să fie reexaminate printr-o mai profundă considerație, pentru ca să fie expuse într-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai profundă considerație, pentru ca să fie expuse într-un mod mai corect și exact prin intermediul unei tratări atente și mai complete. 2. Într-adevăr, pe vremea papei Inocențiu al IV-lea, predecesorul nostru, de fericită amintire, au fost emise de Scaunul Apostolic unele scrisori, prin care el impunea cu strictețe, în virtutea ascultării, tuturor religioșilor, indiferent de ordin și profesiune, următoarele norme: - ca de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în pericolul degradării și va fi constrâns cu rigurozitate de episcopul diecezan, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitatea de a face apel și fără a putea aduce în mod valid împotriva ei vreun indult sau privilegiu apostolic. 3. Așadar, fiindcă ne-am propus să reflectăm mai atent și să decidem după o mai profundă analiză cu privire la scrisorile amintite, dorind mai ales binele păcii și mângâierea liniștii pentru biserici și pentru toți ecleziasticii, am considerat că aceste scrisori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
materie sau la vreun aspect de-al său, împotriva religioșilor menționați sau a altora dintre ei, într-un mod general sau particular, în afara formei comune sau obișnuite, să fie revocate în totalitate. Din acest motiv, vă trimitem tuturor această scriere apostolică pentru [a vă înștiința] că nu aveți de-a face nimic cu ceea ce s-a stabilit prin intermediul acelor scrisori sau din cauza poruncilor, a preceptelor sau a sentinței, conținute în ele, din moment ce de-acum înainte nu mai au niciun efect sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că ajung să pervertească conceptul veșnic de adevăr și sentimentul religios natural: scoțând la vânzare un sistem nou, caracterizat de o insolentă și necontrolată manie de noutate, nu caută adevărul acolo unde se află cu certitudine; disprețuind tradițiile sfinte și apostolice se atașează de învățături goale, incerte, respinse de către Biserică, și, cu acestea, oameni nesăbuiți sunt convinși că ating și susțin adevărul». Din acest motiv, consideră papa Pius al X-lea, a făcut bine predecesorul său Pius al IX-lea, când
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
scriau pe pergament purpuriu (v. Codex Aureus, un perga ment purpuriu cu litere aurii, scris Între 778 și 820, aflat cîndva la Bibliotheca Palatina din Heidelberg, păstrat În prezent În două părți distincte, la Biblioteca Batthya neum și la Biblioteca Apostolica Vaticana, și ale cărui coperte se află la Muzeele Vatican și la Lon dra, În Victoria and Albert Museum). Pergamentul se prepara În special din piele de oaie, de capră, de vițel, chiar de antilopă și era numit diftevra, 1
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sfârșitul secolului al IX lea și Începutul secolului al X lea și cuceresc Translivania. În anul 1000, regele Vaik se creștinează În rit catolic și primește numele de Ștefan cel Sfânt. Ungaria este organizată după modelul occidental catolic, devine regat apostolic (stat vasal direct al Papei) și Își asuma obligația de a lupta Împotriva dușmanilor Bisericii Romano Catolice. Romanitatea românilor În viziunea istoricilor Românii (valahii) În izvoarele medievale timpurii: Împăratul Mauricius, realizează un tratat mlilitarintitulat Strategikon În secolul al VII lea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de aproape un veac, Tuhutum și urmașii săi stăpânesc partea apuseană a Transilvaniei În “ pace și fericire” cum scrie Anonymus. Însă la Începutul sec.al XI lea, un 25 strănepot la lui Tuhutum, ducele Geula cel tânăr se Împotrivește misiunilor apostolice ale regelui Ștefan cel Sfânt. Potrivit aceluiași Anonymus, regele Ștefan ocupă Întreaga țară , totodată el desființează episcopia ortodoxă ( situată probabil la Alba Iulia). Sub urmașii lui Ștefan cel Sfânt Începe organizarea Transilvaniei ca entitate politică vasală regelui Ungariei. Astfel, În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
noștri de carne, mântuirea se hotărăște încă din istorie. Darul catolicului pentru militantism este una cu darul lui pentru imagini, pentru fabricarea și înțelegerea lor. Reabilitarea cărnii fondează un activism neîncetat și neîngrădit. Pe calea deschisă de Bizanțul schismatic, Biserica apostolică și romană a putut să se deschidă către tehnicile cele mai profane ale imaginii, de la vechiul spectacol de umbre până la cinemaul holografic. Iluzia optică nu-l înfricoșează pe un fiu al Sfântului Atanasie și al Sfântului Chiril (doctorii Întrupării), care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un mileniu interdicția statuilor (și a teatrului). Exclusivitatea imaginii bidimensionale (inclusiv mozaicul) se confunda cu sacralitatea exclusivă a reprezentării. Îngrijorat de primele concesii, Tertulian Africanul (160-240) condamnă profesiile de sculptor și astrolog și cere reconversia artistului pictor în zugrav. Constituțiile apostolice, care fixează liturghia creștină în 380, exclud din Biserică prostituatele, patronii de bordeluri, pictorii și fabricanții de idoli. În secolul al IV-lea, episcopul Eusebiu se miră ca de o rămășiță păgână de faptul că la Cezareea, în Palestina, se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vol. Cateheze baptismale, p. 122) „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Fiul este întru Tatăl, Duhul întru Fiul, iar Tatăl
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Că, dacă nimeni nu poate spune Domn este Iisus, decât în Duhul (I Cor. 12, 3), apoi cu mult mai mult nimeni nu poate avea credință tare și înrădăcinată decât în Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „Dacă darul este ceea ce se dă celor ce mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care să înduplece Duhul să rămână în noi și să întrețină puterea credinței. Nu se poate, nu se poate ca un om care nu are viață curată să nu se clatine în credință!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) Credința - izvorul tuturor bunurilor „Înaintea virtuții se aduce credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din credință începe și la ea sfârșește toată dreptatea, și din ea va fi viu tot dreptul (Rom. 1, 17). Cel ce o nesocotește va cădea din bunăvoința dumnezeiască. Căci fără de credință nu este cu putință a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]