48,939 matches
-
modul în care aceasta mergea pe atunci lasă mult de dorit, succesul nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Cartea e altceva, cartea e o prelungire a memoriei, a imaginarului, a ființei cosmice.” 2. Pe langă ziarul ,,Teleormanul” funcționa un Cenaclu Literar în care nu vârstele îi apropiau pe cenacliști, ci trăirea aleșilor în fiorul cuvântului scris. De atunci am rămas cu acest cult al cărții și al creației. O spun într-un mod care poate să pară patetic și nu aș vrea să îl simțiți așa. Receptați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a mea pentru cazuri când ar fi lipsit buteliile de voiaj. Că acuma de exemplu. Aprind. Merge. Pun țigaia și uleiul. Aud pași pe scări. O fi ea ?! Nu cred. Sparg ouăle. Uleiul sfârâie. Pașii se aud din ce in ce mai distinct. Se apropie. Albușul începe să se albească, ușa se deschide și apare ea. ¯ Mi-e foame! îi spun că un fel de scuză în fața minunăției mele de a nu fi plecat. Ai spus ceva ? mă întreabă cu glas șoptit. Mi-e foame
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
necunoscute, omorâte prin piețele orașelor din țară. Nici după moartea lui Ceaușescu nu s-a putut afla identitatea lor, a celor văzuți de noi prin piețe, și respectiv locul unde și-au găsit sfârșitul, cei dispăruți de la casele lor. Se apropia ziua sosirii lui Stanley. Mama pregătea mâncărurile care știa că îi plac. În ziua în care vasul Transilvania trebuia să intre în portul Constantă, eu cu Alec și Constantin eram pe chei, în zona unde știam că va fi ancorat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
numai cu permis special. Cand vasul intra în port, pe puntea vasului era o mulțime de pasageri care fluturau batiste, baticuri și pălării. La început a fost greu să-l distingem pe Stanley și familia lui, însă pe masura ce vasul se apropia i-am recunoscut pe Stanley, pe soția lui Katy și pe cei trei copii: Jimmy, care era născut la Constantă, si pe cele două fiice, Doris și Sheila, născute la Bombay, India. După ce vasul a fost ancorat, ei au fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu, măcar să-l pornească spre mânie, că niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Și a zis ei: vino după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul, a zis lui: cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin cădere va duce una care îl apropie mai mult de animalitate. Trupul său dobândește o materialitate și o grosime și o opacitate pe care nu le cunoștea înainte de cădere; el intră în curentul vieții animale și sensibile și suferă de acum înainte mișcările, instabilitatea și diviziunile pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
hipertensiunea arterială în 5% din cazuri; într-un procent de numai 1% au fost identificate și cauze asociate cu creșterea tensională, hiperaldosteronismul primar și tumorile maligne de suprarenală. În concluzie, prevalența HTA secundară, în lotul nostru de studiu (6%) este apropiată de datele de literatură (5-10%) dar distribuția diferitelor etiologii este semnificativ diferită prin dominanța disfuncțiilor tiroidiene, mult mai ușor de diagnosticat. PREMISELE STUDIULUI Bolile cardiovasculare sunt cauza majoră de deces peste tot în lume, apărând la 50% din totalul deceselor
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
tratate ca sinonime. Această alăturare până aproape de identificare a fost observată și în cuprinsul celei de a șasea omilii din tratatul Omilii la Fericiri, unde fericirea a șasea („Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”) este apropiată de pasaje biblice precum Ioan 1, 18, care vorbesc despre caracterul inaccesibil al dumnezeirii. În De Beatitudinibus, Sfântul Grigorie susține că a-L cunoaște pe Dumnezeu înseamnă a-L avea pe Dumnezeu în tine, prin trăirea unei vieți virtuoase<footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
unirea, după cum tocmai s-a scris în omilia întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l caute pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dumnezeiesc. Astfel, sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță inițială, se trece prin lumină și se
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în chip direct și nu ca până acum prin intermediul naturii)<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 33. footnote>. Sufletul este îmbrățișat de noaptea divină în care Mirele se apropie fără a fi văzut. Pentru că, altfel, oare cum ar putea invizibilul să apară în noapte? Dar, El conferă sens prezenței sufletului, în același timp eludând recunoașterea inechivocă și rămânând ascuns în propria-I invizibilitate<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Trenurile de persoane fură suspendate, iar noi toți nevoiți a rămâne pe loc, așteptând o ocazie de a ne reîntoarce acasa. Începură să bubuie tunurile pe la graniță, noi deslușeam foarte bine glasurile lor de fier. Se părea că aici se apropie, aici se depărtează. O familie de evrei veniți pentru lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de nedescris, mai ales că li se sfârșiseră banii de cheltuială și nimeni
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
se știa. Acum îmi aduc aminte de cuvintele spuse în ajun de bătrâna Miss Milne: „La reine ne peut pas se laisser faire prisonière, ma chère!” Capitala începe să fugă. Lumea pleacă pe capete. Germanii au trecut Dunărea și se apropie vertiginos. Într-o bună zi ne-am trezit cu inamici în oraș. S-au instalat în mod foarte ordonat pe unde au putut. Natural că la auzul trupelor dușmane, gata de a intra în Capitală, a fost o oarecare panică
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
înhămați la faetoane. În așa chip și-au făcut intrarea dimineața în oraș, făcând chiar pe soldații ocupanți să râdă cu lacrimi, de asemenea trăsnaie! Populația nu era de loc liniștită, în schimb trecea prin clipe de mari încercări. Se apropiau sărbătorile Crăciunului prin spitalele soldaților germani, se pregăteau tradiționalii pomi de Crăciun. La un asemenea pom făcut pentru răniți, la spitalul Brâncovenesc, fui rugată - însă aceastărugăminte era un fel de ordin milităresc - de a cânta ceva pentru suferinzi. Chip de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu-l știu și nu l-am văzut, cu toate sforțările sale de a se apropia de persoana mea. Probabil că mai târziu nenorocirile Austriei l-a făcut să-și uite impresiile de ordin sentimental ce le-a încercat în țara ocupată. Acasă o ducem cu grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
tânără domișoară care făcea o cale și mai lungă, urmând să ajungă în America de Sud, însă prin Berlin-Hamburg. Așa că aveam și tovarășă de drum. În țară, trenul era ticsit de lume, care însă a început să se rărească cu cat ne apropiam de granița Poloniei. La Sugatin, se făcu revizia pașapoartelor și a bagajelor, însă extrema politețe a funcționarilorvamei polone ne ușură mult formalitățile. Polonezii sunt de o deosebită curtoazie, mai ales față de călătorii români. Făcui primul pas în străinătate după o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
teoria origenistă despre plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu, fapt care implică o mărginire a fericirii pe care Dumnezeu o poate da”. footnote>. Căci pururea trebuie să se ridice oamenii și niciodată nu trebuie să înceteze de a se apropia prin alergare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia V, în PSB, vol. 29, p. 185. footnote>. Pe măsură ce progresează, sufletul obține constant parte din ceea ce dorește, fără a fi îndestulat niciodată și cu o dorință care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sancționate drastic (de la denunțul public și pînă la interdicția, impusă artiștilor, de a picta), în care culoarea însăși, utilizată într-o perspectivă retiniană, de descendență impresionistă, suporta acuza gravă de "formalism" - în acest sens încercările lui Ciu-cu-rencu de a se apropia de comenzile oficiale sînt, dacă nu caraghioase, atunci în mod sigur înduioșătoare, un pic-tor sobru cum era Corneliu Baba, cu o viziune monumentală și eroică asupra omului, narativ atît cît să i se poată asocia diverse scenarii epico-propagandistice și, mai
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
1635-1681) descriu în amănunt luxoasele posesiuni - păsări exotice împăiate, șiraguri de perle, covoare orientale, lăute prețioase, pocale din argint - care alcătuiau inventarul recent îmbogățitului burghez olandez. Colecționate cu aviditate, aceste scene de gen nu sunt pentru posesorul lor decât rude apropiate cu obiectele pe care le reprezintă. Van Mieris a înțeles în mod evident - ,Micul câine", ,Duetul", ,Copilul trimis să cumpere bere" - rolul jocurilor de lumină și culoare în construirea unei compoziții de succes. Pentru contemporanii artistului, organizarea spațială sau darul
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de tip termopan și ferestrele termopan se ajunge la termopanele familiare). Interesantă este mai ales dezvoltarea unor sensuri metonimice și metaforice ale
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
filme, îi purtau James Bond, hoții, spărgătorii. Poate că Ministerul Transporturilor i-ar putea recomanda europenilor care vin în România. Desigur, nu înainte de a învăța românește. l Apoi, Cronicarul, care avea locul 96, a asistat la următoarea scenă. Englezul s-a apropiat sfios, și-a potrivit mai bine ochelarii, a citit numerele din dreptul locurilor, apoi, după cîteva clipe lungi de ezitare și derută, s-a adresat Cronicarului. Avea locul 98. Cronicarul s-a uitat la plăcuțe. Lîngă locul lui, 96, plăcuța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
în ce privește comportamentele, strategiile în raport cu problema stilului, indicând emergența unei concepții diferite de cea moștenită și încă activă, pe care o conturam mai sus. Istorismul postmodern se manifestă adesea ca o revizitare și reactualizare a stilurilor preexistente, mai distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor (clasicism, romantism, expresionism, dar și minimalism), fie în exemplificările lor singulare. Stilul își redobândește (sau tinde să o facă) exterioritatea față de utilizatorul său. Înseamnă asta că potrivit unei logici a succesiunilor istorice modelul alternativ
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pentru o viață, dacă tot atât de mult iubești Spania trăind departe de ea. în mesaj iubirea domină admirația: ,Madridul e frumos, dar n-am ce face fără tine în el". Se pare că oriunde ar trăi în lume, Luminița Marcu își apropie ceva ce este spaniol ca să nu piardă contactul. La Leipzig, plecată la un târg de carte, caută standul Barcelonei ca să poată vorbi acolo spaniola, la hotel, pentru a-și crea ambientul, bea vin de Rioja și, un episod ce pare
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]