1,630 matches
-
Simți ceva cald la cot, se uită și de abia atunci își dădu seama de întreaga grozăvie. Nenea fusese pur și simplu decapitat de o schijă, sângele, pârâu neostoit curgea acum cu spumă albă prin șanțul scorojit și uscat de arșiță. Fetița se trăsese mai la o parte tremurând. Se uita la el cu niște ochi mari întrebători. Păpușa înfășată cu moletiera ceea verde era undeva pusă de-a curmezișul șanțului. Se îmbibase de sânge și acum stătea ca o stavilă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zâmbi cu subînțeles soției. Această discuție a avut influență și asupra celorlalți călători. Ei au devenit mai veseli și mai vioi. Nașterea unui copil bine dispune și pe cei mai posomorâți telurici. În vagon căldura se instalase. Era aproape aceeași arșiță ca înainte de furtună. Picuri de transpirație curgeau de pe frunțile tuturor. Din acest motiv, locurile cele mai râvnite erau cele de pe coridor, de lângă ferestrele deschise, însă în preajma lor se lăfăiau bărbații-fumători. Ceilalți erau mai dezavantajați. Nemișcați pe locurile lor, suportau cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe meleaguri dăneștene a unor civilizații milenare, sunt rod al cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de bunicii mei, dar aceasta, prin împletirea muncii lor cu cea a propriilor copii. . începând de la vîrste destul de fragede, fie că era arșiță puternică, fie că era ger cumplit sau timp favorabil pentru joacă, acești copii participau, alături de părinții lor, la săpăturile și descoperirile arheologice, exponatele actuale. De câte ori privirea dăneștenilor nu s-a oprit cu stupoare asupra copiilor învățătorilor Buraga din Dănești, copii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și o susținea întru-totul. Nici nu s-ar fi putut altfel. În toate gospodăriile sătești, de primăvara timpuriu și până toamna, târziu, mâncarea era preparată la o sobă primitivă, construită într-un loc mai ferit din curte și protejată împotriva arșiței și ploilor de un acoperiș improvizat, evitându-se, astfel, căldura excesivă în odaia de locuit și invazia roiurilor de muște. La această bucătărie de vară mama pregătea mâncarea folosind pentru foc strujenii rămași de la hrana vitelor, bețe și cioate de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
elementare și lipsa conduitei civilizate, pe care le întâlnești la tot pasul, urâțesc orașul și viața locuitorilor. Se pare că civilizația străzii și comportamentul decent în mediile publice mai au multe carențe. VESTIMENTAȚIA ÎN TRANZIȚIE În miez de vară, când arșița atinge cote alarmante și face victime printre persoanele vulnerabile la temperaturi ridicate, m-am hotărât să plec câteva zile pentru a mă răcori și liniști în creierul munților. În drum spre Vatra Dornei m-am abătut, ca de obicei, pe la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
românesc s-a așternut, ca o plapumă, o climă temperat continentală. Era prielnică tranzitării în siguranță a meleagurilor noastre din acest punct de vedere. Astfel, în călătoria lui, străinul nu trebuia să înfrunte fenomene meteorologice extreme... Fără să îndure năduful arșițelor cumplite sau frigul gerurilor aprige, așa cum se întâmpla în miezul stepei 30. f. Catapeteasma izolării Să îndrăznim a ne uita spre izolare nu doar ca la o cortină, dar și ca la un iconostas. În spatele lui s-a ascuns altarul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Apoi cum însuși arată, într-un fragment din Geniu pustiu: "Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vîrful bățului și o luai la picior, pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui..." Pentru a trece granița austriacă, el avea pașaportul căpătat încă din toamna anului trecut, "pe zabavă tot pe 11 luni", așa că tot pe la Mihăileni a trebuit să treacă și apoi să iasă la drumul cel mare împărătesc, care lega
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pierdere semnifică moartea, este culoarea cea mai dinamică din toată gama. Roșul corespunde corpului, planurilor fizic și material. Din acest punct de vedere se opune albastrului, culoarea spiritului. Polaritatea sa este yang, masculină și activă. În plan psihologic, roșul reprezintă arșița trupului, adică dorința, libidoul. Forța lui se exprimă în pulsiunile vitale și sexuale. Domnește asupra instinctelor și asupra emoțiilor. Expresiile populare exprimă clar aceste noțiuni: «roșu de furieă, «a vedea roșu în fața ochiloră sau a roși, fenomen ce reflectă emoția
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
portocaliu (4); rug (4); scrum (4); de tabără (4); veșnic (4); viață (4); chibrit (3); element (3); frică (3); grătar (3); jar (3); mistuitor (3); pompieri (3); putere (3); rău (3); scînteie (3); sobă (3); șemineu (3); a arde (2); arșiță (2); casă (2); cărbune (2); culoare (2); distrugere (2); dor (2); făclie (2); galben (2); gheață (2); iubire (2); jăratic (2); necaz (2); nenorocire (2); purificare (2); răutate (2); speranță (2); vatră (2); aer; agitație; apa; aprinde; a aprinde; aprindere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
treaz; trepte; trist; țînțari; umbră; urca; veșnic; viață; vin; de vis; zarvă; zilnic (1); 817/181/67/114/0 secetă: uscat (84); apă (65); sărăcie (49); căldură (44); foame (44); uscăciune (31); foamete (30); deșert (27); ploaie (26); vară (26); arșiță (25); sete (22); soare (20); cald (16); moarte (14); pămînt (14); arid (12); vara (12); fără apă (11); lipsă (11); grîu (9); mare (9); nisip (9); pustiu (9); caniculă (5); durere (5); agricultură (4); lipsă de apă (4); necaz (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); frică (2); greu (2); inundație (2); lipsă (2); nenorocire (2); ploi (2); pustietate (2); rău (2); recoltă (2); roade (2); sec (2); secetă (2); tare (2); trist (2); uscăciuni (2); vin (2); abstinență; Africa; anuală; arde; ardere; ariditate; arși; arșița; atac; bani; belșug; fără bere; biblie; calc; călduroasă; ceartă; chin; chip; cîmpie; cosit; crăpătură; crăpături; crîncenă; cruntă; cumplită; decupare; deficit; depravare; depresie; deșertăciune; devastatoare; dezastru; distrugătoare; dorință; durată; Egipt; engleza; evada; fete; foc; frig; galben; grea; greutate; grîu galben; groaznică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sete: apă (477); foame (27); bere (15); uscat (13); dorință (12); suc (12); nevoie (9); deshidratare (8); de apă (7); mare (7); de viață (7); secetă (6); de tine (6); băutură (5); căldură (5); cola (5); deșert (5); senzație (5); arșiță (4); cunoaștere (4); de cunoaștere (4); însetat (4); pahar (4); apa (3); bea (3); ceai (3); moarte (3); necesitate (3); pustiu (3); rece (3); vin (3); agitație (2); bani (2); cafea (2); cald (2); chin (2); deshidratat (2); dragoste (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); cu dinți(3); nor(3); fierbinte(3); călduros(2); da(2); durere(2); frumusețe(2); lucire(2); ochelari(2); plasă(2); plăcere(2); plăcut(2); plimbare(2); răsărit(2); soare(2); tare(2); vacanță (2); absolut; agitație; aprilie; arsura; arșiță; ascuns; aur; aur topit; bere; bine; blîndețe; bronzare; bronzat; bună dispoziție; cal; caniculă; carpet; călduri; centru; corp; corp ceresc; daaa; departe; dimineață; facultate; galaxie; iei!; imensitate; iubire; încălzire; încălzește; încălzitor; întîrziat; întuneric; liniște; lucește; lucitor; magnific; mămăligă; mită; moarte; nour
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soarelui. La încheierea unui ciclu, astrul solar vine să se odihnească pe "creanga de aur" a Pomului Vieții.79 Izvor al vieții și al morții, soarele este întruchiparea luminii diurne, focul uranian, dătător de viață, purificator, dar și distrugător, prin arșița și seceta pe care le provoacă. Ca simbol al veșnicei reîntoarceri și al centrului, soarele este nemuritor, el este cel care reglează, prin echinocții și solstiții, viața satului patriarhal. De-a lungul timpului, soarele a cunoscut o multitudine de simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
280 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 19. 281 Ibidem, p. 43. 282 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 272. Numele "Svarog" se mai întâlnește azi în Bucovina: Când fânul cosit pe câmp s-a uscat prea tare de arșiță, se spune că-i "sfarog". (p. 272) 283 Ibidem, p. 283. 284 Nicolae Macovei, mss. 285S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit , p. 48. 286 Ibidem, p. 32. 287 Ibidem, pp. 100-101. 288 Ibidem, p. 121. 289 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de partid și de stat este arestat, ca și tatăl meu, tot în anul 1958. Poeziile lui sunt “născute după gratii, în întunericul închisorilor comuniste” (Pitești, Gherla, etc) dar și în lagărul de muncă forțată de la Periprava, ” în condiții de arșiță și frig insuportabil, de foame, de nesomn, de mizerie morală, de opresiune fizică și psihică, într-un cuvânt sub imperiul exterminării comuniste, a morții lente la care au fost supuși deținuții politici”... Deși aceste creații poate nu au frumusețea celor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut idei". Peisajul fizic și spiritual variază; universul realizat în imagini expresioniste dă sentimentul sfârșitului în "Alexandru refuzând apa: "Un soare imens, fioros policandru/ rănea alburiul zenitului fiert." Poetul cosmicizează o arșiță interioară, menită să purifice lumea; soarele parcă a topit văzduhul, zămislind o nouă geografie care poartă pecetea păcatului. Dar Alexandru nu-și potolește setea și călăreții aclamă: Atunci călăreții strigară în cete,/ și stânci licărind repetară: De-acum/ noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ea/ Ca niște pui/ Și răsuflarea ei/ Deschide flori/ Pe mările neantului". Gh. Pituț ni se impune și prin încercarea de a reda într-un mod personal spaima de civilizație, de pierderea echilibrului; o boală de esență blagiană cuprinde lumea. Arșița, care ne trimite la pustiul lui Ioan Alexandru, este o boală morală, de aceea poetul își dorește un zid care să-i separe pe cei bolnavi de cei sănătoși, să nu se întâlnească niciodată, pentru că ucigașii sting viața copiilor, fiii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
om: " În drum spre ființă prin jertfa neființei" ("Tentation"). Există un ceas anume în această mare călătorie, ceas în care se poticnesc toți călătorii, când steaua urmărită se depărtează ca un miraj. Unii se depărtează și dispar în această cumplită arșiță, ca Emirul lui Macedonski, iar alții se retrag la timp. "Via Dolorosa. Durează chinul până/ Ai dispărut și din zbuciumul mării/ Primordiale apar primele țărmuri neînchipuite./ Prea Puternic îi să vorbești celui ce-o ascultă./ Din Pustie-n Pustie profet
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înfășurată în năframă neagră, și cumpăna fântânii, aflată într-un permanent dezechilibru, stare în care unește izvorul cu steaua. Zorii vor surprinde satul și cimitirul într-un moment de repaus. Ca altădată Coșbuc, surprinde vara, într-un peisaj static de arșiță; pământul stă "prăbușit sub soare", zorile sunt încremenite, lacurile sunt moarte, aripile sunt moarte ("Vârtejul", "Iulie"). Peisajul satului este reluat în largi perspective, dar din unghiuri inedite. Este adusă comunitatea sătească cu o mentalitate cristalizată de secole; poetul surprinde gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
morăresei, femeie tânără și frumoasă. Numele personajelor au sonorități stranii, și ele se potrivesc cu firea lor. În zilele de sărbătoare oamenii nu au poreclă și numele lor este șters, "nume de pomelnic". Oamenii se nasc, fac nunți, sufăr de arșiță și mor, prilej pentru poet de a ne prezenta obiceiuri din moși-strămoși. Poemul "A bătut clopotul" dezvăluie ținuta folclorică de seninătate în fața durerii și a morții. Pe Gogu cel care umbla fudul prin sat, militar, " L-a pus în pomelnic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Delte", E. S. P. L. A., 1969; "Fața străină a nopții", Editura Cartea Românească, 1971, "Poeme de dragoste", Albatros, 1971; "Singurătatea amiezii", Editura Facla, 1973. Iată-l, evocându-și satul: "Satul acesta adunat între dealuri lângă un râu care seacă în arșița verii..." Alteori versifică într-o muzică simbolistă: ("Vom învăța de acuma tărâmuri boreale/ Tăcerile în fiorduri ne vor striga mai lung/ în icebergul nopții genunchii dumitale/ vor lumina cu verde truditul nibelung"), sau încearcă să versifice idei stranii. "Dacă te
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ceai". După cum ușor se poate constata, un dar al regizorului este acela de-a contura un spectacol, în cîteva rînduri. Cuvintele au aici o încărcătură imagistică extraordinară! Au spațialitate! "Eroii nu știu să trăiască. Și undeva, în Africa, e o arșiță cumplită. Toaca bate și orele trec, toaca bate și orele vin. Această lume își conturează, surprinzător de firesc, sfîrșitul". Scrii cinci cuvinte și faci cu ele un spectacol clar, concis, tulburător. Nu este la-ndemîna oricui (mi-amintesc de Aureliu Manea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
I-a fost rușine să se dezbrace la cuculețul gol de față cu Marcu. Să intre cu pantalonii în apă, nici asta n-ar fi fost prea bine. Așa că a stat cîteva ore la plajă, doar cu pieptul dezgolit în arșița aia, fără posibilitatea de a se răcori în apa care era atît de aproape de el. Pieptul i-a fost roșu și l-a usturat. Într-un rucsac, a luat, din dulap de la mama, un prosop mare de întins pe plajă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
decorul e macabru (Nervi de toamnă), toamna și iarna se amestecă, singurătatea e apăsătoare, târgul pare un cimitir, zăpada acoperă totul (Decembre). Primăvara e tristă: "o nouă primăvară pe vechile dureri", provoacă melancolia (Nervi de primăvară). Vara este atinsă de arșiță, materia se descompune, iubirea este perisabilă, și începe să fie evident gustul pentru satanic. Fiind un inadaptat, Bacovia manifestă aversiune față de societate și își "mobilează" universul poetic, mai totdeauna, cu fecioare tuberculoase, parcuri solitare, plânsul, golul, umezeala, răceala, nevroza, culori
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]