1,531 matches
-
este un oraș în provincia , din comunitatea autonomă Castilia-La Mancha, Spania. Toledo (din latină: "Toletum"; în arabă: Tulaytulah; în iudeospaniolă: Toldoth; în mozarabe: Tolétho) este un oraș care se găsește în centrul Spaniei, capitala provinciei cu același nume și făcând parte din provincia autonomă Castilla-La Mancha. Orașul este situat pe marginea dreaptă a râului Tajo, pe o
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
-lea. Sub Califatul din Cordoba, Toledo s-a bucurat de o epocă de aur. Această perioadă extinsă este cunoscută sub numele de La Convivencia, adică de coexistența unor evrei, creștini și musulmani. Sub conducerea arabă, Toledo a fost numit Tulaytulah (în arabă : طليطلة). Pe 25 mai 1085 Alfonso VII din Castilla a recucerit Toledo și a stabilit un control personal asupra orașului mauritan care a fost ca un tribut și a reprezentat sfârșitul Regatului Medieval Taifa de Toledo. Toledo era cunoscut pentru
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
Toledo, în satul Guadamur, s-a găsit Tezaurul de Guarrazar, excepționale coroane ale regilor vizogoți. În anul 711 orașul a fost cucerit de Tarik și supus dominației musulmane, pierzând privilegul de a fi capitală, arabii l-au numit Tulaytulah (în arabă طليطلة). Majoritatea populatieie era mozarabe (populație creștină sub dominație musulmană), cea ce a făcut ca zona să devină un focar de tensiune și îngrijorare pentru emirii din capitala califatului musulman Cordoba. În 797 sub domnia emirului Alhaken I, a izbucnit
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
sub îndrumarea lui Alfonso X, numit "El Sabio" ( "Înțeleptul") datorită iubirii sale pentru învățătură. Programul de traduceri, început sub Arhiepiscopul Raymond de Toledo, a continuat să aducă în Europa vaste cunoștințe de redare mare de lucrări academice și filosofice în arabă și în latină. Palacio de Galiana, construit în stil Mudéjar, este unul din monumentele care rămân din acea perioadă. Catedrala din Toledo (Catedral de Toledo) a fost construită între 1226-1493 și modelată după Catedrala Burgos, deși combină unele caracteristici ale
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
sunt cele mai răspândite, fiind vorbite ca limbă maternă de peste 100 de milioane de oameni: Majoritatea limbilor vorbite în Europa aparțin superfamiliei indo-europene. Fac excepție limbile fino-ugrice (maghiara, estoniana și finlandeza), limbile caucaziene, basca, malteza (derivată în mare parte din arabă) - și turca aparținând limbilor turcice. Ipoteza înrudirii limbilor indo-europene, formulată prima dată, în 1647, de învățatul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn, care a observat că o serie de limbi europene se aseamănă cu persana și a înaintat ideea că toate
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
mai frecventă limbă maternă între locuitorii rezidenți în Italia: circa 800.000 de oameni au româna ca limbă maternă (21,9% din numărul rezidenților străini cu vârste de la 6 ani în sus). Alte limbi materne în comunitățile de imigranți sunt araba (vorbită de 475.000 de oameni; 13,1% din locuitorii străini), albaneza (380.000 de oameni) și spaniola (255.000 de oameni); cu numere mai mici de vorbitori sunt ucraineana, Hindi, polona și tamila. Romanocatolicismul este, de departe, cea mai
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
dintre care 174.824 trăiau în orașul Turku. Densitatea orașului este de 718 locuitori/km². 89,4 % din populația din Turku vorbește finlandeza ca limbă maternă, în vreme ce 5,2 % vorbesc suedeza. Alte limbi vorbite în oraș sunt rusa (1,3 %), araba (0,6 %), albaneza (0,5 %) și kurda (0,4 %). 95,8 % din populație sunt cetățeni finlandezi, cele mai mari minorități de imigranți sunt cele provenite din Rusia, Estonia, Irak și Iran. Ca și alte orașe finlandeze, Turku nu are date
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
Epoca de Aur a Islamului (în arabă: حضارة عربية إسلامية), cunoscută și ca Renașterea islamică reprezintă perioada cuprinsă între secolele al VII-lea și al XIII-lea, ajungând chiar până în secolul al XVI-lea, după unii autori. În această perioadă, artiști, ingineri, savanți, poeți, filozofi, geografi și
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
în toate celelalte continente. Fără aceste mari realizări ale islamului, multe din învățăturile Greciei, Romei și Egiptului antic ar fi fost pierdute pentru totdeauna. Multe astfel de scrieri valoroase ar fi fost pierdute dacă nu ne parveneau traducerile acestora din arabă în turcă, persană, ebraică sau latină. Acest focar de cultură s-a alimentat din esența realizărilor marilor civilizații apuse: mesopotamiană, romană, chineză, indiană, persană, egipteană, greacă și bizantină. În urma cuceririlor din secolele al VII-lea și al VIII-lea, se
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
secolul al XIII-lea, se răspândește și în India și Asia de Sud-Est. Armatele arabe se caracterizau prin utilizarea tacticilor avansate, a cavaleriei bazate pe cai și cămile. Conducătorii islamici erau foarte toleranți cu popoarele cucerite și stimulau convertirea la credința islamică. Araba, devenită limbă comună pentru diferitele grupuri etnice ale imperiului, permitea răspândirea rapidă a cunoștintelor și ideilor. Epoca de Aur a Islamului începe în secolul al VIII-lea, odată cu venirea la putere a Abbasizilor (care au domnit de la mijlocul secolului al
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Casă a Înțelepciunii" (بيت الحكمة), unde învățații islamici (dar și de alte religii) se străduiesc să efectueze traducerile operelor antichității. Această atitudine față de învățământ și cercetare a constituit factorul principal care a condus la dezvoltarea științei. Existența unei limbi comune, araba, favorizează comerțul internațional, schimbul de idei, libertatea gândirii și toleranța religioasă. O inovație majoră a acestei perioade a fost hârtia, a cărei fabricație a constituit un secret păstrat cu fermitate de chinezi, dar dezvăluit de prizonierii din urma bătăliei de la
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Studiul astronomiei era impus și de calendarul lunar islamic. Ca punct de plecare avem teoriile lui Ptolemeu, pe care savanții și astronomii arabi le-au perfecționat. Astfel Alhazen aduce chiar critici și completări celebrei Almagest. De altfel, primele traduceri în arabă ale celebrei "Almagest" datează din secolul al IX-lea. In această epocă, lucrarea ar fi fost pierdută pentru europeni. Europa occidentală a redescoperit "Almagest" pornind de la versiunile traduse din arabă. Astfel, o traducere latină a fost realizată de Gérard de
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
critici și completări celebrei Almagest. De altfel, primele traduceri în arabă ale celebrei "Almagest" datează din secolul al IX-lea. In această epocă, lucrarea ar fi fost pierdută pentru europeni. Europa occidentală a redescoperit "Almagest" pornind de la versiunile traduse din arabă. Astfel, o traducere latină a fost realizată de Gérard de Crémone, provenind de la un text din Toledo. Se fac studii asupra modelului geocentric al lui Ptolemeu, sunt construite primele observatoare astronomice, e studiată planeta din punct de vedere fizic. Al-Biruni
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
lângă turnul Sultanhani, cu o suprafață de 3900 de metri pătrați. În ceea ce privește numele sultanilor, există diferite variante în formă și de ortografie, în funcție de preferințele afișate de către o sursă sau alta, fie pentru fidelitatea traducerii din limba persană (variantă influențată de araba scrisă pe care sultanii o utilizau), sau pentru o redare corespunzătoare limbii moderne turcești și ortografiei sale. Unii sultani au avut două nume pe care au ales să le folosească, alternativ, în diverse acte legislative. În timp ce cele două palate construite
Sultanatul de Rum () [Corola-website/Science/317549_a_318878]
-
Egipt în 1866-1924". După desăvârșirea studiilor, dr. Landau a predat istoria și limba arabă la Liceul de pe lângă Universitatea Ebraica la Ierusalim, fiind și membru în conducerea liceului. De asemenea, în anii 1949- 1958 a condus seminare în domeniul predării limbii arabe ca limbă străină în cadrul Facultății de pedagogie a Universității Ebraice. Yaakov Landau a plecat în anii 1955-1956 pentru a face studii de post-doctorat la Universitatea Harvard sub îndrumarea lui Șir Hamilton A.R. Gibb, și în acelaș timp a predat
Yaakov Landau () [Corola-website/Science/317746_a_319075]
-
(sau Al-Djahiz, in transcriere moderna al-Ğahiz) (n. 776 - d. 868 în arabă: أبو عثمان عمرو بن بحر محبوب الكناني الليثي البصري "Abū ʿUṯmăn ʿAmr bin Baḥr Maḥbūn al-Kinănī al-Līțī al-Bașrī") a fost un scriitor arab.Opera sa, de un pronunțat caracter enciclopedic, se distinge prin raritatea și abundența materialelor adunate, verva expunerii
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
un scriitor arab.Opera sa, de un pronunțat caracter enciclopedic, se distinge prin raritatea și abundența materialelor adunate, verva expunerii și modernitate.Domeniile de care s-a ocupat au fost: biologie, istorie, filozofie, teologie, filologie. Al-Ğahiz care înseamnă în limba araba Holbatul , a rămas în istorie drept cel mai mare prozator care l-a dat literatura arabă clasică. S-a născut la Basra dintr-o familie săracă iar bunicul lui era sclav negru. A avut ocazia să-i cunoască pe beduinii
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
limba arabă la fel de bine ca arabii. Autorul îl citează pe cunoscutul filsof Al-Asma’i care spunea că grecii, persanii și siriacii nu posedă unele sunete pe care le au arabii. O observație interesantă este cea privind felul cum au învățat araba nearabii din teritoriile ocupate: Oamenii din orașe vorbesc limba arabilor ce s-au stabilit acolo, de aceea găsești deosebiri între cuvintele utilizate de către cei din Kufa, din Basra, din Sham și din Egipt. Străinii fac greșeli de toate felurile, nu
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
vremii sunt relatate de al-al-Ğahiz într-un capitol special pe la sfârșitul cărții. Greșeala de gramatică "lahn" și greșeala de pronunție "lukna" erau tratate ca boli și vicii, ba chiar ceva mai rău decât politeismul. În schimb, despre străinii care vorbeau araba fără greșeală al-Jahiz spunea că o vorbeau de parcă „limba lor ar fi fost cea a unui beduin” adică exemplară. Acesta este argumentul principal pe care al-Ğahiz îl opune adversarilor săi, care este unul irefutabil: limba arabă însăși, limba Coranului, dar
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
despre străinii care vorbeau araba fără greșeală al-Jahiz spunea că o vorbeau de parcă „limba lor ar fi fost cea a unui beduin” adică exemplară. Acesta este argumentul principal pe care al-Ğahiz îl opune adversarilor săi, care este unul irefutabil: limba arabă însăși, limba Coranului, dar și una capabilă să exercite asupra auditorilor „o magie îngăduită” "sihr halal". Islamul nu admite practicile magice, dar în ceea ce privește capacitatea de a impresiona, de a emoționa a rostirii arabe elocvente, cuvântul „magie” nu a fost considerat
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
se prezinte în fața lui. Pare evident că toate calitățile pe care al-Ğahiz le descoperă la beduini au ca punct de plecare calitatea lor de păstrători ai limbii arabe pure. Aceasta e limba Coranului, a poeziei preislamice, care se diferențiază de araba vorbită printr-o trăsătură considerată un fel de marcă de noblețe: mărcile de de caz și de mod ce apăreau sub forma desinențelor în cazul substantivelor și verbelor. Aceste mărci (în arabă "al ‘I’rab" - „flexiune desinențială cazuală și modală
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
Coranului, a poeziei preislamice, care se diferențiază de araba vorbită printr-o trăsătură considerată un fel de marcă de noblețe: mărcile de de caz și de mod ce apăreau sub forma desinențelor în cazul substantivelor și verbelor. Aceste mărci (în arabă "al ‘I’rab" - „flexiune desinențială cazuală și modală) caracterizau limba beduinilor ca având o înaltă ținută în raport cu celelalte forme de arabă. O altă trăsătură a beduinilor, dar și a altor arabi pe care o subliniază al-Ğahiz este înțelepciunea, "hikma" pe
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
de de caz și de mod ce apăreau sub forma desinențelor în cazul substantivelor și verbelor. Aceste mărci (în arabă "al ‘I’rab" - „flexiune desinențială cazuală și modală) caracterizau limba beduinilor ca având o înaltă ținută în raport cu celelalte forme de arabă. O altă trăsătură a beduinilor, dar și a altor arabi pe care o subliniază al-Ğahiz este înțelepciunea, "hikma" pe care o pune în oponență cu filosofia, produsul străinilor. Autorul nu ne spune ce presupune această înțelepciune, ci dă numai câteva
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
este vorba de o înțelepciune practică, despre concluzii și sfaturi ce rezultă din experiența oamenilor deșertului și pe care o comunică în vorbe puține, căci concizia a fost considerată de arabi dintotdeauna o mare calitate a discursului. Cuvântul înțelepciune, în arabă "hikma", are la origine „zăbala”. Din această metaforă am putea deduce că reținerea, cumpătarea, ar fi dovada supremă a înțelepciunii. Exemplele de reținere înțeleaptă în toate privințele nu lipsesc nici din cartea lui al-Ğahiz, iar elogiul tăcerii face parte din
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
a fost dăruit de către Dumnezeu cu limba arabă clară, pe care o vorbea fără ca cineva să-l fi învățat vreodată, fără să fi făcut vreun exercițiu prealabil. O versiune diferită a mitului spune că Ismail ar fi început să vorbească araba pe la paisprezece ani, inspirat de Allah. În Coran se spune: „Noi nu am trimis vreun profet decât pe limba neamului său pentru ca să le vorbească acestora clar„. Oricum, „oamenii superiori” sunt de acord să spună că:Arabii sunt o singura ființă
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]