5,570 matches
-
merităm. Lucrul acesta se întâmplă chiar și pe rețelele de socializare de pe internet, cum e, de exemplu, Facebook-ul. O revoluție culturală corelată însă cu o mișcare feministă universală, construită pe „imagini-regine”, mântuitoare de lumi paralele, folosind cu bună știință “semnele arbitrare” și “simbolurile consacrate”, ar avea întocmai rolul fundamental de a uni aceste două lumi diferite, diametral opuse, Orientul latin cu Occidentul ultra tehnologizat, dar care au la origine același Dumnezeu. O revoluție culturală declanșată la nivel social-planetar ar putea acum
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
revoluție culturală declanșată la nivel social-planetar ar putea acum, cu toată știința în dotare, pentru prima dată în istorie, să identifice lumea sacră (care se manifestă prin simboluri consacrate) camuflată în profan și viceversa, lumea profana (care operează cu semne arbitrare) camuflată în sacru. Structura axiomatică a întregii plăci a modernități, dar și a “postmodernismului” apărut la sfârșitul secolului trecut prin anii ’80, potrivit căreia “Sacrul este camuflat în profan și profanul e camuflat în sacru” (expresia îi aparține, cred, lui
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
vru să spună ceva dar se opri descumpănit însă Claudia continuă plină de curaj. -Zei al căror chip și ideologie a cultului lor servesc o mână de oameni situați în unghiul ierarhiei? Zeități care au apucături omenești și iau hotărâri arbitrare și discreționare? Zeități care cer sacrificii umane fără număr? Ori zeități care nu se dau înapoi de la a fura, a minți, a ucide, și viola? Și care pun la cale războaie sângeroase doar pentru a se distra? Ți-ai pus
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
curat. (Șabestari) * Izvor de bucurie e-această plămădeală, Ce miezul Poeziei îl dete la iveală. Miresmele acestei nădejdi care te-mbie Vreau duhul să le simtă de-acum în veșnicie. (Hafez) Poate că aceste versuri, selectate de noi în mod arbitrar, reprezintă ultima dorință, ultima speranță și mesajul către posteritate al marelui poet Otto Starck. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Poezia lui va fi adevăratul său monument funerar, pentru vecie. Fie-i amintirea binecuvântată. --------------------------------------- http://baabel.suprapus.ro/2016/ 01
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
1948-1953 și, din nou, între 1958-1960. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighetu Marmației, reconstituie și condamnă teroarea comunistă, totodată păstrează și omagiază memoria victimelor. Pentru oricine este cutremurător să fie confruntat cu destine curmate sau vieți frânte, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare. Acum câțiva ani, cu vocea sugrumată de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, își lămurea prietenii de ce
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
rândul revoluționarilor. Principiile care stau la baza noilor reglementări sunt total subiective, nepunând în valoare curajul și inteligența celor care și-au asumat în acele zile înlăturarea structurilor comuniste. Chiar și până la 22 decembrie 1989, ora 12,10, după voința arbitrară a inițiatorilor ordonanței amintite. Primul mare neadevăr vehiculat de 25 de ani este legat de fuga cuplului ceaușist, cum se tot afirmă insistent. Nu domnilor-tovarăși, Nicolae Ceaușescu, în paranoia lui, nu a vrut să fugă. Din contra, tot timpul, chiar
TABLETA DE WEEKEND (100+4): NA-ŢI-O FRÂNTĂ CĂ ŢI-AM DRES-O ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374692_a_376021]
-
unic. Religia în școală și Profesorul de religie sunt factori fundamentali de polarizare, de conturare, modelare și mediere a universului și mediului uman, de copii și tineri, aflați în formare permanentă și continuă. O polarizare care nu ascultă de direcții arbitrare, impuse sau insinuate de anumite interese ale societății, ci o ordonare bazală, fundamentală, ontologică, fără de care societatea, în mic sau în mare, își pierde sensul axiologic și reperele ei, esențiale sau existențiale ... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Profesorul de Religie, un
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
spiritualitatea românească nu poate fi concepută fără Ortodoxie, întrucât nu poate fi concepută ca stil ce funcționează în gol, ci ca stil aplicat esențial impulsului mai adânc religios, dând ca rezultat Ortodoxia... Astfel, Ortodoxia noastră nu reprezintă numai un produs arbitrar al stilului românesc, care prin urmare s-ar putea dispersa de asemenea producție, ci în ea este un element mai adânc decât stilul, dar necesar pentru existența și funcționarea stilului. Stilul are lipsă mai ales de ea ca să funcționeze și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Empedokles (1798-1799): "Aluzii la concepții hibride ale unui sincretism panteisto-creștin tulbură talentul poetic și se opun configurației dramatice evenimentelor pe care vrea să le aducă la lumină. Hölderlin recurge și în poeziile sale la miturile obscure și la simbolurile confuze (arbitrarii și stranii contaminationes de elenistică și germanistică, de creștinism și păgînism, cultul lui Dionysos și Hercules amestecat cu cel al lui Hristos etc.)" [96]. Necco are perfectă dreptate să evidențieze hibriditatea concepției la Hölderlin: probabil trebuie făcută precizarea că o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; într-adevăr, moralitatea și religia, în măsura în care ultima se raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
izolarea particularității însă numai în modul în care ea apare ca o determinare naturală. Indivizii trebuie să-și revendice drepturi, să aibă propria lor etică, însă determinările particularităților lor, indivizii le primesc prin natură. După cum tipul de guvern are caracter arbitrar, tot așa și în religie domină arbitrarul, această instabilitate, care doar în tumultul fanteziei ajunge pînă la Unul. Religia, la indieni, este doar un vis, dat fiind că realitatea lor este atît de coborîtă. Spiritul nu poate atinge niciodată un
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care ea apare ca o determinare naturală. Indivizii trebuie să-și revendice drepturi, să aibă propria lor etică, însă determinările particularităților lor, indivizii le primesc prin natură. După cum tipul de guvern are caracter arbitrar, tot așa și în religie domină arbitrarul, această instabilitate, care doar în tumultul fanteziei ajunge pînă la Unul. Religia, la indieni, este doar un vis, dat fiind că realitatea lor este atît de coborîtă. Spiritul nu poate atinge niciodată un punct fix la nivel superior; el se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
excelență elementul ce rămîne. Dar istoria prezintă unui popor imaginea sa sub un aspect care devine [220] prin aceasta obiectiv pentru el. Fără istorie, existența sa în timp se desfășoară oarbă, numai în sine, și este doar un joc al arbitrarului, repetîndu-se în felurite forme. Istoria fixează accidentul, îl reține pe loc, și-i conferă forma generalității, statornicind tocmai prin aceasta regula valabilă pentru el și contra lui. Istoria constituie o verigă esențială în evoluția și definirea constituției, adică a unei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în tot atîtea concepte cîte realități cu care se identifică. Într-adevăr, ciudat mod de a gîndi, care neglijează atîtea legături esențiale care apropie indisolubil oameni din cele mai diverse condiții sociale, culturale, religioase, și unește, din contra, în mod arbitrar, Omul cu animalele, vegetalele, mineralele chiar! Iar acesta ar trebui să fie fructul desăvîrșit al celei mai înalte speculații filozofice, metafizice și religioase, ce neagă datele cele mai elementare ale experienței obișnuite! Cînd de fapt acesta este semn evident de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lumea". Ceea ce poate fi considerat centrul de greutate al Idealismului, adică Ideea supremă, a fost descoperită de Hegel tot în lumea spirituală indiană: "Astfel, se întîlnește, desigur, la indieni și această condiție a ideii supreme, însă amestecată cu cele mai arbitrarii idei nebuloase" [274]. Într-adevăr, gînditorul din Stuttgart, explicînd gîndirea sa, precizează: "De aceea indianul ce visează este tot ceea ce numim noi finit și unic, dar ca ceva general infinit și nelimitat în același timp, este în el însuși, ceva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai ales ultima se raportează la acțiunea omului, ele au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă" [363]. Filozoful din Stuttgart are perfectă dreptate atunci cînd subliniază că în India Statul, chiar dacă (tocmai pentru că, am zice noi) se identifică cu realitatea spirituală supremă, se preschimbă în cel mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai abject și mai dezonorant este la el acasă" [363]. Filozoful din Stuttgart are perfectă dreptate atunci cînd subliniază că în India Statul, chiar dacă (tocmai pentru că, am zice noi) se identifică cu realitatea spirituală supremă, se preschimbă în cel mai arbitrar despotism, din moment ce lipsește libertatea subiectivă..., lipsește opoziția... S-ar putea, totuși, obiecta că cel puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să te cuprindă un val de neliniște, cînd citești unele cugetări indiene, pe cît de simple ba, s-ar crede, de-a dreptul simpliste în aparență, în fapt pe atît de pătrunzătoare și profunde. De pildă, chinuie cu ireversibilitatea ei "arbitrară" maxima: "Șoimul mănîncă porumbeii, așa glăsuiește această regulă statornică" (334, 1). Mai departe: "Din ierburi (fragede) e făcută funia, cu care e legat chiar elefantul" (337, 1), unde se pune în contrast gingășia și slăbiciunea firelor de iarbă alese anume
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
libertate vouă!". Programul de la Islaz reinstaurează poporul suveran. Suveranitatea populară validează relațiile cu Poarta și cu Rusia. Poporul este izvorul legii; el se exprimă prin votul universal; miniștrii sînt responsabili în fața lui. Această suveranitate este justă. Concepția justiției răstoarnă orice arbitrarii! În favoarea unei căutări a înțelegerii sociale. Aceasta nu poate fi realizată decît printr-o redistribuire a taxelor și o nouă împărțire a proprietății. Dreptul proprietății este totuși garantat. Egalitatea anunțată nu este de ordin economic, este o egalitate de cetățenie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Volga), apoi arestat, inculpat pentru spionaj și condamnat, în martie 1938, împreună cu Buharin. Condamnat la 25 de ani de închisoare, el moare într-un lagăr de concentrare în 1941... Între 1905-1907, el scrie două lucrări: una în românește, intitulată Domnia arbitrarului și a lașității, și alta în franceză, La Roumanie des boyards (România boierilor). Prima era adresată muncitorilor români, după cum va explica autorul, a doua partidelor socialiste și opiniei publice străine. Pe această opinie publică străină, un alt român exilat în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă o atenție deosebită stabilirii relațiilor cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau într- un domeniu spațial finit poartă numele de câmpul acelui element. Pentru caracterizarea distribuției spațiale a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
NOSTRU... Cititorul nostru [î]și va aduce aminte că, în timpul în care se discuta anexarea Dobrogei la România, am ales espresiile cele mai tari cu putință pentru a mișca pe guvern de-a nu nenoroci provincia aceasta cu regimul administrativ arbitrar și corupt care bântuie restul țării. Era destul de-a ne-nchipui pe Mihăleștii, Chirițopolii, Simuleștii de toate categoriile, era destul de-a ne gândi la ignoranța și perversitatea deplină care formează azi un titlu de recomandație pentru guvern spre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lumea-n cap spre a scăpa de sarcinele ce apasă asupră-le și de vexațiunile administrației. Tot astfel am prevăzut și în privirea Dobrogei că se vor despopula cafenelele pentru a se implea biurourile administrației de acolo, că inepția și arbitrarul cunoscut al păturei catilinare din societatea noastră va face pe locuitori să-și ia lumea-n cap. "Genabet-tacîm" a numit un turc administrația română când a văzut că un director de prefectură din Dobrogea, comițând mai multe înșelătorii, a scăpat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuia întocmită cu nepărtinire și dreptate, un îndoit mijloc de a satisface cele 2 pasiuni ale lor de căpetenie, adică puterea și banii. Astfel, pe de o parte, consecinți cu circulara onestului vistier, ș-au propus ca scop principal mărirea arbitrară a contribuțiunilor, pe de altă parte satisfacerea urelor politice, lovind mai cu seamă în membrii opozițiunei. Agenții d-lui ministru nu țin seamă nici de contracte, nici de acte scrise, nici de probele cele mai legale, nici de faptul cunoscut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele mai aspre încercări și cari vor lăsa în urmă-le cele mai multe dezordini și confuzii de îndreptat. Inițiativei d-lui Jules Ferry i se datorește articolul 7, iar relele întîmplări ale acestui articol au condus guvernul pe această cale a arbitrarului, în care la fiece pas va întîmpina dificultăți nouă. D. ministru personal a scăpat de consecuențele articolului 7 prin votul Senatului, apoi prin decretele de la 29 martie, cari au făcut să treacă sarcina asupra ministrului de interne și a celui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]