4,016 matches
-
mai mici sugerează distanța, adâncimea mai mare a peisajului. Utilizarea arborilor mari, falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a peisajului. Utilizarea arborilor mari, falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici și subarbuștii pot fi utilizați în detaliile compoziției, uneori chiar în combinație cu florile. Se mai pot folosi în masive care să decoreze planurile inferioare, de exemplu unii arbuști semitârâtori (Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis, Lonicera pileata, Juniperus sabina ș.a.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici și subarbuștii pot fi utilizați în detaliile compoziției, uneori chiar în combinație cu florile. Se mai pot folosi în masive care să decoreze planurile inferioare, de exemplu unii arbuști semitârâtori (Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis, Lonicera pileata, Juniperus sabina ș.a.) dar și cei târâtori (Cotoneaster dammeri var. radicans, Juniperus horizontalis var. glauca ș.a.) sau înlocuitorii de gazon (Euonymus fortunei var. radicans, Pachysandra terminalis ș.a.). Volumul și forma variată în profil
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Juniperus sabina ș.a.) dar și cei târâtori (Cotoneaster dammeri var. radicans, Juniperus horizontalis var. glauca ș.a.) sau înlocuitorii de gazon (Euonymus fortunei var. radicans, Pachysandra terminalis ș.a.). Volumul și forma variată în profil a masivelor și grupărilor de arbori și arbuști rezultă mai ales din îmbinarea speciilor cu înălțimi diferite. HABITUSUL Dintre toate componentele vegetației, arborii au energia vizuală cea mai mare, impunându-se atât prin talie cât și prin habitus, fie că sunt dispuși separat sau în cadrul unor grupări. Forma
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și a caracteristicilor ramificării, și anume: dispunerea etajată sau alternă a ramurilor principale, unghiul de inserție al acestora, densitatea ramificării, formele și direcțiile de creștere ale lăstarilor, ș.a. În multiplele modalități de asociere a arborilor între ei dar și cu arbuștii, forma coro namentului constituie un mijloc important de creare a anumitor efecte vizuale, care pot conferi compoziției un statut special. Expresivitatea peisagistică a diferitelor forme de creștere este și ea diferită: siluetele columnare, cele piramidale precum și cele ovoidale, la care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
unilaterală a luminii, presiunea vântului ș.a.). La proiectarea plantațiilor de arbori trebuie să se anticipeze evoluția fizionomiei arborilor, aspect care permite evitarea greșelilor de proiectare și mai ales realizarea calității scontate a peisajului (după Iliescu, A.F., 2003). Forma coroanei arbuștilor este, de asemenea, de o mare varietate și, deși se exprimă cu mai puțină energie față de arbori, contribuie esențial la realizarea caracterului dorit al peisajului. Arbuștii pot avea forme columnare, piramidale, ovoidale, sferice, forme cu creșteri divergente, arcuite, neregulate, contorsionate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai ales realizarea calității scontate a peisajului (după Iliescu, A.F., 2003). Forma coroanei arbuștilor este, de asemenea, de o mare varietate și, deși se exprimă cu mai puțină energie față de arbori, contribuie esențial la realizarea caracterului dorit al peisajului. Arbuștii pot avea forme columnare, piramidale, ovoidale, sferice, forme cu creșteri divergente, arcuite, neregulate, contorsionate, pletoase, târâtoare sau semi-târâtoare și chiar forme agățătoare (vezi tabelul 5). Forma de creștere Specia, varietatea Talia Târâtoare Cotoneaster dammeri "radicans" Euonymus fortunei var. radicans Juniperus
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Urcătoare Clematis alpina Clematis tangutica 2 - 3 m Clematis jackmanii Lonicera heckrotii 3 - 5 m Campsis radicans Wisteria sinensis 5 - 10 m Această mare diversitate a formelor de creștere, dar și de talii diferite, oferă variate posibilități de asociere a arbuștilor atât între ei cât și cu arborii, plantele floricole sau cu elementele construite. În poziții izolate forma coronamentului unui arbust se evidențiază când acesta este suficient de mare, în raport cu distanța de observare. Calitățile plastice ale arbuștilor de talie mică, ca
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
10 m Această mare diversitate a formelor de creștere, dar și de talii diferite, oferă variate posibilități de asociere a arbuștilor atât între ei cât și cu arborii, plantele floricole sau cu elementele construite. În poziții izolate forma coronamentului unui arbust se evidențiază când acesta este suficient de mare, în raport cu distanța de observare. Calitățile plastice ale arbuștilor de talie mică, ca exemplare izolate, sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
posibilități de asociere a arbuștilor atât între ei cât și cu arborii, plantele floricole sau cu elementele construite. În poziții izolate forma coronamentului unui arbust se evidențiază când acesta este suficient de mare, în raport cu distanța de observare. Calitățile plastice ale arbuștilor de talie mică, ca exemplare izolate, sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul unui ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul unui ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor de foioase sempervirescente. Culoarea frunzișului la speciile ornamentale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cerasifera var. pissardii, Berberis vulgaris va. Atropurpurea ș.a.), după cum fațadele din cărămidă sau cărămidă aparentă se asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris lutea, Larix decidua ș.a.). Masele foliare ale arborilor și arbuștilor participă în peisaj nu numai prin culoare ci și prin gradul de compactitate variabil al frunzișului (după Iliescu, A.F., 2003). Mărimea frunzelor constituie nu numai un caracter ornamental, ci contribuie asociat cu alte însușiri peisagistice, pentru crearea efectelor de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mici sau în cazul aliniamentelor apropiate vederii). Prin toate aceste aspecte, dar mai ales prin reînnoirea anuală și coloritul tranzitoriu de primăvară și de toamnă, frunzișul constituie un element dinamic al peisajului. FLORILE Reprezintă, la unii arbori și la numeroși arbuști, o caracteristică ornamentală importantă, chiar dacă la majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea compoziției vegetale, cu efecte cromatice care ajung să rivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. În plus, florile lor atrag atenția prin frumusețea dar nu rareori și prin parfum (după Iliescu, A.F. 2003). În
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
var. sibirica, Salix alba var. chermesina; nuanțe de galben: Cornus stolonifera var. flaviramea, Salix alba var. vitellina; nuanțe de verde crud: Kerria japonica, Cytisus sp.). La o observație mai atentă și alte aspecte pot suscita interesul descoperirii frumuseții arborilor și arbuștilor ornamentali, cum ar fi: luciul scoarței, desenul scoarței, modelele ritidomului, prezența unor spini, a unui suber aparent etc. O însușire peisagistică perceptibilă de la o distanță variabilă în funcție de specie este și textura sau aspectul vizual al ansamblului suprafeței vegetale a arborilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cum ar fi: luciul scoarței, desenul scoarței, modelele ritidomului, prezența unor spini, a unui suber aparent etc. O însușire peisagistică perceptibilă de la o distanță variabilă în funcție de specie este și textura sau aspectul vizual al ansamblului suprafeței vegetale a arborilor și arbuștilor, dată de mărimea și aspectul frunzelor, modul lor de inserare, grosimea ramurilor, aspectul general al trunchiului ș.a. Se consideră ca fiind specii cu textură fină cele care au frunzele mici, simple sau compuse, lăstari subțiri, scoarța netedă sau cu un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
glabri, lucitori, pendenți. Sophora japonica scoarța netedă, verde închis-măslinie, cu un ritidom subțire, lujeri rotunzi, verzi, glabri. Există și specii considerate cu textură medie cum ar fi: Fraxinus excelsior, Acer campestre, Carpinus orientalis, Pinus nigra, Hibiscus syriacus, ș.a. Arborii și arbuștii cu frunze mari, ramuri groase, eventual cu ritidom gros, adânc brăzdat sunt apreciate ca specii cu textură grosieră (Catalpa bignonioides, Platanus sp., Quercus sp., Viburnum rhitidophylum ș.a.). Însușirile peisagistice prezentate permit realizarea unor variante cât mai optime de amenajare a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
De obicei, pentru instalarea vegetației lemnoase într-un anumit spațiu verde și realizarea cât mai rapidă a efectului decorativ specific vegetației lemnoase se preferă ca primă soluție plantarea speciilor cu o creștere rapidă în primii ani: plopul, salcâmul, mesteacănul, diferiți arbuști. Dar se recomandă ca întotdeauna să se combine speciile cu creștere rapidă cu cele cu creștere înceată sau la care creșterea se activează mult mai târziu (după 20-30 ani) precum bradul sau stejarul. Există și specii cu creștere foarte înceată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
normale, în cazul spațiilor verzi urbane rezistă doar 100 - 150 ani, frasinul trăiește 50 - 60 ani în aliniamentele de pe marginea drumurilor, 100 - 150 ani în parcuri și grădini și 250 - 300 ani în condițiile normale din ecosistemele naturale. ARBORI ȘI ARBUȘTI ORNAMENTALI PENTRU DIFERITELE CONDIȚII DE MEDIU DIN ROMÂNIA Cel mai important aspect care trebuie luat în calcul, în alegerea speciilor lemnoase este tocmai corelarea condițiilor locale cu cerințele speciilor respective. Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
trioxidul de sulf, (produc căderea acelor la rășinoase, cloroza țesutului asimilator, plantele suculente fiind cele mai sensibile în comparație cu speciile de conifere, considerate cele mai rezistente); compușii fluorurați (provoacă necroze la nivelul frunzelor numite arsuri, determinând în final uscarea arborilor și arbuștilor); smog-ul este un amestec gazos rezultat în urma unor reacții de oxidare și a proceselor fotochimice, numindu-se și „ceață oxidantă”, fiind întâlnit în atmosfera marilor orașe și a rețelelor de drumuri intens circulate (smogul provoacă la plante necroze, pigmentări
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Se pot proiecta mai multe tipuri de grupări: Grupări alcătuite din aceeași specie sau grupări dinamice, din mai multe specii; Grupări alcătuite numai din foioase sau din foioase cu conifere; Grupări în componența cărora intră numai arbori sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
acorda amenajării scenei, în special cu rășinoase cu frunze bogate și de culoare închisă. Scena însăși, atât rampa cât și culisele, se amenajează din elemente naturale și poate fi completată cu un pavilion, un chioșc-foișor, o colonadă sau o sculptură. Arbuștii au un rol important în cadrul plantațiilor. Astfel, arbuștii creează densitate, în cadrul masivelor, la nivelul ochilor privitorului, contribuie la dirijarea vederii spre anumite perspective, barează accesul în anumite direcții, izolează mici teritorii ș.a. Arbuștii pot fi plantați: izolat, în grupări sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]