6,861 matches
-
destin repetat, dar supus totuși schimbării: reîncarnat, sau mai degrabă continuat în diverse personaje, în diverse epoci istorice, ca în nuvelele lui Mircea Eliade de pildă, principalul avatar al eroului "fundator" din India strămoșilor este un tip caricatural, un tînăr ardelean, fiu de țăran devenit ucenic și ajuns, printr-o serie de peripeții rocambolești, să fie cizmarul personal al dictatorului-cizmar, cu o existență marginală, morbidă, dublată de ambiția nu neapărat absurdă, cît derizorie de a deveni... membru de partid. Este evident
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
Rebreanu - dincolo de realism), impun imaginea unui critic cu o incontestabilă fermitate a opțiunilor estetice, sigur pe sine, cu un ton măsurat și cu o anume neutralitate a scriiturii critice. Simuț pare a ilustra în modul cel mai convingător tipul criticului ardelean marcat de spirit metodic, riguros, aplicat, oarecum obedient în fața "obiectului" de studiu, ba chiar înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
bucurie pe care au simțit-o în momentul alipirii Ardealului la România Mare. Mi-au rămas în minte versurile, pe care le recitam cu glas tare, înșirînd primele strofe din poezia "Luceafărul" de M. Eminescu pătrunse în casa noastră. Istoria ardeleană a luat alt drum intrînd în epoca glorioasă de după primul război. Adolescența mea s-a dezvoltat sub zodia împlinirii visului transilvan. De atunci drumul meu ascuns în viitor s-a prefigurat. România Mare s-a zidit și viitorul strălucea pentru
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
Geo Bogza, Mihail Sebastian, Valeriu Cristea, Gabriel Liiceanu, Livius Ciocârlie, Ioana Em. Petrescu, Marian Papahagi, Monica Lovinescu, Ana Blandiana și, evident, despre... sine, instituind, prin prisma jurnalului, confesiunii ori a genului epistolar, o familie de spirite, situate sub emblema școlii ardelene de peste veacuri. Ce altă definire mai bună pentru Ion Pop decît aceea formulată de el însuși cu referire la I.D. Sârbu: "un spirit format la școala riguroasă, prin excelență ardeleană, a unor spirite de elită, ca într-o benefică, exemplară
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
genului epistolar, o familie de spirite, situate sub emblema școlii ardelene de peste veacuri. Ce altă definire mai bună pentru Ion Pop decît aceea formulată de el însuși cu referire la I.D. Sârbu: "un spirit format la școala riguroasă, prin excelență ardeleană, a unor spirite de elită, ca într-o benefică, exemplară prelungire a celeilalte, "clasice", Școlii ardelene. Este școala exigenței etice, a conștiinței lucrului bine gîndit și bine făcut, a unui atașament plin de fervoare dar și supravegheat de rațiune". De
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
mai bună pentru Ion Pop decît aceea formulată de el însuși cu referire la I.D. Sârbu: "un spirit format la școala riguroasă, prin excelență ardeleană, a unor spirite de elită, ca într-o benefică, exemplară prelungire a celeilalte, "clasice", Școlii ardelene. Este școala exigenței etice, a conștiinței lucrului bine gîndit și bine făcut, a unui atașament plin de fervoare dar și supravegheat de rațiune". De altfel, în toată secvența ulterioară a cărții (În lumea paralelă a poeziei), cuprinzînd cronici la cărți
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
despre sensul ființei în lume, așa cum este ea concretizată în figura criticului. Mascîndu-și poate propriile angoase, dar convins de necesitatea misiunii sale și încrezător în actul întemeierii, criticul poartă aici ca pe o certitudine formativă amprenta de peste veacuri a Școlii ardelene.
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
dar nu chiar atât de vechi, în operele lui Cantemir adică, și nu știu ca această publicație să fi fost măcar anunțată. Cantemir este, e drept, unul dintre autorii care au circulat în cultura noastră, începând chiar cu istoricii Școlii ardelene, și prima ediție de "opere", la nivelul posibilităților și științei textologice de atunci, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea; mai mult, pentru a putea cuprinde mai tot ce trebuie inclus într-o asemenea ediție - prima ediție academică a unui
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
ministru Laszlo Borbely a scrijelit pe o imaginară fundație de baracă bănățeană porunca a 11-a: ,Să se urgenteze cât mai repede construcția caselor pentru sinistrații din Timiș!"(TVR1, 24.11., Jurnal, ora 7.00). Apăi, pretenarule - doamne trăznește, vorba ardeleanului - că, de se ,urgentează rapiditatea", nu numai că va avea loc o ,învârtoșare viguroasă" a meșterilor știutori de zidării, da' ne vom vârî în UE cu o jumătate de an mai devreme... Punem pariu ? Plus că o vom face și
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
poeticești. Opurile contemporanilor nu apar în ochiul d-sale, așa cum prea adesea se întîmplă, drept producte miraculos izvorîte din neant, genialoide unicități, incomunicabile cu trecutul, ci, așa cum e normal, fenomene pe filiera unor evoluții. Tradiționalul simț istoric al Școlii (Școlilor!) ardelene nu se dezminte, spre decepția poate a unor autori euforizați de ei înșiși, dar spre utilitatea certă a celor ce vor încerca să fixeze epoca în curs în rame diacronice: ,Stratan nu s-a născut din spuma textualismului (deși e
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
Simțeam că trebuie să încerc. Prin urmare mi-am zis: fie ce-o fi, duc un lucru până la capăt. Aveam această obsesie, a lucrului dus până la capăt. Pe urmă am găsit, peste foarte mulți ani, spus de Blaga, că un ardelean este un om care duce un gând la capăt. Aveam această obsesie. Am scris deci prima proză, am citit-o în cenaclul Casei de Cultură a Studenților. Întâmplarea a făcut ca la acea ședință să participe Mircea Zaciu, de fapt
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
așadar în viața literară prin poarta paginilor de știință de la revista clujeană Tribuna... A.B. : Da, unde-am rămas până în zilele noastre. Și de unde n-am de gând să plec, pentru că țin foarte mult la această revistă. M.I.: Fidelitate de ardelean sau fidelitate de intelectual? A.B. : Aș spune că este o fidelitate intelectuală. Și de ardelean, dar mai ales de intelectual care cunoaște foarte bine zona. M.I.: Nu că aș vrea să fac o distincție între ,ardelean" și ,intelectual", Doamne ferește
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
unde-am rămas până în zilele noastre. Și de unde n-am de gând să plec, pentru că țin foarte mult la această revistă. M.I.: Fidelitate de ardelean sau fidelitate de intelectual? A.B. : Aș spune că este o fidelitate intelectuală. Și de ardelean, dar mai ales de intelectual care cunoaște foarte bine zona. M.I.: Nu că aș vrea să fac o distincție între ,ardelean" și ,intelectual", Doamne ferește! A.B.: Mai sunt și ardeleni intelectuali. În ce mă privește, știu prea bine cât este
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
M.I.: Fidelitate de ardelean sau fidelitate de intelectual? A.B. : Aș spune că este o fidelitate intelectuală. Și de ardelean, dar mai ales de intelectual care cunoaște foarte bine zona. M.I.: Nu că aș vrea să fac o distincție între ,ardelean" și ,intelectual", Doamne ferește! A.B.: Mai sunt și ardeleni intelectuali. În ce mă privește, știu prea bine cât este de necesară această publicație literară în Cluj. M.I.: Chiar dacă ea poate fi, uneori, nu tocmai bună?! A.B. : Deocamdată cred că
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
B. : Aș spune că este o fidelitate intelectuală. Și de ardelean, dar mai ales de intelectual care cunoaște foarte bine zona. M.I.: Nu că aș vrea să fac o distincție între ,ardelean" și ,intelectual", Doamne ferește! A.B.: Mai sunt și ardeleni intelectuali. În ce mă privește, știu prea bine cât este de necesară această publicație literară în Cluj. M.I.: Chiar dacă ea poate fi, uneori, nu tocmai bună?! A.B. : Deocamdată cred că este bună. În ciuda lipsurilor dureroase. Nu poți să faci
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
proveniența lor. Conceptul de ,literatură basarabeană" ar trebui să rămână valabil numai în domeniul istoriei literare, unde de altfel nici nu poate lipsi, pentru că dă o informație de situare. După cum nu-i o prostie să operezi cu conceptul de literatură ardeleană, bănățeană, munteană sau moldovenească pentru vremea de până la 1918, nu-i astăzi nepotrivit să vorbim de o literatură basarabeană, constrânsă atâta vreme să existe separat. Problema gravă nu ar fi să calificăm literatura pe care o scriu Vladimir Beșleagă sau
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
din București și Valahia urbană, dar și din Transilvania urbană. Ulterior, alegerile prezidențiale din toamna anului 2014 au făcut ca avansul din Transilvania să fie pierdut. Însă, în termeni comparativi, PSD-ul din 2014 a fost mai atractiv pentru publicul ardelean decât PSD-ul din 2009. A patra concluzie se referă la vârste: în 5 ani de zile, votul pentru PSD crește la toate categoriile de vârstă, însă cel mai mare avans se înregistrează la pensionari, public ce redevine "motor" de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și noi de lume, căci altfel am trece de ruginiți" (N. Filimon, apud DLR). În momentul de față, coclit apare adesea că substantiv, în structura depreciativa cu prepoziția de : ,Puteți să scrieți la ziar că a cîștigat un coclit de ardelean" (news.softpedia.com); ,oricat de mulți bani ar avea, tot un COCLIT de activist va ramane" (gandul.info, 2005-08-18); ,coclitul de primar care ar face asta" (autoshow.ro/forum); ,coclitul asta de Cozma" (gandul.info, 2005-06-15). Foarte rar coclit poate
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
tocmai trecea, să fi fost oare premoniția viitoarei mele transmutări peste ocean? Tatăl meu și plimbarea cu birja Unchiul Mihai, fratele tatei, era foarte apropiat de Iuliu Maniu și, dacă nu mă înșel, fusese ministru în guvernul lui. Era un ardelean dintr-o bucată, demn și capabil de o mare bunătate, în ciuda educației austriece pe care o primise. Tatăl meu, Gheorghe (deși el preferă "George", căci îi sună mai dulce la ureche), se trăgea dintr-o familie de români nobili din
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
păcate, și în mine. între ramura greacă și cea ardeleană, petrecându-mi vacanțele jumătate la Tulcea (ca să mă apropii de colonia și de mentalitatea tipic fanariote), jumătate la Cluj (unde erau verii mei și unde trebuia să învăț să fiu ardelean), nu mai știam prea bine unde mă aflu și care îmi era identitatea. Deși cu timpul am reușit să înțeleg puțin cum operează în mine temperamente și influențe atât de contradictorii, totuși "lupta internă" dintre greci și ardeleni continuă până
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
să fiu ardelean), nu mai știam prea bine unde mă aflu și care îmi era identitatea. Deși cu timpul am reușit să înțeleg puțin cum operează în mine temperamente și influențe atât de contradictorii, totuși "lupta internă" dintre greci și ardeleni continuă până azi. Faptul că părinții mei au divorțat pe când eu aveam doar nouă ani, deși au rămas prieteni, arată cât de dificil era acest amestec, mai cu seamă proiectat pe fondul sumbru, dur și închistat al anilor '50. Oglinda
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
în anul 1990 ? nu era destinat publicării și nici nu viza un cititor virtual. În schimb este foarte posibil ca Gheorghe Ursu să-și fi făcut însemnările cu gîndul la reacția prietenilor săi). Majoritatea criticilor analizați de Nicoleta Sălcudeanu sunt ardeleni și s-au format în jurul revistei clujene ?Echinox?. Printre rîndurile cărții răzbate, de altfel, un discret parfum de patriotism local și o vagă idiosin- crazie față de viața literară bucureșteană și vedetele ei (în special Mircea Cărtărescu). Scriind despre Daniel Cristea-Enache
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
le șade, ce atmosferă, ce... Hei! Schwartzenegerule, lasă MegaVijănu' în pace, că poate ne dă teveul și ,Geamparalele de la Cireșica" în ediție revăzută și adăugită... Suntem optimiști, e euforie generală, așa că încă nu e totul pierdut. Râdem și, ca niște ardeleni încălziți de trăscău, urmărind imaginile tv ,bem servus" cu Gigi Becali, ne prindem ,frați de cruce" cu dom' președinte Băsescu și ni se frânge (Haralampy a zis!)... pardon, de toată lumea. Pensiile mici? Cozile de la farmacii? Mizeria în care trăiește o
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a măritat cu un ardelean băiat de prăvălie la Drăgășani, pe nume Anania. Popa Ion le-a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
epoca modernă." Faptul e confirmat și de cele două volume de Corespondență (emisă și primită) a lui Jan Urban Jarnik editate de Traian Ionescu-Nișcov în 1980, 1983. în prelungirea lor se situează și cartea de față Scrisori și vorbiri către ardeleni, rămasă inedită, editorul pregătind o versiune aproape gata de tipar. O desăvârșește acum fiica lui, Viorica Nișcov, ea însăși o eminentă cercetătoare și traducătoare, colaționând întregul material cu manuscrisele sau textele deja publicate, fie în periodice, fie în colecții de
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]