4,501 matches
-
de peste 50 milioane lei; 5.3. arenda plătită în natură nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanță nici la arendaș nici la proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal de bunuri agricole; 5.4. arenda primită în bani este scutită de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanță. 6. Drepturile cuvenite persoanelor fizice cărora le-a fost stabilită calitatea de acționar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
ar fi obținerea varului în condițiile mai mult sau mai puțin favorabile din zona Vasluiului, așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii Florești. în 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion, se jeluiește lui Vodă că, luând în arendă Floreștii și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
un autocomsum de 80 - 100 %, din totalul de 3.280.000 de exploatații, circa 1.100.000 au între 1-3 ha, și 2.460.000 între 4-5 ha. Din proprietățile reconstituite, peste 45 % aparțin locuitorilor urbani care folosesc terenurile în arendă. În momentul de față România este țara cu agricultura cea mai fărâmițată și cea mai slab dezvoltată din Europa. Drept efect al acestei stări de fapt, au loc fenomene de reducere a veniturilor așezărilor rurale și implicit ale locuitorilor. Fenomenul
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
fiecare exploatație agricolă; • agricultorul trebuie să știe minimum de cunoștințe de contabilitate agricolă, sau să apeleze la o persoană sau organizație acceptată de ministerul de resort. În plus pentru realizarea unei unități de prelucrare, bugetul exploatației agricole (individuală sau prin arendă) trebuie să demonstreze că este rentabilă. Dezvoltarea inițiativei antreprenoriale în mediul rural este un demers dificil în condițiile în care 48,5 % din gospodării aparțin pensionarilor, cu vârste de peste 60 de ani. Noua politică europeană dorește ca lucrătorii din
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
ministeriale liberal moderate 148. Preluarea puterii executive de către liberalul moderat avea loc după votarea unei legi rurale ce ștergea toate drepturile țăranilor, lăsându-le doar între unul și trei pogoane după cum locuiau la munte sau la câmp, date lor în arendă cu o chirie perpetuă. Pentru cei care cunoșteau cât de cât personalitatea și viziunea lui Cuza, neprezentarea unei asemenea legi de către Arsachi și Kretzulescu pentru a fi promulgată de către șeful statului părea a fi un gest firesc aproape 149. La mijlocul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
secolului al XIXlea 5. Deși inițial moșia lui Constantin Prezan era destul de mare, cu timpul, a fost micșorată prin donații, vânzări și, mai ales, exproprieri în conformitate cu legislația României acelei vremi. Prin Legea învoirilor agricole, din 1908, s-au stabilit: prețul arenzii, cuantumul dijmei, retribuirea muncitorilor, constituirea de islazuri comunale, prin vânzarea de bunăvoie de către proprietarii de moșii a unor terenuri. Constantin Prezan a căutat să pună în practică această lege. Prin actul Măsurătoarea și hotărnicia islazului comunal al satului Schinetea și
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
a făcut barajul de la Bicaz. După 1990, cei expropriați au primit terenul bisericii. «I-am cântat primarului <<Mulți ani trăiască!>>, l-am invitat la un ou roș, la un hram, ne-a înțeles și a dat bisericii cinci hectare în arendă. Parcă-i la noi! Moș Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales meserii ușoare... șoferi... Făceam orice din chier. - Mai potcovea câte-o mânză, sare Frăsinica
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
născut, vizavi de sediul fermei. Nu m-a tentat să deschid o afacere în București. Primul hectar l-am luat de la un vecin. I-am dat câteva vedre de vin și de țuică. Acum am 750 de hectare, iar în arendă am luat 2750 de hectare la Conțești, Bragadiru și Gogoșari de Giurgiu. L-am luat de la un francez care mi l-a arendat mie. Îl arendase unui alt francez și nu era mulțumit cu cât îi dădea. Eu i-am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
era mulțumit cu cât îi dădea. Eu i-am mai dat 200 de kilograme la hectar, îi plătesc și impozitul. Pentru el a fost convenabil. Le dau oamenilor 800 de kilograme de cereale boabe. Am dat la început pământul în arendă. Apoi, mi-am făcut o moară de uruială și de mălai. Tata zice: “Bă, tu nu stai în banii de la uruială. Ia niște tăurași ca să-i creștem.” Așa am început cu zootehnia. El îmi vânduse o vițică. M-am dus
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
țară, o diferență de situare spațială păstrează o oarecare semnificație juridică. În mintea unui notar de țară sau a primarului dintr-un sat, pășunile, cîmpurile, pădurile, fermele, casele trimit la drepturile de proprietate, la contractele de vînzare, la servituți, ipoteci, arende, parcelări, adică o întreagă serie de acte și situații juridice pe care stricta imagine a acestui pămînt, așa cum îi apare ea unui străin, nu le conține, dar care se suprapun peste aceasta în memoria juridică a grupului țărănesc. Amintirile sînt
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
folosirea deicticelor personale și a timpurilor verbale: În august, prin locurile noastre, cu puțin înainte de înserat, o căldură puternică învăpăiază câmpurile. Nu ai ce să faci decât să stai la tine acasă, la umbră, aștepând ora cinei. Aceste proprietăți în arendă pe care le chinuie vânturile iernii și pe care le copleșește vara au fost construite ca un refugiu și, sub zidurile lor masive, ne adăpostim cât de cât de furia anotimpurilor. De zece ani locuiesc la ferma Théotime. O am
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
iarba pe o pășune). Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobândesc prin cultură (art. 522 din Codul civil de la 1864), altfel spus, ca urmare a activității omului. Fructele civile sunt chiriile caselor, dobânzile sumelor exigibile, venitul rentelor, arendele (art. 523 din Codul civil de la 1864). Asemenea fructe sunt venituri bănești obținute ca urmare a folosirii unui bun. În teoria și practica dreptului civil, ca și în reglementarea noului Cod civil, se face distincție între fructe și producte. Cum
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu noroc”. Cizmar de meserie, Ghiță se săturase să cârpească cizmele oamenilor, mai ales că aceștia obișnuiau să umble toata săptămâna În opinci, ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
New Deal”. L-am cunoscut pe Wallace cu ocazia trecerii sale prin Iowa. Agricultura ieșea din criză și fermierii îi erau recunoscători. Aveau și motive. Pentru fiecare hectar de grâu, porumb sau bumbac ce se obligau sa-l întoarcă, primeau arenda medie a regiunii. Aveau în schimb dreptul de a cultiva oricare altă plantă. Crescătorii de porci care se obligau să reducă cu 25% au primit subvenții din taxa de 2 dolari pe capul de porc tăiat la abator. Totul s-
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mai numesc ferme, de aici încolo. Farwest e regiunea creșterii vitelor cornute și oilor, în mod extensiv. Ferma de aici e numită Ranch. Unele au suprafețe de mii și mii de hectare, proprietate particulară sau proprietate de stat, dată în arendă. Organizarea unui Ranch e redusă la minimum. Câteva construcții pentru personal compus din 5-6 argați cowboy, care umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
făceam socoteala în bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime din suprafață. Sistemul îmbrățisa cu totul alt aspect. În plus eram acoperit în anii slabi, nefiind legat de o arendă fixă. Aveam apoi marele avantaj de a putea ține vite multe, mai cu seamă oi, care formau supapa de siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici în America, constatând că acest sistem de dijmă stă la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în care cultura bumbacului joacă un rol important, îl întreb ce părere are despre măsurile luate de ministrul agriculturii H. Wallace asupra reducerii suprafețelor. Măsura e foarte bună, îmi răspunde el, iar negrii sunt mulțumiți. E și firesc. Ei primesc arenda locală pentru suprafața ce o reduc. În schimb, suprafața redusă poate fi cultivată cu plante leguminoase sau cu furaje, sau folosită pentru vite. În schimb, legea a fost declarată anticonstituțională. Legea veche va fi ocolită acum cu o lege de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
țăranii din satele comunei să facă învoieli agricole cu proprietarii de moșii destul de avantajoase pentru proprietari. Cele mai frecvente învoieli erau arenda și dijma. Pentru a putea să se angajeze însă la lucru pe moșie sau să primească pământ în arendă, țăranii trebuiau să efectueze unele munci la administratorul, vechilul sau contabilul moșiei. învoielile agricole se făceau pe timpul iernii când podul țăranilor era golit de cereale, iar vitele nu mai aveau iernatic. In această situație, țăranii se angajau să lucreze pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
administratorul, vechilul sau contabilul moșiei. învoielile agricole se făceau pe timpul iernii când podul țăranilor era golit de cereale, iar vitele nu mai aveau iernatic. In această situație, țăranii se angajau să lucreze pe moșie la prețuri derizorii și să plătească arenda până la 80-100 de lei de ha. anual. Neputând plăti în bani arenda, aceasta era transformată în zile muncă, țăranii fiind obligați să lucreze mai toată viața pe moșia boierească. Semnificative sunt cele arătate de săteanul Lazăr Gheorghe Mirăuță din satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o diferențiere accentuată. țăranii rămași fără pământ și cei cu pământ puțin își câștigau existența prin muncă cu brațele. O altă categorie erau țăranii mijlocași care aveau animale de muncă și utilaje pentru muncile agricole și transport, luau pământ în arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
desfășurat printr-o puternică manifestație de împotrivire a țăranilor contra proprietarilor de moșii, Ion Franc și Ilie Ciolac, a arendașilor acestora, care nu au rezolvat unele cereri ale sătenilor de a li se distribui pământ pentru cultură sub formă de arendă în bani. Manifestația nu s-a soldat cu victime omenești sau distrugeri de locuințe și materiale. în urma sugestiilor date de autoritățile comunale, sătenii adunați la Primărie au constituit o delegație care să prezinte cererea lor la Ministerul de Interne la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1906, cu intențiunea să se devasteze casa proprietarului Ion Franc pentru că a ocupat teritoriul acelei comune și exploatează pământul, iar primăvara următoare să meargă cu plugurile și să are pământurile proprietății d-lui Franc precum și acel ce-l are în arendă Informat de către primarul comunei asupra manifestației din 31 decembrie 1906, prefectul județului Dorohoi a înaintat un raport către Ministerul de Interne prin care cerea :. .. . .luarea măsurilor celor mai nimerite pentru a pune stavilă unor asemenea instigațiuni pe deoparte, iar pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe de altă parte de a se restabili bunele relații între locuitorii muncitori și marii proprietari. Autoritățile județene erau îngrijorate de cursul pe care-l lua răscoala țăranilor care cereau ca moșiile să fie luate de stat și date în arendă la țărani, iar arendașii să fie izgoniți. întrucât nu s-a rezolvat favorabil cererea țăranilor din 31 decembrie 1906 și li s-au făcut numai promisiuni din partea autorităților comunale, aceștia au continuat manifestațiile în lunile ianuarie și februarie, culminând cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
31 decembrie 1906 și li s-au făcut numai promisiuni din partea autorităților comunale, aceștia au continuat manifestațiile în lunile ianuarie și februarie, culminând cu acțiunea întreprinsă la 23 februarie când sătenii au cerut din nou să li se dea în arendă pământ și să se înființeze banca populară și obștea agricolă. în ziua de 28 februarie, țăranii adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]