1,444 matches
-
spus sau îi va fi dat de înțeles un "te iubesc" corespunzător lui e2, iar el îi atribuie recunoașterea adevărului din e2 (în sensul de din moment ce spui așa). Propoziția din moment ce p (e2) este un adevărat tur de forță enunțiativ și argumentativ care face posibilă aserțiunea (e1) concluziei q: " Nimic nu-i pierdut" tematizează cîntecul Cimitirul elefanților. Faptul de a fi admis propoziția p (e2), îl obligă pe interlocutor să-i admită nu numai validitatea în situație (a iubi eu), ci și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă părăsești". Îl putem considera pe din moment ce drept un conector polifonic care lasă să se audă vocea (PdV) destinatarului vizat de argumentație. Simplificînd, vom reține patru categorii de conectori: • Conectori argumentativi, sau mărci ale argumentului: deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc. Cu valoare de justificare și explicare: T46 Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din Yvetot. CUM el lucra pentru prima oară prin locurile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mediatizare: aventura sporturilor extreme"), locutorul argumentează într-un enunț suficient de complet cît să fie izolat în legenda fotografiei și care, precedat de un enunț atribuitor de vorbire, formează o organizare periodică suficient de elaborată încît să constituie o secvență argumentativă elementară (v. Cap. 5, § 4.2). Structura propozițională a legendei fotografiei poate fi descompusă după cum urmează (să notăm expresia restrictivă: în mare parte): T62 [e1] Dominique Perret, schior extrem: "[e2] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] DESIGUR, ne asumăm
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
noțiunii de "schior extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe care trebuie s-o tragă interpretantul din DESIGUR [e3]. Ceea ce se situează la sfîrșit în dinamica schemei 13 est plasat la început în enunțul-text: Schema 13 În mișcarea argumentativă subliniată de conectori, legătura dintre argumente și concluzie ține de un sistem de norme. Proprietatea unui sistem de norme este de a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
identificabile sînt, prin interpretare, "legate unele de altele pentru a realiza obiective complexe" (1990: 48), constituind astfel "structuri ilocuționare" despre care el notează că "se află într-un raport sistematic cu structurile globale de texte (de exemplu structuri de texte argumentative, descriptive, narative, etc)" (id.). D. Vanderveken subliniază și el dimensiunea textuală a actelor de discurs: "În planul utilizării limbajului, actele ilocuționare complete (și nu niște propoziții izolate) sînt unitățile de bază ale seminificației în continuitatea discursului (fie oral sau scris
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate de către un macro-act de respingere care se sprijină, în doi timpi, pe două concesii marcate de conectorii dar și totuși. Mai întîi avem o structură concesivă: [[(desigur) p-e1] Franța a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semnatarului, generalul de Gaulle, este un apel la disidență, la dezertare, la nesupunere. Emanînd de la un militar, această alegere apare ca deosebit de puternică. Directiva mai are o caracteristică: ea adoptă structura foarte formală a performativului: "[eu] poftesc". Fie o structură argumentativă globală alcătuită din trei macro-acte printre care explicația (II) joacă un rol fundamental: întărind argumentativ I, ea justifică și face posibil III: I. Refutație <<<<<<< II. Explicație >>>>>>> III. Appel (directiv). Introducerea verbelor la persoana I din e10 a fost pregătită de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
organizare internă proprie și deci în relație de dependență-independență cu ansamblul mai larg din care face parte (textul). Spre deosebire de perioadele simple, macro-propozițiile care intră în compoziția unei secvențe țin de ordonările preformatate de propoziții. Aceste diferite ordonări sînt numite "narative", "argumentative", "explicative", "dialogale" și "descriptive". Scopul cărții mele din 1992 (Les textes: types et prototypes) a fost să dezvolte ipoteza diferitelor ordonări preformatate de secvențe în opoziție cu tipologia textelor. Cele cinci tipuri de bază pe care le-am reținut corespund
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului etc. Este dificil de vorbit (așa cum am făcut-o eu în lucrările anterioare) despre macro-propoziții descriptive, cînd, de fapt, segmentele descriptive nu prezintă o organizare internă preformatată comparabilă cu cea a macro-propozițiilor din secvențele argumentative, explicative sau narative. Vom vedea că este vorba nu atît de o organizare structurală, cît de un repertoriu de operații. De altfel, acest reproș a fost întotdeauna formulat împotriva unei descrieri atît de puțin ordonate în sine încît este obligată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de texte fixate de retorică sau, așa cum este cazul adeseori, ocazionale. Dacă vorbim de un continuum de complexitate crescătoare de la perioadă la secvență, atunci putem explica statutul particular al descrierii și faptul că ceea ce diferențiază o simplă perioadă narativă sau argumentativă de o secvență narativă sau argumentativă nu poate fi decît gradat, și nu absolut. Teoria secvențelor a fost elaborată ca o reacție la tipologia prea generală a textelor (Werlich 1975). Cînd fac distincția dintre formele elementare de textualizare numite narative
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
așa cum este cazul adeseori, ocazionale. Dacă vorbim de un continuum de complexitate crescătoare de la perioadă la secvență, atunci putem explica statutul particular al descrierii și faptul că ceea ce diferențiază o simplă perioadă narativă sau argumentativă de o secvență narativă sau argumentativă nu poate fi decît gradat, și nu absolut. Teoria secvențelor a fost elaborată ca o reacție la tipologia prea generală a textelor (Werlich 1975). Cînd fac distincția dintre formele elementare de textualizare numite narative, argumentative, explicative sau dialogice, propozițiile mele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de o secvență narativă sau argumentativă nu poate fi decît gradat, și nu absolut. Teoria secvențelor a fost elaborată ca o reacție la tipologia prea generală a textelor (Werlich 1975). Cînd fac distincția dintre formele elementare de textualizare numite narative, argumentative, explicative sau dialogice, propozițiile mele se înscriu în prelungirea lingvistică a teoriei psiho-cognitive a schemelor care își are originea în lucrările lui Barlett (1932) și care a fost dezvoltată mai ales de Kintsch și Van Dijk (vezi și Fayol 1985
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cît să facă în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B. Grize numește acest fapt "modelarea mutuală a unei lumi comune prin mijlocirea unei acțiuni conjugate" (1993: 335). Aserțiunile narative, descriptive, argumentative și explicative factuale sau ficționale, mai degrabă construiesc reprezentări schematice ale lumii decît se adaptează la ea, iar stabilirea unei credințe împărtășite nu este scopul ultim al acestor aserțiuni. Scopul lor ultim este, ca și cel al directivelor, un scop
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive narative, descriptive, argumentative și explicative pare să treacă prin forme regulate de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive narative, descriptive, argumentative și explicative pare să treacă prin forme regulate de compunere, mai ales în scris. Cazul particular al dialogului necesită o altă explicație (cf. infra, & 6). Referințe și lucrări recomandate - Jean-Michel ADAM: Les Textes: types et prototypes, Paris, Nathan, 2001 (1992
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o antiteză construită pornind de la o negație și articulată în jurul conectorului DAR: T63a Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem considera ca pe o perioadă cu doi membri: [e1-p DAR e2-non q]. Această perioadă concesivă conduce la o concluzie care, prin e2-non q, se opune deciziei de a capitula. Decizie a mareșalului Pétain care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-o perioadă concesivă care face din cele două fraze tipografice [P1 + P2] și din cele cinci enunțuri, membrii unei unități de sens de aceeași orientare argumentativă ca și subtitlul T63a. Pentru a utiliza metoda decupajului perioadelor la scara unui text2, să revenim încă o dată la exemplul din La Bruyère, deja studiat. 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
subiectului EI, care confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala D1.1. de a semăna, D1.2. de a ara D1.3. ȘI de a recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles-Liège, Mardaga, 1990:7 3-83. - Jean-Michel ADAM: Langue et littérature, Paris, Hachette, 1991: 143-190. - Abbé Charles BATTEUX: Principes de littérature, tome 6, Paris, Bellavoine, 1824. - Alain BERRENDONNER: "Les deux
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descriptiv obiectiv și independent de o atitudine subiectivă: "Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește la ceva" (Bally 1965: 38). Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al poziției enunțiative care orientează argumentativ orice enunț, decurge faptul că o procedură descriptivă este inseparabilă de exprimarea unui punct de vedere, de o țintă a discursului. La nivelul compoziției textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii, aplicarea unui repertoriu de operațiuni de bază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Seattle-London, University of Washington Press, 1967. - Paul LARIVAILLE: "L'analyse (morpho)logique du récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
du récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă ca niște raționamente. Obiectul lor este fie să demonstreze, fie să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putea admite aceste premise fără a admite cutare sau cutare concluzie concluzia fiind sau teza de demonstrat, sau negarea tezei adversarilor, sau încă negarea unor argumente ale adversarilor. Și, ca să treacă de la premise la concluzii, se folosesc de diverse demersuri argumentative despre care ele cred că nici un om cu judecată nu poate refuza să le îndeplinească. (Ducrot 1980: 81 și 1973: 192.) Deși se sprijină pe forme literare ale discursului, definiția are meritul că pune în evidență două mișcări: demonstrarea-justificarea unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]