1,340 matches
-
G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul descrierii și ordinea sa
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul descrierii și ordinea sa "aproape întîmplătoare". Enumerarea și inventarul nu mai sînt, în cadrul descrierii, supuse liberului arbitru, ci orientate argumentativ. Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a forma sensul în text și/sau situație. Descrierea impune, din punct de vedere al "artei în proză" despre care Valéry vorbește, "căutarea unui mod de înlănțuire a frazelor [...] non arbitrare", de fapt ea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schemele secvențiale propuse la paginile 226 și 227. Textele A și D În secvențele A și D, ceea ce frapează este felul în care sînt evidențiate PĂRȚILE. În ce privește "aparatul pentru fursecuri", toate PĂRȚILE se află la același nivel ierarhic. În orientarea argumentativă a acestui text publicitar este foarte important să se insiste pe toate elementele pe care le deține aparatul descris (cf. "cu..., cu... etc".). În acest sens cele două obiecte ce nu fac parte din aparat, adică "spatula" și "cartea cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
realistă și visătoare" etc.) pentru a înfățișa registrul larg de calități ale femeii descrise. Ceea ce deosebește totuși cele două secvențe este faptul că la suprafața secvenței C apar expresii ca "bineînțeles", "de asemenea" și "dar" + propoziție evaluativă, mărci ale orientării argumentative care participă la organizarea secvenței. În acest caz, este introdusă o progresie și ordinea apariției anumitor PROPRIETĂȚI nu poate fi în nici un fel inversată. EXERCIȚIUL B.14. Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați procedeul de "justificare" (punere
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nord, la vest". Remarcăm că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală a verbelor. EXERCIȚIUL B.15. În următoarele două extrase, găsiți tema-titlu și planul textului. Arătați că în fiecare caz, o izotopie argumentativă se suprapune izotopiei referențiale. Subliniați comparațiile și/sau metaforele care declanșează izotopiile. Textul A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul farfuriei lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fructiere". Acestea din urmă permit împărțirea secvenței descriptive în patru PĂRȚI marcate de organizatorii enumerativi: "cea dintîi", "a doua", "a treia", "a patra". COMPARAȚIA buchetului cu "turnul împodobit" declanșează o întreagă izotopie monumentală (cf.: "străjuit", "piramidă", "monumental" și "catedrală"), izotopie argumentativă care, suprapunîndu-se simplei descrieri de produse ("piersici", "tort", "frișcă", "turtă dulce", "felii de ananas", "sirop", "struguri") permite să fie arătată partea extraordinară ("neobișnuit", "nemaipomenit") și nemăsurată a acestora din urmă ("strălucea", "imens", "înecată de", "plutind"). Textul B Aici, tema-titlu este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu geografie sinuoasă", "tufe rebele", "albe păduri"). Din acest tot, apare totuși o mică categorie ce face excepție, e vorba de "doi sau trei privilegiați". Aici, mai mult, izotopiei referențiale a descrierii persoanelor în vîrstă, i se suprapune o izotopie argumentativă care, dezvăluind partea sordidă și șubrezită a personajelor, nuanțează impresiile date de către narator în propozițiile evaluative (p 2) și (p 3). Astfel, în p 5 și p 6, internii azilului sînt împărțiți în două categorii: "minoritatea celor care se țin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mimezică / mimetică (descriere) 42, 44, 45 mimezică / mimetică (funcție) 34, 41, 45, 56 mnemonică (descriere) 26, 27, 30, 93 N narativizare 36, 96, 167, 174, 181, 183 O omogenitate 11, 103, 103, 168 organizatoare (elemente) 48, 94, 229, 230 orientare argumentativă 11, 91, 99, 100, 101, 114, 115, 118, 131, 193, 225 ornamentală (descriere) 14-16, 21, 42, 79 P paralelă 87, 88, 90, 139, 159, 177, 235 parte (PART.) 54, 144, 146, 149, 154, 169, 171, 179, 180, 183, 185, 209
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pp. 114-124. ADAM J.-M. 1984: Le Récit, ,,Que sais-je?", nr. 2149, Paris, P.U.F. 1985a: Le Texte narratif, Paris, Nathan Université. 1985b: Pour lire le poème, Bruxelles, Duculot-Westmael. 1986a: "Puisque tu m'aime un peu... quand même... Orientation argumentative, cohésion et progression du texte", în Cahiers de linguistique française, nr. 7, Universitatea din Geneva. 1986b: "Prolégomènes à une définition linguistique de la description", Travaux du centre de recherche sémiologique, în Cahiers, nr. 52, Universitatea din Neuchâtel. 1986c: "Dimensions séquentielle et
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2. Ce fel de unitate de analiză textuală? / 100 D. Textul ca structură secvențială / 103 Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de a-i învăța pe ceilalți să coopereze și să participe la luarea deciziilor etc. Accesul la piață, credite sau alte oportunități economice este, fără îndoială, important, dar schimbarea începe în mintea și inima indivizilor. În esența, aceasta era structura argumentativă utilizată în cadrul abordărilor clasice. Comunitățile în care se intervenea erau zugrăvite ca omogene, iar eșecul era justificat prin „cultura” acestora (sau prin ignorarea culturii locale de către agenții de dezvoltare; Schwartz, 1978, pp. 235-241). Constrângerile macroeconomice sau politice, gradul de inovație
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs dând din mâini, ne face să resimțim valoarea decisivă și imperativă a frazei. La fel, enumerarea măsurilor dând din mâini face ca aceste măsuri să fie resimțite ca făcând parte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
al verbului (a) îmbrățișa. 3.Motivează folosirea liniei de dialog în finalul fragmentului. 4.Transcrie o personificare și un epitet. 5.Încadrează fragmentul în ansamblul romanului. 6.Argumentează, prin două trăsături, apartenența fragmentului la un tip de text (descriptiv, narativ, argumentativ). 7. Evidențiază, în 4-6 rânduri, simbolul salcâmului. 8. Comentează reacțiile animalelor, care urmează tăierii salcâmului. 9. Ilustrează două trăsături ale realismului-obiectiv. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
tipului de roman realist, prin referire la două trăsături; relevarea a două particularități de compoziție (planuri narative și simetrie); evidențierea relației dintre două personaje din roman, având în vedere evoluția conflictului. SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, despre rolul școlii în formarea adolescentului, pornind de la citatul: Mica societate în care se învârte adolescentul are ca axă predominantă sala de clasă. Clasa e cea care macerează caracterul individului, ea este cea care îl pregătește
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
motive literare, prezente. (0, 5 p.) 3.Precizează măsura și rima strofei. (1 p.) 4.Comentează versurile, în 6-10 rânduri, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. (2 p.) SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-25 de rânduri, în care să motivezi încadrarea unui text liric în categoria artelor poetice. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: • Definirea conceptului artă poetică; Ilustrarea a două trăsături identificate în textul ales; Respectarea structurii și folosirea conectorilor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
din memorie, cel puțin două strofe care urmează acesteia. 2.Precizează două teme/ motive literare existente în fragment. 3.Comentează o figură de stil, la alegere. 4.Analizează versificația strofei date. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de aproximativ o pagină, în care să ilustrezi caracterul de artă poetică modernă a unui text literar studiat în acest semestru. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: • Prezentarea succintă a modernismului; (1 p.) • Ilustrarea a patru trăsături identificate în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
5p.) 4.Răspunde, în locul lui Ilie Moromete, întrebărilor Catrinei: - Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? (0,5p.) 5. Prezintă conflictul dintre Ilie Moromete și Catrina (cauză, evoluție, finalitate). (2p.) SUBIECTUL AL II-LEA (4p.) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, în care să motivezi apartenența unui text liric modernist la categoria artelor poetice. Vei avea în vedere: - Definiția conceptului artă poetică; (1p.) - Evidențierea a două idei/ teme care fac posibilă încadrarea; (2p) - Structura textului argumentativ. (1p
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
text argumentativ, de 20-30 de rânduri, în care să motivezi apartenența unui text liric modernist la categoria artelor poetice. Vei avea în vedere: - Definiția conceptului artă poetică; (1p.) - Evidențierea a două idei/ teme care fac posibilă încadrarea; (2p) - Structura textului argumentativ. (1p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu; 1 punct pentru redactare (dacă au fost abordate toate subiectele): exprimare, ortografie, punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XI-A CAPITOLUL FUNDAMENTE ALE
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, vizând relația prietenie - adevăr, pornind de la citatul: E cât se poate de trist să fii la mijloc și, eventual, să trebuiască să faci o alegere, când adevărul amenință să rupă prietenia, sau invers, când pentru a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
părinți, destrămarea familiei, pierderea sentimentului religios [...], degradarea iubirii în ură, sau prin neacceptarea ideii că existența umană rămâne, totuși, o jucărie în mâna soartei?... (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni) SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, despre condiția adolescentului, pornind de la afirmația: Ei (n.n. adolescenții) sunt un segment de populație care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințele, stilul lor de viață diferă de cel
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. (coord. Aurora Liiceanu, Viața mea: un ”joc” serios) În elaborarea argumentării, vei avea în vedere: prezentarea conținutului adecvat temei (0,5 p.); respectarea structurii textului argumentativ (ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie) (3 p.); utilizarea conectorilor specifici (0,5 p.). BAREM DE NOTARE: Oficiu - 1 punct; Subiectul I - 4 puncte; Subiectul al II-lea - 4 puncte; Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pot deveni mai complexe, acoperind aspecte mai cuprinzătoare, nu doar analizând caracteristici separate. Un avertisment important legat de utilizarea acestui tip de sinteză comparativă este că examinarea tabelelor-text În căutarea de patternuri comparative se va baza În principal pe interpretări argumentative, nu pe măsurători numerice. Totuși, după cum s-a sugerat anterior, În capitolul 2, această metodă este foarte asemănătoare cu interpretările comparative ale experimentelor, cărora, la fel, le lipsesc proprietățile numerice atunci când sunt disponibile un număr mic de experimente pentru analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]