3,560 matches
-
scădere a costurilor pînă acum ridicate ale post-producției video, legată de înalta definiție a imaginilor electronice, este copia unei revoluții nu numai în estetică, ci și în etica imaginarului. "Rigoare deductivă", "fermitate a principiilor", "soliditate morală", "coerență logică": aceste trăsături arhaice ale lui homo typographicus caracterizează vîrsta tratatelor și a sistemelor, a partidelor și programelor, a catehismelor și manualelor. Nu înseamnă a le devaloriza, cît a vedea în ele măsuri de economie, conduite de prudență sau parcimonie încercînd să optimizeze folosirea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din punct de vedere economic, o societate surdă și mută ar deveni din punct de vedere politic sterilă, de-a dreptul neguvernabilă. Canalizarea cuvîntului, forța politică productivă, joacă poate astăzi același rol strategic ca și canalizarea apei în societățile agrare arhaice. În Asia și în America precolumbiană au existat societăți hidraulice, dotate cu un mod propriu de producție, cu funcționari și tributuri. Vîrsta societăților logoreice indică celălalt capăt al istoriei, aflat în fața noastră. Și asta fiindcă se emite și se circulă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
De la individualismul reînnoit, la conformismul reînnoit. Secolul al XVI-lea și secolul XX încep de "la stînga" și se încheie "la dreapta". Examenul critic eliberator recade în doctrina dogmatică tradițională, raționalismul este cernut de "reîntoarcerea sacrului", modernitatea îi întinde mîna arhaicului. Fie prin Noaptea Sfîntului Bartolomeu, fie prin rugul lui Michel Servet, atît efracția reformată, cît și cea revoluționară sfîrșesc în îngrădiri sporite, teritoriale și morale. Fostele disidențe creează sisteme și dau naștere, la rîndul lor, noii disidențe. Aceste analogii politico-cronologice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la New York, oralul pe vîrful scrisului, adică cea mai puternică imediatitate în vîrful perfecționărilor mediatice. Formidabil efect de operă. Dematerializarea suporturilor, intelectualizarea instrumentelor, formalizarea limbilor naturale în limbajul informatic al calculului binar, toată degresarea comunicării contemporane produce șocul în contrapartida arhaicului. A cărui oralitate nu este decît o manifestare printre altele. Priviți poezia modernă. Și-a tăiat legăturile cu dicția și ritmurile, a devenit pură tipografie, cerebralitate, teorie? "Ilizibilă" pentru că este indicibilă? Dar cu cît îi citim mai puțin pe poeți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
artă. Ei înșiși sînt arta. Sînt carnea ei. Sînt carnea artei lor." " Vom fi noi oare incompatibili, adaugă profunda coregrafă, cu numeroasele transferuri ale memoriei pe suporturi non-omenești, atît de eficace azi în alte domenii? Raportarea noastră la memorie este "arhaică" în sensul nobil al cuvîntului. Adică legată de tradiție. Legată de subterane, de temelii, de subsolurile edificiului de carne și de civilizație, de natură și de artificiu, care continuă să formeze organismul uman.89" Filiația Cărnii triumfă atît pe scenă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
University Press, 1998 3. Apostol M., De la fizică la metafizică, Ed. Solteris, Piatra Neamț, 1998 4. Achimescu N., Buddhism și creștinism, Ed. Junimea Tehnopress, Iași, 1999 5. Delumeau J., Religiile lumii, Ed. Humanitas, București, 1996 6. Eliade M., Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Ed. Humanitas, București, 1997 7. Gaudin P., Les grandes religions, Ed. Marketing, Paris, 1995 8. Ghelasie G., Medicina isihastă, Ed. Axis mundi, București, 1992 9. Jung C. G., Psihanaliza fenomenelor religioase, Ed. Agora, București, 1998 10. Nishijina G.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
egoismul (s.a.) nostru în favoarea universalității (s.a.) noastre, pentru că orice evoluție reală este totală (s.n.), nu parțială, ea privește întreaga lume (Univers, n.n.), nu doar ființe separate”. Strămoșii mitici ai omenirii, ca și “un anumit număr de Ființe supreme ale populațiilor arhaice erau androgine ”. De fapt, orice entitate spirituală e androgină, pentru simplul motiv că ea nu există în planul fizic unde ar trebui să-și perpetueze un corp fizic, ascultând de legile biologiei. Dar acum s’ar ridica o aparentă contradicție
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în clasificarea formelor de organizare socială Herbert Spencer: militar-industrial, Henri Sumner Maine: status-contract, Durkheim: mecanic-organic Howard Becker: societățile sacre, respectiv profane (seculare), Charles Cooley: grupuri primare și secundare, Karl Popper: societate închisă/deschisă, Mac Iver: relațiile comunitare / asociaționale, Redfield: societate arhaică și societate urbană niciuna nu este atât de cunoscută ca cea a lui Tönnies: gemeinschaft-gesellschaft. Culmea performanței (ignorată de adepții filosofiilor cosmopolite, individualiste, universale, urbaniste, occidentaliste) lui Tönnies este văzută de Bădescu în paradoxul exprimat și în care omul societății
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt români. Din cei din urmă, sunt români peste paisprezece milioane" (Vulcănescu, 1997: 120). Totul ar fi fost diferit între aceste două românii, una "civilizată" sau "modernă" și alta pe care refuză să o numească așa cum mulți o fac, primitivă, arhaică, patriarhală, numind-o "România românească". Modul de așezare a caselor, materialele de construcție utilizate, portul oamenilor, limba, totul diferă între cele două. Distanța socială ce îi separa pe locuitorii celor două categorii de habitat era însoțită de toate aceste diferențe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dimensiunea etnică atunci când dorește să identifice aspectul esențial al realității naționale. Celălalt favorizează dimensiunea socială. În primul caz, vectorul este îndreptat spre trecut, afirmând unitatea statului pe dominanța etnică. "Ei caută elementele sintezei naționale în tradiții, datini, prejudecăți și instituții arhaice" (Ralea, 1997: 173). Ceilalți, în rândul cărora se situează și Ralea, "cred că individualitatea unei societăți, ca și destinul ei, e determinat de felul, de proporția, de raportul elementelor ei componente, de echilibrul în care se găsesc" (Ralea, 1997: 173
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
6. Proprietate funciară și tipuri de activitate economică în comunitatea rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare. Definirea proprietății / 232 3. Istoricul evoluției proprietății funciare în mediul rural românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate din Transilvania, într-un anumit moment de timp, în peisajul mai larg al satului românesc actual. 2. TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ CELE DOUĂ COMUNITĂȚI RURALE STUDIATE Cele două sate au prezentat cu câteva excepții până la începutul secolului în caracteristicile satului arhaic: * Populație restrânsă, formând aproape un "izolat demografic", fără prea multe relații cu alte grupuri biologice; populația satului era organizată pe familii legate prin rudenie. * Deținerea în proprietate și exploatarea devălmașă a unui trup de moșie comun (în cele două sate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propune să explice și să înțeleagă termenul de tradiție este bogată, și voi aminti aici doar câteva contribuții mai importante. Pe linia clasicilor, ar trebui așadar amintit într-un mod foarte succint Emile Durkheim ce consideră că specific societăților tradiționale, arhaice este solidaritatea mecanică. Aceste societăți sunt alcătuite din indivizi asemănători, cu roluri similare, cu o specializare a ocupațiilor scăzută, cu o conștiință colectivă mai puternică decât cea individuală (Durkheim, 2001). Ar trebui de asemenea amintit Ferdinand Tonnies cu analiza sa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie Bădescu); * cultul pentru nou, original, progres științific și tehnologie (Giani Vatimo) (Larionescu, 1998). În abordările românești actuale ale modernității, sunt diferențiate câteva sensuri ale acesteia (Sandu, 1999a: 23-24), astfel: * modernitatea de termen lung, asociată cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lui Gusti a fost continuată și îmbogățită de discipolii săi, dintre care cel mai de seamă ce trebuie amintit aici, datorită analizelor sale relevante pentru problema comunității, este H. Stahl. El a aprofundat problematica satului devălmaș specific pentru ruralul românesc arhaic (până în secolul XIX și începutul sec. XX). A reconstituit cu multă precizie comunitatea rurală tradițională românească caracterizată prin reglementări sociale, juridice și morale stricte, printr-o organizare socială și economică autarhică ce descuraja pătrunderea străinilor în sistemul comunitar și printr-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
concepte diferite, ce desemnează realități diferite și care sunt analizabile prin indicatori diferiți. Cei din a doua categorie argumentează prin faptul că întâlnim modalități de manifestare ale identității culturale în orice societate, chiar și în cele mai simple, în cele arhaice, tradiționale, nediferențiate, atâta timp cât identitatea culturală este înțeleasă ca și conștientizarea de către un individ a specificității grupului din care fapte parte, în raport cu alte grupuri cu care intră în contact, privind stilul său de viață, obiceiurile, limba, valorile (Dorais, 1995) Orice comunitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din perspectiva drepturilor de proprietate asupra pământului. Demersul este atât unul teoretic, cât și practic. După o scurta definire a proprietății, am încercat să analizez diacronic transformările pe care le-a înregistrat proprietatea în mediul rural românesc, de la formele ei arhaice (satul devălmaș) și până astăzi. Accentul a fost pus pe transformările care au avut loc în regimul proprietății private în România, după acel punct de cotitură care a fost Legea Fondului Funciar, și modul în care aceste transformări au determinat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
corolar al proprietății funciare și al modurilor de a face agricultură ca bază de creare a venitului, am analizat în cadrul celor două comunități și tipurile de activitate în rural. Cum ar putea fi definită proprietatea? Prin ce se caracterizează formele arhaice ale proprietății în mediul rural? În ce fel au schimbat reformele agrare regimul proprietății în România? Ce a însemnat Legea Fondului Funciar pentru agricultura românească de astăzi? Care este tabloul în cifre al agriculturii românești de astăzi? Cât de extinsă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înțelegerea actualei stări a ruralului acest lucru ar fi imposibil într-o lucrare de astfel de dimensiuni -, ci doar să amintesc punctele de cotitură importante, care au schimbat comunitatea rurală românească din punctul de vedere al proprietății asupra pământului. Ruralul arhaic, tradițional, reglementează proprietatea funciară prin cutumă, prin legi nescrise, moștenite din generație în generație. Existau trei tipuri de proprietate funciară domenială: Domeniile regale sau statale, domeniile instituțiilor ecleziastice (episcopii, mănăstiri, biserici) și domeniile senioriale (Vedinaș, 2001: 82). Această structură a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Această structură a proprietății, apărută în zorii Evului Mediu în întreaga Europă, s-a menținut mult timp. Același autor menționează că dezvoltarea capitalului comercial și industrial și apariția economiei de schimb, a făcut posibilă apariția proprietății private asupra pământului. Ruralul arhaic românesc, prezintă și el aceeași structură a proprietății funciare, cu excepția satelor libere (moșnenești și răzășești), în care întâlnim devălmășia tratată în subcapitolul următor. 3. 1 Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apariția economiei de schimb, a făcut posibilă apariția proprietății private asupra pământului. Ruralul arhaic românesc, prezintă și el aceeași structură a proprietății funciare, cu excepția satelor libere (moșnenești și răzășești), în care întâlnim devălmășia tratată în subcapitolul următor. 3. 1 Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au ocupat cu studierea acestei forme de proprietate, Henri H. Stahl și Vasile V. Caramelea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
H. H. Stahl, în urma unor investigații riguroase (bazate pe analiza documentelor scrise și pe observația participativă) realizate în Țara Vrancei, unde această formă de organizare comunitară mai dăinuia încă, deși într-o formă de disoluție după opinia lui Stahl, satul arhaic s-a păstrat în aceste regiuni până la al doilea război mondial (Stahl, 1969). Satul devălmaș este o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului de moșie se face prin "stăpânirea locurească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familie are dreptul să-și creeze singură terenul prin defrișări, după puterile și nevoile ei, sub supravegherea cetei (fiecare familie are dreptul de a tăia copaci din pădure oricând și oricât dorește). (Stahl, 1998: 13) Este un sistem de proprietate arhaic, despre care Stahl spunea în deceniul 40 că nu mai exista decât în Vrancea și a funcționat atâta timp cât a existat destul pământ pentru nevoile tuturor membrilor comunității. * Devălmășia egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
folosească în funcție de necesități. În devălmășia inegalitară, proprietatea începe să devină tot mai mult un raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi mai puternice decât gospodăria, pentru ca, o dată cu trecerea spre modernitate, gospodăria să se dezvolte din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]