13,008 matches
-
Acasă > Cultural > Civilizație > TEODOR ARDELEAN - BEDELIONUL ȘI PIATRĂ DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ Autor: Teodor Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Un râu ieșea din Eden și udă grădină; și de acolo se împărțea și se făcea patru brațe” (Geneză Cap. ÎI vers10) „Numele celui dintâi
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
fotografiate cu aparatură Laboratorului de Criminalistică din cadrul Poliției Arad (comandantul Poliției dl. colonel Țica Gheorghe și șeful Laboratorului de Crminalistică, dl. colonel Moldovean Ștefan). Specialiștii de la București, Arad și Cluj le-au categorisit: „fotografiile evidențiează oase fără importanță științifică și arheologică”. Neacceptând aceste concluzii, am redactat și dat la tipar textul volumului intitulat „Bibliotecă Sacra a Cetății Ziridava - (Zărand) Istoria Omenirii”. Lucrarea trebuia să apară în 200 exmplare conform contractului și avansului achitat tipografiei... din Arad, director domnul M.I. Acesta după ce
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
bază de proces. Procesul verbal este semnat de către Expertul Judiciar Teodor Ardelean, Energetic Inginer I. Cristian, Colonel St. Moldovean din partea Poliției Arad și reprezentantul Muzeului Județean Arad. (Procesul verbal cu două anexe între care se află inventarul cu 25 piese arheologice este înregistrat la Muzeul din Arad sub numărul 728 din anul 2007. Până azi piesele nu au fost evaluate. (sau evaluarea nu s-a comunicat subsemnatului!) Aceste piese unicat, de mare importanță pentru toate religiile lumii, au dezlănțuit, pe internet
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
FOTOGRAFIA din Interiorul Templului Sfânt al Edenului ÎN CADRUL UNEI RAME DE CULOARE ALBASTRĂ (culoare similară cu smaraldul. Fotografia a fost transmisă de internet în toată lumea (Vezi pagina de internet: „Adevărul despre Isus Hristos”) În interiorul fotografiei se observă imaginea a trei piesei arheologice așezate la loc de cinste în Templul Sfânt al Edenului amplasat între râurile de astăzi, Crișul Alb și Cigherri, din hotarul localităților Zărand și Seleuș județul Arad, România, continentul Europa. Prezetăm mai atașat un tablou cu fotografii din interiorul Templului
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
așezat în RÂMA DE CULOARE ALBASTRĂ, iar BEDELIONUL descris în Biblie se află în cele patru imagini principale din tabloul respectiv. ---------------------------- Teodor ARDELEAN Expert Judiciar Arad, 27 octombrie 2016. Referință Bibliografica: Teodor ARDELEAN - BEDELIONUL ȘI PIATRĂ DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ / Teodor Ardelean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ de TEODOR ARDELEAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342047_a_343376]
-
țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci; 2. Elemente
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
că civilizația umană de Cro-Magnon a fost recunoscută și descrisă de Ed. Dupont cu mult timp înainte de nomenclatura franceză. Situl Montaigle și cercetarea belgiană au contribuit de timpuriu la consolidarea patrimoniului acestei țări precum și la edificarea istoriei civilizației europene. Cercetările arheologice realizate în 1992 pe platourile Montaigle au scos la lumină cantități de ceramică din epoca Fierului (circa 450 î.Hr.), dar și urme de la sfârșitul epocii române, atunci când regiunea din nordul vechii Galii traversa o perioadă de mare nesiguranță. Pe la mijlocul secolului
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
germani, aceștia ocupând fortăreața cu femei și copii. Ei locuiesc în bărăci din lemn, după obiceiul locului de unde veneau. Unii dintre ei se ocupau cu fabricarea cataramelor de curea, mânerelor de sabie, sule și alte accesorii găsite în urmă săpăturilor arheologice. Această ocupație militară pare să se oprească după anul 450 și situl este apoi abandonat timp de patru secole. În jurul anului 900 a fost construit un castel pe partea de sus a stâncii. Există doar câteva urme din această construcție
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
pentru prima dată, când eu am văzut un asemenea atelier cu săli atat de mari și cu aparatură imensă și impresionantă. Tot atât de mult m-a impresionat drumul făcut pănă la Orheiul Vechi, unde m-am deplasat spre a vizita vestigiile arheologice carpato-dunărene-nistrene ale poporului român, și anume cel mai important sanctuar cel de la Butuceni care reprezintă o veche așezare dacică din timpul paleoliticului superior. Pe fundul albiei acestui sanctuar, șerpuiește un râu lung însă nu prea lat, care din spusele unui
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
și 500 d.Hr. Nu se știe prea mult din istorie despre acest teritoriu. Denumirea Ga-Ramani vine de la greci și, ulterior de la romani. Pliniu cel Bătrân menționează o Garama (V, 36) iar Ptolemeu (IV, 6, 12) despre Germa.În urma cercetărilor arheologice de prin anii 60-70, arheologii au dezgropat o parte din Zinchecra , capitala Ga-Ramani (Garama, actuala Germa) situată pe un sol pietros. Din cele 8 orașe mari pe care le-ar fi avut Ga-Ramana, doar trei au fost studiate în anul
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de onoare a fost artistul plastic Ioan Marchiș, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, Maramureș, care ne-a prezentat o elocventă lecție de istorie a culturii reflectată în comorile arheologice descoperite cu ani în urmă în localitatea Suciu de Sus. Ioan Marchiș a venit printre noi după susținerea cu brio a lecției sale de istorie maramureșeană integrată european, în mediile culturale de la Bruxelles. Sărbătorirea Poeziei și a Poeților a continuat
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ŞI A POEŢILOR de FLORICA BUD în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341653_a_342982]
-
internet. Mi s-a părut că este unic prin prețioasele exponate pe care le oferă privirii vizitatorilor. Este poate cel mai bogat și valoros din țară, păstrând multe obiecte de la Ștefan cel Mare. Veți vedea piese descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice și a lucrărilor de restaurare, dar și documente, manuscrise, diverse obiecte de patrimoniu, cărți de cult și de învățătură, odoare bisericești și multe altele. Vă veți minuna, desigur, admirând aici colecții de artă medievală, constând în broderii realizate în atelierele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
Ficior a mințit continuu, ascuzând crimele odioase pe care le-a patronat. Se știe acum că în perioada cât el a fost la conducerea coloniei Periprava, numărul deceselor a crescut alarmant. La momentul cercetărilor preliminare, IICCMER a deschis inclusiv investigații arheologice de teren la fosta colonie de muncă și care au scos la iveală rămășițe umane de atunci. Nu știu câte decese va reține judecătoarea, dar Institutul a probat existența a peste o sută de morți. Reușita numită ”Dosarul torționarilor” Este a doua
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
1. Rivoli Vizităm Rivoli cu: Castelul Rivoli. Deși nedovedit din surse arheologice și istorice, se crede că, înainte de cucerirea română Rivoli a fost locuită de Taurini, un trib de Ligures, care după secolul 4, s-au alăturat cel mai probabil de o migrație celta din sudul Franței. 2. Torino În Torino admirăm
Program Elvetia – toamna 2015 [Corola-blog/BlogPost/100633_a_101925]
-
sat Nereju, comuna Nereju VN-IV-m-B-06633 Monumenul Eroilor (1916-1918) 1940 Notă: Codul LMI cuprinde: Acronimul Județului - un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor (I-IV) - o minusculă (m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic) - o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric (A/B) - un număr de ordine unic la nivelul întregii țări. Categorii monumente din punct de vedere structural: II - monument de arhitectură, IV - monumente memoriale și funerare. Categorii monumente din punct
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
actualizat în 2010 (PUG) (disponibil la https://primăria-cernavoda.ro/administrație/direcții-si-servicii/compartiment-urbanism/pug-plan-urbanistic-general/) și ● Planuri Urbanistice Zonale (disponibil la https://primăria-cernavoda.ro/administrație/direcții-si- servicii/compartiment-urbanism/) ● Standarde de proiectare a sistemelor de canalizare pentru lucrări noi ... j) Existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate Orașul Cernavodă este clasificat ca o unitate administrativ-teritorială cu o concentrație foarte mare de patrimoniu construit cu o valoare culturală de interes național. Mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate Orașul Cernavodă este clasificat ca o unitate administrativ-teritorială cu o concentrație foarte mare de patrimoniu construit cu o valoare culturală de interes național. Mai jos sunt prezentate monumentele arheologice și de arhitectură de pe teritoriul municipiului Cernavodă. ● Situl arheologic de la Dealul Sofia: situat la 100 m vest de primărie, până la Dunăre, situl este datat în perioada neolitică, făcând parte din complexul cultural Gumelnița. ● Podul Carol I și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
punct "La pod, la sat BOSANCI; comuna BOSANCI Interes local 2 Necropolă sat BOSANCI; comuna BOSANCI Interes local 3 Așezare - Neolitic - sat BOSANCI; comuna BOSANCI Interes local 4 Necropola de la Moara sat MOARA; comuna MOARA Interes local 5 Situl arheologic de la Rădășeni, punct "Dealul sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI Interes local 6 Așezare - Hallstatt - sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI Interes local 7 Așezare - Epoca bronzului - sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI Interes local 8 Așezare - Neolitic, Cultura Cucuteni fazele A și B - sat
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Ion N. Oprea - „Dacii la ei acasă”, urmând conceptul de tip antologic descris mai sus - care pare să fie un șablon inedit pentru volumele sale - autorul atinge punctul sensibil al societății noastre actuale putrede, abordând tema patrimoniului nostru istoric, lingvistic, arheologic și imobiliar, pe cale de distrugere irecuperabilă în viitor. Ne facem un motiv de mândrie în a-i aloca un articol separat. Până atunci, deja colaboratorii noștri care au abordat subiectul în „Sămănătorul” saltă cu mândrie capul pentru că iată, se instalează
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
că în viața duhovnicească cine vrea să < > (să „progreseze”) trebuie să se <> la Tradiție. Pentru că înțeleasă în adâncimile ei spirituale, ca predanie duhovnicească, Tradiția, sau mai exact spus Sfânta Tradiție, nu e un depozit muzeal, un conservator al unor religve arheologice de interes strict documentar sau pur istoric, ci ascunde în ea < > eshatologică radicală pe care o reprezintă în experiența istorică a oricăror generații și a tuturor epocilor istorice, existența divino-umană în spațiul eclezial.” (Sf. Iustin Popovici, Omul Și Dumnezeul-Om
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
12 lei. Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă în istoriografia românească viitoare. Bătrânul istoric nu se sfiește să răstoarne statui, să atace teze care
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
și despre doi (?! ) zei. Alături de “zeul suprem, Zalmoxe, cine mai putea fi?! Cercetările n-au elucidat încă misterul... “ Observăm că Elisaneta Iosif nu scrie un reportaj imagistic, ea nu-și oprește privirea asupra unei priveliști, a unei imagini a spațiului arheologic, pe care să îl descrie, așa cum face Alexandru Vlahuță, poate cel mai mare reporter din Istoria literaturii noastre, pe nedrept neapreciat, mai ales că el deschide istoria reportajului artistic în literatura noastră. Nu rămâne nici doar la notarea senzațiilor, a
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
întotdeauna un semn de civilizație. Și Felix Romuliana a rămas cel mai important exemplu de conservare a arhitecturii tradiționale a palatelor, care au rezistat incursiunilor barbare, constituind unul dintre magnificele monumente, printre cele mai bine păstrate pe acest teritoriu. Cercetările arheologice au dus la descoperirea unui oraș luxos (sec. III și IV), având fortificațiile unui oraș gigantic”. Cât de mult ne-am dorit să merge să vedem palatul lui Brâncoveanu de la Potlogi! Iată îl vizităm acum, împreună cu autoarea reconstruit de rafinamentul
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
numai după 14 ani, a fost abandonat la fel de dramatic precum a fost construit - posibil datorită dificultăților în găsirea apei. Akbar a mutat capitala la Lahore și astfel Fatehpur Sikri a fost părăsit și așa aramas până azi. Numai datorită Institutului Arheologic indian el a fost perfect restaurat constituind un exemplu de oraș din timpul măreției și splendorii epocii Mugale. Stând aici, Akbar a studiat mult timp religiile, altele decât islamul. Din discuțiile purtate cu hindu, jaini, parși și recent sosiții iezuiți
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
Românești, Mircea cel Bătrân(1386-1418), unde se arată că Mănăstirii Cozia, aflată în această zonă, i se daruies- te “albinăritul din județul Vâlcea”. Ținuturile Valcei erau bine organizate administrativ și locuite cu mult timp în urmă, după cum stau mărturie descoperirile arheologice care fac trimitere la cele mai vechi așezări române. Ținuturile pitorești și bogăția miraculoaselor ape tămăduitoare au favorizat dezvoltarea turismului. Apele minerale de la Călimănești- Caciulata, de la Govora și Olanesti fac, de secole, adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]