1,433 matches
-
deosebit. Mai întâi, C.G. Jung și studiul său dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968). Mărturisesc deschis că la început m-am apropiat cu multă prudență de afirmațiile sale, în încercarea de a face o paralelă între atributele feminine arhetipale (solicitudine, înțelegere, autoritate magică, înțelepciune, exaltare spirituală, spontaneitate) și unele aspecte ale pelerinajelor. Astfel, Sfânta Parascheva este percepută de către pelerini ca fiind „grabnic ajutătoare”; adresarea este directă, cu formule de genul „mama noastră a tuturor” sau „Mamă, a venit copilul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o veritabilă „terapie a culturii umane”, deoarece „acesta nu este doar o dynamis, ci o veritabilă forță directoare care influențează părți întregi din psyche-ul omenenesc, cum ar fi de pildă religia” (Neumann, 1991 : 15). Se disting două aspecte ale femininului arhetipal, ca simbol și divinitate : femininul sursă și izvor nesecat de viață și femininul agent de evoluție și transformare perpetuă, celebră fiind și formula sa de definire, și anume Terrible Mother, Great Mother, Good Mother (am preferat să păstrăm varianta în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mecanismul specific de funcționare a culturilor orale „prin aglutinare netraumatică și puțin aculturată, în simbioze și sincretisme (apud Eliade, 1988 : 232) a unor nivele simbolico-religioase diferite care s-au suprapus în timp, sfârșind prin a fuziona în puncte de convergență arhetipală și cognitivă” (Neagota, 2003 : 7). Eruditul poet George Coșbuc, în încercarea sa de abordare mitologică a literaturii noastre populare, realizată sub influența cercului sămănătorist, aduce în discuție dubla natură a femininului în studiul „Babele sfinte în mitologia noastră”. „Sfintele reprezintă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
omului” (Wach, 1958 : 100). Sfânta Parascheva prezintă în exterior o imagine luminoasă, solară, plină de căldură, accentuată de modul în care este expusă racla așezată pe un baldachin impozant, de veșmintele sale, coroana de aur și pietre prețioase de pe cap. Arhetipal, „corpurile luminoase” sunt simboluri ale cunoașterii, ale aspectelor spirituale ale omului” (Neumann, 1991 : 57). Ca observație empirică, cultura devoțională a corpului pelerin în fața raclei Sfintei Parascheva (poziții în rugăciune, atingerea directă sau a diverse obiecte de îmbrăcăminte, icoane etc.) mi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
găsesc racle ale unor sfinți bărbați, reputați a fi mai aspri și exigenți în ceea ce privește cererile pelerinilor. Scriitorul și diplomatul Paul Morand, în Bucarest, celebrul său jurnal de călătorie în România interbelică, sesizează fascinația exercitată de Sfânta Parascheva, atribuindu-i rădăcini arhetipale (mai exact, de icoana sa de la Biserica Sfânta Vineri din București, demolată în iunie 1987), scriind că „o Fecioară de argint cu chip de cărbune primește, printre fumigații binemiro sitoare, dorințe care i se adresează lui Venus și Ceres” (Morand
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1992 (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 263). Episodul narat de pelerini în timpul interviurilor plasează însă gestul mutilării sacre în jurul anilor 1960 sau 1990, iar autoarea acestuia era descrisă ca fiind „femeie simplă, de la țară” sau „o vrăjitoare”. În viziunea lui Neumann, corpul arhetipal feminin este traversat de o linie dreaptă care unește Cerul- (Paradisul)-Luna-(Logosul)-Răsuflarea-(Gura)Inima-Centura abdominală-Ombilicul-Lumea subpământeană-Noaptea Spaima-Întunericul. Dacă acceptăm faptul că gestul s-a produs cu ade vărat (la o privire atentă, într-adevăr, protuberanța nazală nu este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atentă, într-adevăr, protuberanța nazală nu este observabilă), mi se pare seducătoare ipoteza că gestul acelei femei poate fi interpretat și ca tentativă de conectare disperată, ultimă, în circuitul suflului divin al arhetipului feminin. și alte interpretări post-Jung percep femininul arhetipal ca pe un vas, potir sau receptacul, depășind astfel imaginea comună a pântecului, fiind vorba de fapt de „o calitate atotcuprinzătoare, protectoare, o îmbrățișare, hrană care lasă să crească și altceva. Femininul arhetipal hrănește Eul uman” (Schmidt-Brabant, Sease 2011 : 61
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
feminin. și alte interpretări post-Jung percep femininul arhetipal ca pe un vas, potir sau receptacul, depășind astfel imaginea comună a pântecului, fiind vorba de fapt de „o calitate atotcuprinzătoare, protectoare, o îmbrățișare, hrană care lasă să crească și altceva. Femininul arhetipal hrănește Eul uman” (Schmidt-Brabant, Sease 2011 : 61). Impresia de vas, de potir a ansamblului de la Iași este accentuată și de racla în care se găsesc expuse moaștele Sfintei, fiind vorba în acest caz de una dintre cele mai strălucitoare și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întreaga înțelepciune plutește integrând Creația, pătrundem adânc înlăuntrul lumii, descoperind Esența, descoperindu-ne pe noi. Loc de inițiere, catacombele labirintului tibetan, egiptean, cretan sau din clopotul nostru plăsmuiesc treptele ieșirii la lumină. Această urcare orpheică cuprinde o înlănțuire de stări arhetipale, oscilând între accesibil și inaccesibil, simbolizând participarea transcendentului la o "realitate absolută". Iată-ne zburând în insula Avallon sau Svetadvâpa numai după ce am străbătut avatarurile peșterii. Drumul spre cunoaștere se încheie, desigur ca o primă etapă, în insula lui Euthanasius
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
putere, un falus. Chiar Platon spunea că omul este un copac inversat, ale cărui rădăcini se îndreaptă spre cer și ramurile spre pământ. Arborele scorburos cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile, din el putând izvorî apa vieții, athanorul alchimiștilor, matricea unde se produce gestația aurului filosofal. În ispitirea sfântului Anton pictorul Hieronymus Bosch este asemuit cu o femeie ce naște un prunc. Cibele și Attis au corespondentul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
filonului liric din marea poesie a lumii nu poate fi desprinsă de arta prin care natura umană își aduce ființa în focul alchimic. Cosmosul e supus regulilor Marelui Arhitect al Universului, fiind sistemul ierarhic ordonat de acesta, divizat în părți arhetipale asemănătoare semnelor zodiacale, elementelor și punctelor cardinale. Ca rezultat al acestei acțiuni ordonatoare asupra forțelor primitive, întregul univers coincide cu minunatul cosmos din care facem parte. Simbol al sacralității, cosmosul alchimic este identic celui creștin, hermetic, iudaic sau descris de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dintru începuturile omenirii. Melancolia solară și versul Saturnaliilor Boarea verii, ochi de soare, Au un drept să te dezbrace...978. Ca o emblemă a lui Cristos, urmele lăsate de Helios și Apollon se integrează în astrul luminii. Precum toate simbolurile arhetipale, soarele are o natură dublă și ambivalentă sursă de lumină, căldură și viață, el poate usca, arde și distruge totodată, e un simbol perfect pentru om și poesie. Alternanța de noapte și zi, variațiile ciclului diurn de-a lungul anotimpurilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți s-o bei în chjp de apă1005. Lumina virtuală influențează istoria și, arhetipal, devine ambivalentă, fiind asociată cu Hecata Trivia, gorgona ale cărei șuvițe de păr se confundă cu razele lunii. Fața ei, cum o descrie poetul lividă și spectrală, poate fi cea care conduce spre regatul morților și nu avem cum să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și necunoscută a miturilor 1081. Armonia ascunsă a naturii ne ajută și azi să navigăm prin etape bine definite între naștere și moarte. Religia a adoptat aceste mituri și temele recognoscibile s-au perpetuat cu influențe locale și individuale. Creațiile arhetipale ale psihicului uman s-au îmbinat cu dezvoltarea structurii și funcțiilor creierului uman. Metaforele s-au înconjurat de semne și simboluri înscrise în memorie ca ritualuri, rogațiuni, poeme, meditații, ceremonii, festivaluri anuale, transmise prin minte și sentimente unei înțelegeri comune
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
niciodată în labirint ...1248. Scenele și evenimentele cheie urmează un ritual adaptat timpurilor moderne din riturile de inițiere, Odissea lui Homer reprodusă în Ulise a lui James Joyce, Flautul Fermecat al lui Mozart par coșmaruri și impulsuri primitive din călătoria arhetipală a eroului. În termeni de spirit al timpului se remarcă în și în această carte a autorului interpretarea problemelor ivite ca într-un vis descris de Carl Gustav Jung în jurnalul său autobiografic, intitulat Cartea Roșie. Element structural definitoriu pentru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vizionară ciclică spre deosebire de cea liniară a Vechiului Testament. Interpretarea fizică și morală se combină la Homer. Școala lui Platon se îndreaptă spre interpretarea universului într-un întreg lanț al existenței. Metoda lui Homer este hibridă, războiul și căutarea sunt povești arhetipale în sincretism alegoric atât în Iliada cât și în Odissea. Un profet protocreștin este și Virgilius, în Eneida sa prefigurând nașterea pruncului ce urma să aducă o epocă de aur. Luptele dintre virtuți și vicii, creația lumii de către ființa supremă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
l'Histoire de l'Alchimie. Collège de France, 14-15-16 mars 1991, Paris et Milan, Seha-Archè, 1995, VI-848 p. 480 Vizitând adâncul pământului, rectificând, descoperi piatra ocultă, adevărata medicină. 481 Amen a fost asociat lui Aum, Om, având aceași pulsiune arhetipală și ar simboliza în dorința finală a rugăciunii, suflul creator chemat pentru a îndeplini rugăciunea. 482 Rudolf Steiner, Der Geheimwissenschaft 483 Ralph M. Lewis, Through the Mind's Eye, 1999. 484 Éduard Schuré, De la Sfinx la Christos, Evoluția divină, Editura
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înalt, trăgându-mă și pe mine după el. * Valeriu nu era un conformist. Spărgea formele cu cutezanța duhului, fără să sacrifice adevărul cu închipuiri personale, vinovate de călcarea hotărârilor canonice. În libertatea duhului său toate se includeau firesc în tiparul arhetipal al Hristosului, Om și Dumnezeu. Acest urcuș direct la Hristos, ca intrarea în propria-ți casă, unde legile și regulile comportării și manifestărilor proprii numai ție te scutesc de formalism, părea sfidare la adresa Dumnezeirii. De aceea foarte puțini din cei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.). În primul rând, parnasianismul a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fluctuațiile ei în tipare, întru „cristalizare“, spre a intra apoi „în circuit“ ca „produs nobil (în-nobilator)“ care să pară „de proveniență exterioară“, „din afara eu-lui“. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate zonele geografice, îndeosebi (după cum arată și numele mișcării, de la pelasgo-thracul „munte al muzelor“, Parnas) din Hellada. În viziunea parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
illud temporis primordial care este, evident, momentul mitic al începutului (haos) și al sfârșitului (potop sau ekpzrosis, apocalips) [...] Dorinței de a se găsi întotdeauna și spontan într-un spațiu sacru îi corespunde dorința de a trăi mereu, grație repetiției gesturilor arhetipale, în eternitate.” Pentru a înțelege hermeneutica lui Mircea Eliade trebuie să pornim de la conceptele majore ale operei sale. El porneste in analiza de la cartea lui Uno Holmberg, Der Baum des Lebens; dupa acesta, popoarele arhaice stabileau un axis mundi, o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina de-aur roș”) recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al poetului și gloria antumă a „Egipetului”. „Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul viseaza toat-istoria
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Deschiderea, comunicarea, ieșirea la mare, hrana diversificată în condiții climatice diversificate au dus la evoluția creierului în forme complexe. Spațiul geografic și climatic complex au dus la apariția omului complex. Izolarea (China, Amazon, Australia ) a dus la păstrarea unui cadru arhetipal extrem de vechi și la evoluții foarte lente. Susținem aici rolul deosebit al Mediteranei 230, pământ căruia Dumnezeu i-a oferit totul, fiind leagănul civilizației moderne, de la fenicieni, prin greci, romani, Europa Medievală și apoi prin apariția și dezvoltarea capitalismului. Cu privire la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
strein" și "pasere", produce tot felul de jocuri de cuvinte, rafinerii și subțirimi stilistice de esență voltairiană, angajîndu-se în încăierări "de crapă și sfadă", dar își extrage lirismul, asemenea unor poeți precum Ileana Mălăncioiu și Cezar Baltag, dintr-un fond arhetipal al satului: credința în moroi, simbolistica șarpelui (viperei) și izomorfismul acesteia cu pasărea, mărăcinele sînt numai cîteva din motivele lirice de rezistență ale poemelor lui Calistrat Costin. Un joc alienant al vieții cu moartea, al ființei cu neființa de alături
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de procesiunea unirii femeilor cu iubiții lor. Allatu este zeița mesopotamiană a copulației, soția lui Nergal, regele-demon. Athargatis, zeița fertilității naturale și fecundității umane, a frumuseții, a lunii, este venerată în Orientul Apropiat (Siria, Liban). Când se unește cu zeul arhetipal al vegetației, Haddad-Rimon, este venerată în promiscuitate, prin orgii sexuale, procesiuni falice și în templele în care se practica prostituția sacră. Anat este zeița din panteonul ugarit (Siria), fiica creatorului primordial El, considerat părintele zeilor și simboliza creația, înțelepciunea, dreptatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]