2,079 matches
-
vârful dealurilor Capitol, al căror contur apare distinct În timpul amiezii. Originile orașului datează din timpul craniilor trepanate și a sicrielor plutitoare, iar istoria lor este jalonată de luptele Împotriva cuceritorilor spanioli. În martie 1521 În insula CĂbu, Magellan a revendicat arhipelagul În numele regelui Spaniei, devenind, astfel, cea mai veche așezare spaniolă unde a fost sădită 666 Máctan cădea ucis Fernando Magellan, eroul spaniol al primei călătorii În jurul lumii... Pe primul lumea occidentală nu-l pomenește decât ca pe un sălbatec asasin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de aici puternicul parfum oriental, exotic; Zamboanga cu plantații de banane și ananas, păduri seculare pe trunchiurile cărora cresc orhidee sălbatice, țesăturile fine În culori specifice (negru, auriu, violet și maron), negoțul activ cu scoici și carapace de broaște țestoase; arhipelagurile Jolo și Sulu (circa 500 de insule) situate În extremitatea sudică a sămânța creștinismului, capitală Între 1562-1578, Înaintea mutării la Manila. Crucea plantată de Fernando Magellan se ridică pe locul unde era odinioară țărmul, acum năpădit de aluviunile sedimentate În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În lumea animalelor, Editura Aquila’93, 2002. 93. Incursiune În lumea arhitecturii, Aquila’93, 2002. 94. Insight Guides, New Zealand, Strepby Step, 2009. 95. Ionina, N., 100 mari orașe ale lumii, Editura Emapress Gros, 2008. 96. Ivanovici I., Filipine, un arhipelag care renaște, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978. 97. Jackson, J.W., Shells as Evidence of the Migration of Early Culture, Manchester, 1917. 98. James,E.O., Prehistorie Religion, London-New York,1957. 99. Kernbach, V., Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
GHEARELE DRAGONULUI..................................... .......... 534 UN NOU TIGRU ÎN ATAC ............................................... 541 ELVEȚIA ASIATICĂ ............................................... ................. 541 GUSTUL PUTERII ............................................... ..................... 543 SPIRITUALITATE COREEANĂ .............................................. 548 MIRACOLUL SUD-COREEAN ............................................... 559 SPRE PLAIURILE MIORITICE ............................................... . 570 CROAZIERĂ PE PACIFIC .............................................. 575 INSULA ÎNGERILOR ............................................... ................ 583 VÂNĂTOAREA DE CAPETE ............................................... ... 585 PESCUITORII DE PERLE ............................................... ......... 593 ARHIPELAGUL ZEILOR ............................................... . 607 CERCUL DE FOC ............................................... ...................... 607 DIVERSITATE ETNICĂ ............................................... ............ 611 GUERILA FILIPINEZĂ ............................................... ............. 617 RITMURI ECONOMICE ............................................... ............ 623 STINDARDUL MARTIRILOR ............................................... .. 626 CENUȘĂ ȘI DIAMANT ............................................... ............. 647 DRUMUL CĂTRE CASĂ ............................................... ... 669 COMENTARII AMICALE ............................................... 675 A PATRA PARTE A MINUNII ............................................... .. 675 SIGUR E OBIȘNUINȚĂ! ............................................... ........... 679 VENI
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
României. În cadrul colocviului internațional „Woman, Families and Religiosity : Past and Present” (Colegiul Noua Europă, aprilie 2011), cercetătoarea Maria Spiliotopoulou, de la Centrul de Studii al Istoriei Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și mănăstiri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Gherghel - Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfântul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice 122. Alexandru Zub - Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri 123. Cristian Bădiliță - Metamorfozele Anticristului la Părinții Bisericii 124. Vintilă Mihăilescu - Socio-hai-hui prin Arhipelagul România 125. Jean Delumeau - În așteptarea zorilor. Un creștinism pentru mâine 126. Corin Braga - De la arhetip la anarhetip 127. Salman Rushdie - Dincolo de limite 128. Ruxandra Cesereanu (coord.) - Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național 129. Pier
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
naționaliștilor locali. Naționaliștii lui Nasser i-au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei și pe sirienii (creștini) din Alexandria, transformînd orașul într-o umbră monotonă și stearpă a ceea ce fusese odinioară, unde domnește acum disperarea. Britanicii au adus în arhipelagul Fiji muncitori angajați pe termen lung din India. Există foarte multă tensiune între subcontinentali și băștinașii din Fiji, deoarece indienii joacă astăzi rolul unei clase negustorești și profesionale străine. Aceste tensiuni au explodat în cele din urmă în mai 1987
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1; sau ... b) leagă marea teritorială a unui stat și o parte a mării libere sau o zonă economică exclusivă a unui alt stat. ... 2. Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendată. Partea IV State arhipelag Articolul 46 Înțelesul termenilor În sensul prezenței convenții, se înțelege prin: a) stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule; ... b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
libere sau o zonă economică exclusivă a unui alt stat. ... 2. Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendată. Partea IV State arhipelag Articolul 46 Înțelesul termenilor În sensul prezenței convenții, se înțelege prin: a) stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule; ... b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de insule, apele înconjurătoare și celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atât
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendată. Partea IV State arhipelag Articolul 46 Înțelesul termenilor În sensul prezenței convenții, se înțelege prin: a) stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule; ... b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de insule, apele înconjurătoare și celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atât de strinse încât ele formează, în mod intrinsec, o entitate geografică, economică
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
nu poate fi suspendată. Partea IV State arhipelag Articolul 46 Înțelesul termenilor În sensul prezenței convenții, se înțelege prin: a) stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule; ... b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de insule, apele înconjurătoare și celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atât de strinse încât ele formează, în mod intrinsec, o entitate geografică, economică și politică sau care sunt considerate, din
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
au unele cu altele raporturi atât de strinse încât ele formează, în mod intrinsec, o entitate geografică, economică și politică sau care sunt considerate, din punct de vedere istoric, ca atare. Articolul 47 Linii de bază arhipelagice 1. Un stat arhipelag poate trasă linii de bază arhipelagice drepte care leagă punctele extreme ale insulelor cele mai îndepărtate și ale recifelor descoperite ale arhipelagului, cu condiția ca traseul acestor linii de bază să înglobeze insulele principale și să definească o zonă în
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
sunt considerate, din punct de vedere istoric, ca atare. Articolul 47 Linii de bază arhipelagice 1. Un stat arhipelag poate trasă linii de bază arhipelagice drepte care leagă punctele extreme ale insulelor cele mai îndepărtate și ale recifelor descoperite ale arhipelagului, cu condiția ca traseul acestor linii de bază să înglobeze insulele principale și să definească o zonă în care raportul dintre suprafață apelor și cea de uscat, inclusiv atolurile, să fie între 1 la 1 și 9 la 1. 2
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
uscat, inclusiv atolurile, să fie între 1 la 1 și 9 la 1. 2. Lungimea acestor linii de bază nu trebuie să depășească 100 de mile marine; totuși, maximum 3% din numărul total al liniilor de bază ce înconjura un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioară, fără a depăși 125 de mile marine. 3. Traseul acestor linii de bază nu trebuie să se îndepărteze în mod sensibil de conturul general al arhipelagului. 4. Aceste linii de bază nu pot fi
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
total al liniilor de bază ce înconjura un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioară, fără a depăși 125 de mile marine. 3. Traseul acestor linii de bază nu trebuie să se îndepărteze în mod sensibil de conturul general al arhipelagului. 4. Aceste linii de bază nu pot fi trase spre sau de la ridicăturile fundului mării ce rămân descoperite, în afară de cazul în care au fost construite faruri sau instalații similare care se află în permanență deasupra nivelului mării, sau dacă una
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
permanență deasupra nivelului mării, sau dacă una dintre aceste ridicături de teren ce rămân descoperite nu este în întregime sau în parte situată la o distanță de insula cea mai apropiată care să nu depășească lățimea mării teritoriale. 5. Statul arhipelag nu poate aplica metodă de trasare a acestor linii de bază într-un asemenea mod încât să taie de marea liberă sau de zona economică exclusivă marea teritorială a unui alt stat. 6. Cand o anumită parte a apelor arhipelagice
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
metodă de trasare a acestor linii de bază într-un asemenea mod încât să taie de marea liberă sau de zona economică exclusivă marea teritorială a unui alt stat. 6. Cand o anumită parte a apelor arhipelagice ale unui stat arhipelag este situată între două porțiuni ale teritoriului unui stat limitrof, drepturile și orice alte interese legitime, pe care statul din urmă le-a exercitat în mod tradițional în aceste ape, precum și toate drepturile decurgând din acorduri încheiate între cele două
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
bază trasate conform prezentului articol trebuie să fie indicate pe hărți maritime la scări adecvate, pentru a li se determina amplasarea. În locul acestor hărți se pot folosi liste cu coordonatele geografice ale punctelor, cu precizarea sistemului geodezic folosit. 9. Statul arhipelag va asigura acestor hărți sau listelor cu coordonatele geografice publicitatea corespunzătoare și va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. Articolul 48 Măsurarea lățimii mării teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
continental se măsoară începând de la liniile de bază arhipelagice, conform dispozițiilor art. 47. Articolul 49 Regimul juridic al apelor arhipelagice și al spațiului aerian de deasupra acestora, ca și al fundurilor marine respective și al subsolului lor 1. Suveranitatea statului arhipelag se întinde asupra apelor situate în interiorul liniilor de bază arhipelagice trasate conform art. 47, desemnate sub numele de ape arhipelagice, independent de adîncimea lor sau de distanță dintre ele și țărm. 2. Această suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
se întinde asupra spațiului aerian de deasupra apelor arhipelagice, ca și fundului acestor ape și subsolului corespunzător, precum și asupra resurselor pe care le conțin. 3. Această suveranitate se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezenței părți. 4. Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit în prezența parte, nu afectează în nici o altă privința regimul juridic al apelor arhipelagice, inclusiv cel al căilor de navigație, nici exercitarea de către statul arhipelag a suveranității sale asupra acestor ape, spațiul aerian de deasupra, fundului acestor ape și
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
suveranitate se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezenței părți. 4. Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit în prezența parte, nu afectează în nici o altă privința regimul juridic al apelor arhipelagice, inclusiv cel al căilor de navigație, nici exercitarea de către statul arhipelag a suveranității sale asupra acestor ape, spațiul aerian de deasupra, fundului acestor ape și subsolului lor, ca și asupra resurselor pe care le conțin. Articolul 50 Delimitarea apelor interioare În interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasă linii de închidere
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
navigație, nici exercitarea de către statul arhipelag a suveranității sale asupra acestor ape, spațiul aerian de deasupra, fundului acestor ape și subsolului lor, ca și asupra resurselor pe care le conțin. Articolul 50 Delimitarea apelor interioare În interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasă linii de închidere pentru a delimită apele sale interioare, conform dispozițiilor art. 9, 10 și 11. Articolul 51 Acorduri existente, drepturi de pescuit tradiționale și cabluri submarine existente 1. Fără a se aduce atingere art. 49, statele arhipelagice
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
care ele se exercită vor fi, la cererea unuia dintre statele interesate, definite prin acorduri bilaterale încheiate între aceste state. Aceste drepturi nu pot face obiectul vreunui transfer sau partaj în beneficiul statelor terțe sau al cetățenilor lor. 2. Statul arhipelag va respecta cablurile submarine existente, care au fost puse de alte state și care trec prin apele sale fără să atingă țărmul. El va autoriza întreținerea și înlocuirea acestor cabluri, după ce va fi fost informat asupra amplasării lor și a
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
inofensiva 1. Sub rezerva art. 53 și fără a se aduce atingere art. 50, navele tuturor statelor se bucură, în apele arhipelagice, de dreptul de trecere inofensiva, definit la secțiunea a 3-a a părții a II-a. 2. Statul arhipelag poate, fără a stabili discriminări de drept sau de fapt între navele străine, să suspende temporar, în zone determinate din apele sale arhipelagice, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabilă pentru asigurarea securității sale
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
aceasta suspendare este indispensabilă pentru asigurarea securității sale. Suspendarea nu se aplică decît după ce a fost în mod corespunzător publicată. Articolul 53 Dreptul de trecere prin apele arhipelagice 1. În apele sale arhipelagice și în marea să teritorială adiacenta, statul arhipelag poate desemna căi de navigație și, în spațiul aerian de deasupra acestor căi, rute aeriene care să permită trecerea continuă și rapidă a navelor și aeronavelor străine. 2. Toate navele și aeronavele se bucură de dreptul de trecere prin apele
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]