2,000 matches
-
ceasta I” sau „cea de sus”, avînd ca axă ulița dinspre răsărit și „ceasta II” sau „cea de jos”, avînd ca axă ulița de apus. E de remarcat că, din această împărțire, lipsește centrul. Motivul? Fie că nu se impusese arhitectonic, fie că nu se impusese administrativ. Centrul se detașează două decenii mai tîrziu, cînd Bacăul era format din „urbea centrală” și cinci suburbii: Buna Vestire, Alexandru cel Bun, Poștei, Sfinții împărați și Sf. Ioan. Pe teren, lucrurile nu erau însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate neobservată În altă stațiune, dar aici, la Herculane, cu siguranță nu, pentru că ea este poate singura dintre stațiunile noastre balneare, care dispune de cele mai numeroase urme antice, de construcții cu utilitate diversă, dar interesante din punct de vedere arhitectonic, de numeroase monumente ale naturii etc., care amenajate cu puțină imaginație și bun gust ar putea să transforme această localitate Într-un muzeu În aer liber - de structură complexă - unic În felul lui În România și poate pe o arie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aer puternic ozonat, pur, bogat În radiații ultraviolete cu o pronunțată ionizare a atmosferei, cu un bioclimat tonifiant - excitant, indică stațiunea În tratarea unor afecțiuni ca: nevroză astenică, debilitate, surmenaj psihic și intelectual, astm bronșic etc. Hotelurile cu un stil arhitectonic montan, aerist, cald, odihnitor - ce poartă În mare parte pecetea stilului nostru autohton (Îmbinarea culorii albe cu cea a lemnului) - și cu o dotare excelentă, vile, pensiuni, cabane, restaurante, inclusiv cu specific și programe folclorice, cofetării, baruri, discoteci, o foarte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stare dificilă din perspectiva restaurării. Spre cinstea sa, Cristian Adomniței, un politician pe care nu am ezitat să-l critic când a fost cazul, a reușit anul trecut, cât mai era Ministru al Educației, să înceapă finanțarea restaurării acestei bijuterii arhitectonice, prin intermediul Universității de Arte, căreia proprietarii de drept i-au concesionat clădirea. Nu mă îndoiesc că actualul ministru, doamna Ecaterina Andronescu, va onora (dacă nu pentru gloria domnului Adomniței măcar pentru aceea a domnului primar Gheorghe Nichita) această nevoie stringentă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ion Amihaesei, Dan Gâlea, Viorel Mărginean, Victor Opaschi, să construiesc aici un Centru European de Cultură), mă grăbesc, deci, să salut curajul și hotărârea cu care Constantin Simirad a pus piciorul în prag și a expulzat neaveniții din această bijuterie arhitectonică a Iașului. Avându-l în dreapta sa pe Cezar Rebenciuc, un arhitect-șef dinamic și cu o neprețuită experiență în domeniul monumentelor, precum și, îndrăznesc să sper, un ministru al culturii tânăr, de anvergură europeană, legat organic de istoria Iașului, președintele Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ar mai lipsi? Cimitirul vesel din Săpânța și Dragobetele (obiceiul fugăritului prin pădure al fetei pe care vrei să o ceri de logodnică stârnind frisoane în audiența "sabinelor" septentrionale). Din prezentare nu au lipsit nici imaginile celei mai monstruoase aberații arhitectonice contemporane (Casa Poporului - Palatul Parlamentului de azi), și s-a încheiat cu filmul celor de la Top Gear conducând siderați pe Transfăgărășan și strigând Thank you Romania!. Apoi, conform tradiției, au pus un film cu subtitrare engleză. Ei au ales (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cred, pe baza experienței anterioare, despre micile baloane de PR lansate periodic de domnul Gheorghe Nichita cu promisiuni de finanțare a culturii. Până una alta, pe "axa culturii" Copou - Palatul Culturii (pe care comuniștii au implantat Palatul Telefoanelor și imbecilitățile arhitectonice staliniste din Piața Unirii pentru a ilustra, în manualele de specialitate, cea mai mare prostie urbanistică din România!), singurul lucru făcut a fost doar noua librărie Humanitas a domnului Liiceanu. E rândul primarului să arate că Iașul "are argumente" și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un document moral și sociologic, iar exemplul În acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenția de bogăție și bun gust a locatarilor și realitatea mizeră, sunt sugerate trăsăturile lor: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei clasice), delăsarea (starea precară a locuinței). Tehnica folosită În prezentarea cadrului e aceea a focalizării, adică restrângerea treptată a cadrului, de la stradă, la casă, la interioare și la personaje. În ceea ce privește personajele, acestea ilustrează o umanitate canonică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
niște canoane: • în sculptura egipteană: corpul este geometrizat, simplificat în atitudini statice și rigide; • în pictura bizantină: omul este spiritualizat și reprezentat prin forme plate, decorative, proporțiile variind în funcție de spațiul arhitectural; • în arta romantică: forma, proporțiile corpului sunt încorporate elementelor arhitectonice pe care le decorează; • în stilurile clasice umaniste (de exemplu: renașterea, clasicismul greco-roman neoclasicismul): predomină căutarea idealului de frumusețe fizică și morală a omului superior; • în stilurile anticlasice (elenistic, gotic, baroc, romantic): personajele exprimă trăiri și sentimente intense, proporțiile diferă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de exemplu, nici Mitropolia din Iași, datând din prima jumătate a sec. al XIX lea, nu are prea multe elemente comune cu biserica mănăstirii Golia, cu Trei Ierarhi sau cu Sf. Nicolae (epoca Ștefan cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al puterii seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de exemplu, nici Mitropolia din Iași, datând din prima jumătate a sec. al XIX lea, nu are prea multe elemente comune cu biserica mănăstirii Golia, cu Trei Ierarhi sau cu Sf. Nicolae (epoca Ștefan cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al puterii seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în favoarea unui bloc ANL?! Oare cine din Frasin mai dorește, la ora actuală, să locuiască într-un bloc?! Și de ce trebuie sacrificată și această clădire de patrimoniu? Pentru ce și în favoarea cui? Acum se înscrie perfect în peisaj și în arhitectonica caselor din jur: casa parohială și casa Holca. De ce vreți să înfigeți un par fără formă în locul clădirii de patrimoniu?! - Cui prodest?! - Mai gândiți-vă!! Lala Rusu - o apariție frumoasă, bună învățătoare, puțin flușturatică, mereu în pas cu moda, este
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
tensiune între invizibilitatea amenințătoare a puterii, gata oricând să se manifeste, și vizibilitatea individului, vulnerabil și expus clipă de clipă privirii scrutătoare a puterii. Încercând să surprindă această tensiune vizibil/invizibil, specifică puterii disciplinare, Bentham a elaborat proiectul panopticonului, model arhitectonic, dar nu numai, de vreme ce Zygmunt Bauman îl consideră și model al "societății umane în genere": Panopticon poate fi interpretat ca o parabolă a societății în general o societate viabilă, ordonată, fără crime, care recunoaște ușor și tratează lipsa de cooperare
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
al lumii, urcă muntele aproape toți, plătind biletul 12 euro. (în scurt, numai aici, e un buget național...) Infrastructura e perfect pusă la punct, cu până la 12 benzi pe sens ! Milioanele de mașini poluează dar... există ! Tot felul de artificii arhitectonice înfrumusețează un oraș plictisitor în sine prin geometria veche, străzi înguste, multe mii de semafoare și gălăgie infernală. ,,Desenele” smintiților, grafitti, urâțesc substanțial clădirile. Cel mai urât centru din lume: Omonia,piata centrala, are un platou de vreo 5000 de
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
au asigurat existența unui popor... cât va exista această manifestare omenească numită turism. Cine nu vrea să vadă Partenonul, Colosseum, Meteora, insulele, Pireul...? Echipa noastră a fost un mesager luminos, chiar dacă a pierdut cu 3-0. Olimpics Stadion e o bijuterie arhitectonică, filigran pe cer. E și o adevărată industrie. Sute de oameni își câștigă existența în acest complex de sănătate și sport. Cele două etaje și forma elipsoidală asigură o acustică perfectă, comparabilă cu a vechilor arene, Karaiskakis sau cu Panathinaikos
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Belcea capătă doar nota 7, echivalentul unui disc foarte bun și atât. Revista este cunoscută prin spiritul ei iconoclast dar, dincolo de nota rezervată căpătată, criticul Stéphane Friédérich nu își ascunde laudele. Pentru el, versiunea Belcea este de o „mare lizibilitate arhitectonică“, iar cvartetul Corinei Belcea are o „sonoritatate tipizată, proprie“. Ceea ce îl deranjează și îl seduce în același timp ar fi „distanța pe care o iau muzicienii față de materialul original al scrierii lui Bartok“. Altfel spus, în opinia lui, o lectură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
apăsat foarte tare pedala unei culturi de divertisment. Lucru care se întâmplă și la închidere. Tip-top minitop 2007 12 luni de arăt pe ogorul actualității culturale IANUARIE » Muzeul de Artă din Timișoara, în sfârșit descătușat! Pe 21 decembrie 2006, enigmă arhitectonica din Piață Unirii timișorene, aflată într-un veșnic travaliu restaurator, a fost în sfârșit demascata. Palatul Baroc este de acum sinonim cu Muzeul de Artă. » De la Timișoara la Iași, unde primarul Nichita promite strategii culturale pe baze științifice. Primăria Iașului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
și cea a clădirilor din jur, pentru bolnavul aflat în suferință charisma clădirii impune siguranța iar pentru pacientul spitalizat ieșit pe balconul generos al salonului priveliștea parcului interior cu zăpada curată în timpul iernii dă liniște și relaxare. Subliniem aceste virtuți arhitectonice pentru a scoate și mai mult în evidență caracterul generos al fondatorului care a imaginat spitalul ca pe o unitate deschisă, cu largă adresabilitate. Dar, după cum spunea un regretat profesor „nu zidurile operează”, considerent pentru care grija pentru calitatea actului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spre construirea altora noi, deși resursele financiare alocate ar fi permis acest lucru. Iar închisoarea de la Giurgiu, recent dată în folosință (ca și cea de la Rahova, București), este un exemplu clar al perseverării într-o viziune totalitară despre pedeapsă, modelul arhitectonic adoptat fiind copiat după închisorile dărîmate acum în mai toată Europa. În ciuda eforturilor bugetare uriașe, există încă numeroase stabilimente aflate în condiții foarte proaste, ce necesită urgent demolarea, orice modernizare fiind inutilă. Cele mai degradate închisori sînt Jilava, Codlea, Baia Mare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisorile mari este mult mai ridicat decît în cele mici, iar riscurile sînt mult mai mari și au consecințe grave pe termen lung. O nouă generație de închisori trebuie să se impună în viitorii ani, construită pe baza unui plan arhitectonic modern, de mici dimensiuni, plasată în interiorul localităților, cu celule mici, pentru 1-4 deținuți, dotată cu bucătării, săli de mese, de sport, de studiu, adecvată unei populații cu un nivel educațional și cu aspirații tot mai ridicate. Menținerea timp de peste 15
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tot mai dură pe măsură ce puterea i-a fost restricționată, treptat, de societate. Pervertirea tipurilor arhitecturale civile a corespuns nevoii de reconstruire a unui alt tipar de societate. Panopticon-ul propus de Jeremy Bentham la sfîrșitul secolului al XVIII-lea este imaginea arhitectonică a acestui tipar. Ocultînd funcțiile arhitecturii civile, închisoarea contrapune alte două funcții, cărora le dă o mare însemnătate: cea de disciplinare și cea de siguranță. "Arhitectura nu mai este făcută doar pentru a fi văzută (fastul palatelor) sau pentru supravegherea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale disciplinei este, prin urmare, construirea de "tablouri vii", ce transformă aglomerările dezordonate, inutile sau periculoase în mulțimi ordonate."193 Cele trei mari procedee disciplinare stabilirea unui ritm, constrîngerea la anumite ocupații, reglarea ciclurilor de repetiție și-au găsit întruchiparea arhitectonică în celulele instituțiilor de pedeapsă. Ele permit exercitarea controlului ierarhic, aplicarea sancțiunilor pentru neconformare și evaluarea sistematică a deținuților. Altfel spus, puterea devine vizibilă, totală și greu de controlat. Ceea ce caracterizează sistemul celular este că el conține un mecanism penal
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fost obligată să abdice în favoarea Republicii venețiene, care va stăpâni insula timp de aproape un secol. Venețienii, conștienți de importanța strategică a insulei, au fortificat Nicosia, Famagusta, Kyrenia și alte orașe de coastă. Venețienii au distrus o parte din structura arhitectonică a orașului Nicosia pentru a putea să edifice un ansamblu mai compact, capabila să reziste atacurilor turcești. Aceste fortificații au fost realizate de arhitecții Ascanio și Giulio Savorgnano, care în anul 1567 reconstruiseră Nicosia ca pe "un oraș ideal", în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fiind posibile oricând: „Poarta solară" simbol al intrării într-o lume superioară, a cunoașterii și spiritualității, nu reprezenta un semn al interdicției: , iar scările, „simbol în verticală al evoluției, punte de comunicare între cosmic și terestru, figurează ca un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente în descrierea palatului Dochiei (făurit din „stânce sure", având drept stâlpi „munți de piatră", streașină „o pădure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar și a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, (Memento Mori). De asemenea, sunt
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
dar și a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, (Memento Mori). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci și cetatea Soarelui , dar și grădinile din „monastirea alb-a lunei" ce se înalță pe „scări de flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice" fac posibilă comunicarea între cer și pământ. Izvorâte dintr-o „memorie ancestrală", ele simbolizează tipul de spiritualitate dacică, deschis cunoașterii, motiv pentru
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]