19,560 matches
-
societății rurale românești, nu numai prin distrugerea unei sănătoase tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata sinteză a istoriei unui popor și exprimă identitatea lui națională. A distruge acest patrimoniu rural și a-l înlocui prin construcții standardizate înseamnă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
orașelor în proproție de 85 %90 % și apoi reconstruirea lor cu blocuri tip, cu rețele stradale aproape complet schimbate. În aceste orașe socialiste, în care s-au realizat ansambluri urbanistice, economice, culturale, științifice și artistice moderne, prea puține mărturii ale arhitecturii tradiționale au mai rămas în ființă. Oficial scopul sistemului era „îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și odihnă pentru întreaga populație”. În realitate, scopul acestui proces intens de modernizare social-culturală a fost: constituirea colhozului urban. Construcții și apartamente
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sosirea lor în țară (pe 5 martie), Nicolae Ceaușescu a decretat, prin decret prezidențial, stare de urgență pe întreg teritoriul României. Cutremurul le-a oferit lui Nicolae și Elena Ceaușescu ocazia să-și transpună în fapt visul lor despre o „arhitectură urbană socialistă”. Acest vis includea și dărâmarea unor biserici și clădiri de o importantă valoare arhitectonică. Impresionat de prăbușirea câtorva clădiri din centrul Bucureștiului, Ceaușescu a cerut urbaniștilor săi să caute o zonă în oraș, rezistentă la cutremure unde să
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
viitoarelor artere de comunicație să fie demolate sau cosmetizate pentru orientarea arhitectonică vizată. Pentru proiectul „Casa Poporului” Ceaușescu a organizat un concurs, care a fost câștigat de Anca Petrescu, o tânără de 25 de ani, proaspătă absolventă a Institutului de Arhitectură. Ea a fost cea care a conceput cea de a doua clădire administrativă ca mărime din lume, după Pentagon, înaltă de 86 de metri, cu fațade lungi de 276 de metri, întinzându-se pe o suprafață de 6,3 hectare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
specială pe tema „Înnoirea Urbană și problemele contemporane”, arhitecții și istorici prezenți propunând întocmirea unui inventar al clădirilor istorice; în 1982 au fost organizate expoziții de fotografii înfățișând Bucureștiul interbelic; în 1984 a fost publicată o ediție specială a revistei „Arhitectura”, consacrată moșteniri arhitecturale a cartierului Uranus, pe care autoritățile comuniste începuseră să-l dărâme; în 14 decembrie 1984, trei membri ai Comisiei Centrale de Stat pentru Patrimoniul Național Cultural - prof. Grigore Ionescu, arhitect, dr. Răzvan Theodorescu, istoric de artă, și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fost refăcută iar resfințirea a fost făcută în 1992 de Patriarhul Teoctist. -Biserica cu hramul”Sfântul Nicolae”- a fost construită în anul 1777 pe ruinele unui schit la intersecția străzilor Republicii cu Gării, ctitor preotul Ioan. Monument istoric si de arhitectură, are bunuri de patrimoniu național cultural (cărți vechi, icoane vechi, 4 dintre acestea fiind furate și negăsite până în prezentă. Pentru vechimea ei de mai bine de 222 de ani, pentru pictura ei interioară și exterioară, biserica a fost declarată monument
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vechi, 4 dintre acestea fiind furate și negăsite până în prezentă. Pentru vechimea ei de mai bine de 222 de ani, pentru pictura ei interioară și exterioară, biserica a fost declarată monument istoric, fiind înregistrată pe lista monumentelor la numărul 2373 (arhitectură). -Biserica cu hramul “Sfântul Gheorghe”- este cel de-al doilea monument istoric și de artă al orașului, amplasat la intersecția străzilor Erou Colonel Dr. Popovici cu Sunătorii. A fost ctitorită în anul 1830, ctitor serdarul Nicolae Saegiu. Ca și biserica
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un asemenea profil sanatorial, pentru toate vârstele, mai ales pentru copii ți vârsta a treia (geriatrieă. Cazarea celor ce sosesc să-și petreacă vacanța sau pentru popasuri mai scurte este asigurată în hoteluri moderne și vile cochete construite în stilul arhitecturii tradiționale locale și amplasate în locuri pitorești. Stațiunea balneoclimaterică Breaza a avut 11 vile pe care foștii proprietari le-au revendicat si le-au câstigat. La momentul actual o parte din acestea nu mai exercită activități turistice devenind case de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
De câte ori s-a gândit la o eventuală „casa mea”, și-a simțit sufletul inundat de „lacrima singurătății” (metafora lui P.H.Lippa). Cealaltă „casă” i-a adunat pe tustrei: mamă, tată și fiică, modelându-le sufletele clipă de clipă, conform unei arhitecturi interioare unicat, compusă din gânduri, emoții, visuri și dorințe, ceva ce se face și se desface ca o ființă proteică în oceanul zilelor, cerând fiecăruia iubire și oferind la fel de mult. O dinamică inefabilă din care, odată ce ai intrat, n-ai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și înfăptuiri. "Cunoaște-te pe tine și vei cunoaște pe zei" exprimă conștiința unității cosmice, cer-pământ. Pe de altă parte, amintim expresia cosmicității în artă: secțiunea divină sau proporțiile de aur, care realiza o formulă ideală a armoniei materiale în arhitectură, sculptură, ceramică. Prin această formulă, frumosul a devenit sublima înfăptuire, neîntrecută ulterior, a grecilor antici. Frumosul devine logosul ideal al formelor, al finitudinii materiale, condiția ontologică în lumea umană. Coloanele grecești suișul lor constituie arhitectura spirituală unind lumea zeilor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ideală a armoniei materiale în arhitectură, sculptură, ceramică. Prin această formulă, frumosul a devenit sublima înfăptuire, neîntrecută ulterior, a grecilor antici. Frumosul devine logosul ideal al formelor, al finitudinii materiale, condiția ontologică în lumea umană. Coloanele grecești suișul lor constituie arhitectura spirituală unind lumea zeilor cu lumea omului. * Odată inițiată nașterea cosmosului din chaos, cele două stări rămân concomitente, existând un schimb continuu în dublu sens: chaosul devine ordine, sinteză armonioasă, ordinea se dizolvă și redevine chaos. Arta este organizarea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
europeană prin mituri precum Apollo, Orfeu, Dionysos, prin ideea de "secțiunea de aur" sau "proporțiile divine", iar presocraticii au fundamentat întreaga filozofie ulterioară occidentală. Vedele indiene au creat viziunea unui întreg popor, întruchipată în operele lor culturale poezia, sculptura, pictura, arhitectura. Configurația spirituală a popoarelor este o neonatură în natură, așa cum proclama Kant. * Și dacă vorbim în limbajul unor deschideri ale modernității, poezia își creează spațiul său cuantic și timpul său supratemporal sunt două tipare cu adevărat subiective kantiene; iar gândirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că goana înaripată va dura etern: pentru că absolutul nu este atingerea unui capăt, ci este o tensiune continuă. Absolutul ca oprire definitivă, este "frate cu moartea", afirmă Eminescu. Bucuria de a trăi este exprimată prin excelență și de pictură, sculptură, arhitectură, precum și de arta cântului. El Greco exaltă viața întru îndumnezeire prin lumina selenară care transfigurează eteric omul năzuind spre lumina cerească; Tițian serbează în imagini strălucitoare erotismul și gloria frumuseții feminine; arta lui Vermeer exprimă bucuria luminii pure, de cleștar, emanată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a vorbit de "cvadratura cercului ca ecuație socială" de asemenea irezolvabilă, figurată printr-un desen: omul prins într-un vârtej, "un baraj cu ecluză", cum a observat distinsul eminescolog George Munteanu. În cele ce urmează, vom încerca să arătăm că arhitectura ideală a unui poem pornește și se dezvoltă de la o cvadratură a cercului. De astă dată, însă, rezolvabilă la modul care definește esența și axiologia poeziei. Un poem are două componente: pe de o parte, ideatica, pe de alta, prozodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
-n două clipe. Este acea lume a radicalei eliberări atinsă doar de cei cu vocația zborului "intelectului eroic" invocat de Giordano Bruno, sau al lebedelor din amintitul poem tagorean. Dar pentru acest zbor, "cvadratura cercului" a poemului ideea poetică și arhitectura prozodică trebuie să înaripeze. Or, acest lucru este înlesnit de cele trei însușiri orfice discutate în alt capitol al prezentei cărți: melosul capacitatea de cântare; caracterul incantatoriu și caracterul inițiatic, transfigurator. Și, în mod aparent straniu, cu cât poemul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cele mai bune librării din București, viziuni regizorale fantastice și viziuni regizorale tâmpe, dezechilibre hormonale, păduchi (oooooooooooo, și ce discuție a fost aceea!), istorie, aerobic, politică, machiaj, geografie, legislație, contracepție, detergenți, poezie, mnemoteh nică, fonologie, criminalistică, film, gulere de cămăși, arhitectură, circ (am avut un tip de la circ, odată! Îl chema Alf. Nu mai știu exact ce făcea el pe acolo, dar, altfel, mi-l aduc aminte perfect. O figură. Avea un sac de dormit verde fosforescent. Parcă îl văd...), croitorie
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
alte și alte cărți scumpe care să deschidă mintea copilei, o lăsa să-și aleagă singură caii și să urce în șa alături de el și de fiul lui, îi cerea părerea și o stâr nea în discuții despre muzică, poezie, arhitectură, geo metrie și astronomie care se întindeau, uneori, până la ceasurile dimineții. Amenințarea creștea. Sipetul sultanului gemea de aur. Musa îmbătrânea. Leovigildo împlinise 14 ani. De pe geam am văzut-o. Era în copilăria mea. Un patrulater citric. ...trebuie să știi că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o episcopie a staroverilor care, după mai bine de 100 de ani a fost reînființată ca Episcopie Creștină Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și Moldovei. În anul 1986 s-a construit Biserica cu hramul Uspenie (Adormirea Maicii Domnului), cu arhitectură asemănătoare bisericii de rit vechi din Municipiul Iași, iar vechea biserică de lemn (Înălțarea Domnului) a fost demolată de curând, urmând a fi înălțată alta, mult mai impunătoare, pe același amplasament (în prezent lucrările sunt la stadiu de fundație). Locul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cel mai folosit era chirpicul, urmat de lemn, iar pentru acoperiș se foloseau scândurele din lemn Ădraniță). Podelele din încăperi erau lutuite și acoperite cu dușumele de scânduri. În prezent materialele de construcție folosite sunt cărămida și BCA-ul , iar arhitectura și mărimea caselor sunt în funcție de numărul de membri din familie și de potențialul financiar al acesteia. În localitățile în care se practică intensiv legumicultura se întâlnesc frecvent case moderne cu 1-2 nivele, iar o parte din anexe au dispărut, lăsând
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
coleg de liceu ca pe un gangster care îl inghesuise într-o stradă pustie și îi pusese țeava unui pistol la tâmplă. Cu Manole împărțise patru ani aceeași bancă. Se pregătea încă din clasa a X-a să intre la Arhitectură, ceea ce nu îl împiedica să-i fure lui Gigi Pătrunjel caietele de matematică să-și copieze temele și, sporadic, sendvișurile împachetate exemplar de doamna Pătrunjel. Își mai amintea ca prin vis un capitol, chestiune care îi mai drese starea: de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
citadin cenușiu al cartierelor mărginașe ale Bucureștilor, oamenii de pe aleea Muzelor refuză visceral și oarecum înciudat să împodobească fațadele cu mușcate în ghi vece. Așa că ideea de a mai sufoca spațiul și cu elemente decorative interpuse între liniile standard de arhitectură este ratată din start, atitudine de înțeles chiar și numai prin faptul că oamenii sunt pur și simplu sastisiți de romantisme ieftine. Și asta, probabil, nu numai din cauza denumirii aleii. Tot ei spun, pe înserat, când se adună la o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Atenei. Marile teatre din piatră, având la început formă rectilinie, apoi semicirculară, ca teatrul lui Dionysos, cu rândurile sale din bănci de marmură, sunt de obicei modernizări ulterioare ale unor structuri modeste, din lemn. De la Vitruviu, autorul celebrei lucrări De arhitectura 1, aflăm dispoziția unui teatru grec. Comună până și celor mai vechi teatre era locul numit „orchestra”, unde corul (care comenta acțiunea dramatică, fiind diferit de corul de operă, în accepția modernăă cânta și interpreta dansuri. Aici se putea pătrunde
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
peisajului eminescian sunt ecouri ale unor st?ri de suflet, poemele fiind structurate pe baza unei coresponden?e metaforice ale elementelor circumscrise celor trei planuri: celest / p?mântesc / uman. O alt? coordonat? a spa?iului poetic eminescian este dat? de arhitectură să original?, „colosal?", cum o nume?te C?linescu, expresie a aspiră?iei sale de a recrea universul. Poetul construie?te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, ce comunic? nu numai „titanica sete de frumuse?e ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i arhitectură devin ipostaze ale infinitului: natură prin inepuizabila ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i arhitectură devin ipostaze ale infinitului: natură prin inepuizabila ei for?? creatoare, poezia -prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură prin „transcenderea poetic?? ?i plastic? a materiei În form?" . (R. Assunto) O alt? ipostaz? a naturii se prefigureaz
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]