2,123 matches
-
ultimele țări feudale ale spațiului european. Regimul său absolutist și patrimonial este dominat de un autocrat care deține monopolurile puterii politice, a unei părți a resurselor economice și a informării publice - garantate de o strictă cenzură -, care este șeful unei aristocrații servile numite după bunul său plac, și de Biserica ortodoxă. Societatea este alcătuită în principal de țărănime, în robie de veacuri, care se revoltă din când în când împotriva stăpânilor - Statul sau particulari - în timpul unor violente răzmerițe numite Bunt, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au determinat relațiile dintre Statele Unite ale Americii și restul lumii. Filosofia secolului al XIX-lea Secolul al XIX-lea a fost tentat de deprecierea puterii politice din cauza experienței interne. Caracterul distinctiv al acestei experiențe consta în dominația claselor mijlocii de către aristocrație. Identificând respectiva dominație cu dominația politică în general, filosofia politică a secolului al XIX-lea a ajuns să identifice opoziția față de politica aristocratică cu ostilitatea față de orice tip de politică. După înfrângerea regimului aristocratic, clasa de mijloc a dezvoltat un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
printre grupurile victimizate dacă nu în rândul populației ca întreg. Politicile Franței înainte și în timpul celui de-al doilea război mondial ilustrează acest aspect - la fel, slăbiciunea politicilor externe pe timp de pace sau de război în țările în care aristocrațiile feudale sau dictaturile autocratice controlează puterea și oprimă populația. Conducătorii acestor națiuni nu pot niciodată să-și aleagă și să-și urmărească obiectivele externe cu hotărâre, chiar riscând războiul, deoarece nu pot fi sigure de sprijinul popular. Ele se tem
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
jos nivel din cauza diplomației lui Stanley Baldwin și Neville Chamberlain, specialiștii din Ministerul de Externe aveau o influență redusă asupra politicii externe, iar cei doi responsabili erau priviți, în termenii tradiției de familie, ca oameni de afaceri și nou-veniți de către aristocrația care de secole condusese țara. Odată cu Winston Churchill, descendentul unei familii conducătoare, tradițiile nobiliare au revenit la locul lor în deținerea puterii naționale a statului. Astăzi, excelența instituțională a Ministerului de Externe se arată în talentul cu care Marea Britanie și-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putere ale națiunilor individuale în limite relativ înguste. În acea perioadă a istoriei, ambasadorul austriac în Franța se simțea acasă mai mult la Curtea de la Versailles decât printre propriii compatrioți nearistocrați. Avea legături sociale și morale mai apropiate cu membrii aristocrației franceze și cu alți membri aristocratici ai corpului diplomatic decât cu austrieci de origine modestă. În 1757, contele de Stainville era reprezentantul Austriei la Paris, în timp ce fiul său, mai târziu prim-ministru al lui Ludovic al XV-lea (în calitate de duce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aproape întotdeauna au împărțit aceeași atmosferă și aceleași orizonturi să muncească sincer pentru succesul aceleiași politici 9. Experiența lui Bismarck din 1862, cu ocazia încheierii misiunii sale ca ambasador prusac în Rusia, este semnificativă pentru menținerea acestei coeziuni internaționale a aristocrației. Când acesta și-a exprimat către țar regretul că trebuie să părăsească Sankt Petersburgul, țarul, înțelegând greșit această remarcă, l-a întrebat pe Bismarck dacă ar fi dispus să intre în serviciul diplomatic rus. Bismarck relatează în memoriile sale că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și chiar când a fost relatată, cu puțin timp înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, era o propunere care trebuia acceptată sau respinsă conform valorii sale, fără lipsa vreunei convenții morale incluse. Standardele morale ale comportamentului căruia i se supunea aristocrația internațională aveau în mod inevitabil un caracter supranațional. Acestea se aplicau nu numai tuturor prusacilor, austriecilor sau francezilor, ci și tuturor oamenilor care prin naștere și educație erau în stare să le înțeleagă și să acționeze în conformitate cu ele. Această societate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aristocratice supranaționale, care l-ar fi făcut să plătească pentru încălcarea moravurilor cu o pierdere a prestigiului, adică o pierdere de putere. Distrugerea moralității internaționale Când, în secolul al XIX-lea, selecția democratică și responsabilitatea demnitarilor guvernamentali au înlocuit conducerea aristocrației, structura societății internaționale și, odată cu ea, a moralității internaționale au fost supuse unei schimbări fundamentale. Până aproape de sfârșitul secolului al XIX-lea, conducătorii aristocratici au fost responsabili pentru dirijarea afacerilor externe în majoritatea țărilor. În noua epocă, locul lor a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de ea sau în afara ei, dar reclamă recunoașterea universală. Opinia publică internațională nu este nimic altceva decât o umbră ideologică lipsită chiar și de substanța dată de valorile comune și de reacțiile care într-o altă epocă erau împărtășite de către aristocrația internațională. Marea majoritate a regulilor dreptului internațional își datorează existența suveranității națiunilor. Protejarea acelei suveranități prin clauze de siguranță legale constituie una dintre principalele atribuții ale regulilor dreptului internațional. În loc să restrângă aspirațiile pentru putere ale națiunilor, aceste reguli garantează că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din 1938. Burke, Edmund - 1729-1797. Om de stat britanic și filosof politic, reprezentant al conservatorismului iluminist. Burns, John - 1858-1943. Socialist britanic și membru al Parlamentului (1892-1918). Calhoun, John C. - 1782-1850. Om de stat și filosof politic american. Apărător al intereselor aristocrației sudiste deținătoare de plantații și autor al teoriei constituționale a anulării. Ministru de Război (1817-1825); vicepreședinte (1825-1829); secretar de stat (1844-1845). Cambon, Jules M. - 1845-1935. Diplomat francez; fratele lui Pierre Paul Cambon. Ambasador în Statele Unite în timpul războiului americano-spaniol, în Spania
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alte două elemente esențiale: puterea politică și grupurile de statut. La rândul lor, Vilfredo Pareto, Gaetano Mosca și discipolii lor (așa-numitul „neomachiavelism”) preferă să pună accentul pe problematica circulației elitelor, pe dihotomia guvernanți/guvernați și pe legea necruțătoare a aristocrației (sau a oligarhiei). De oriunde s-ar inspira (din funcționalism, structuralism sau interacționism), teoriile moderne ale stratificării atrag atenția asupra unui ansamblu de caracteristici legate de poziția profesională: sector de activitate, nivel de venituri, tip de calificare etc. Trei elemente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și olandezilor, puterile În creștere ale epocii, care, la rândul lor, căutau o nouă rută Înspre Asia și teritorii pe care să-și promoveze activitățile comerciale. Aurul și argintul ușor de obținut, provenite din jefuirea sistematică a Americii de Sud, au permis aristocrației iberice și lusitane să trăiască În lux, cumpărând produse fabricate În alte țări europene și, paradoxal, În special de la rivalii lor. Creșterea prețurilor a stimulat foarte mult economia, În special pe cea a Angliei, Franței și Olandei. După cumse știe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale revoluțiilor franceză și americană. Totuși, recurgerea la un unic principiu, cel al rațiunii individuale, nu mai era suficientă. Inegalitatea n-a dispărut la apariția individualismului democratic. Au apărut noi forme de excludere, cum sunt cele legate de condiția proletară. Aristocrația banului s-a substituit aristocrației bazate pe statut. Așa cum reamintește Robert Castel În 1995, Înimportanta sa lucrare Métamorphose de la question sociale, modernitatea crezuse că va pune capăt diferențelor sau „deosebirilor” substituind „ordinelor” din Vechiul Regim libera voință a contractanților. Secolul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Totuși, recurgerea la un unic principiu, cel al rațiunii individuale, nu mai era suficientă. Inegalitatea n-a dispărut la apariția individualismului democratic. Au apărut noi forme de excludere, cum sunt cele legate de condiția proletară. Aristocrația banului s-a substituit aristocrației bazate pe statut. Așa cum reamintește Robert Castel În 1995, Înimportanta sa lucrare Métamorphose de la question sociale, modernitatea crezuse că va pune capăt diferențelor sau „deosebirilor” substituind „ordinelor” din Vechiul Regim libera voință a contractanților. Secolul al XIX-lea va demonstra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lingvistic nefiind „elementul central al formării directe a protonaționalismului”, perspectiva trebuie să se deplaseze mai curând Înspre religie. Se Întâmplă astfel să izbucnească „războaie populare” din motive religioase În provinciile de graniță ale statelor creștine sau ca reacție la compromisurile aristocrației locale cu o putere considerată necredincioasă. În acest context, religiile devin „insigne de membru pentru anumite comunități umane”. Aceste insigne nu sunt Însă simboluri naționaliste propriu-zise: religiile pe care se bazează sunt practicate cel mai adesea de comunități infranaționale (religii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și mai mult lucrurile. Limba română a început a pierde teren în fața celei germane și, după 1800, și în fața limbii polone, aceasta asociindu-se și cu degradarea statutului autohtonilor, o parte dintre vîrfurile acestora lăsîndu-se ademeniți să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau în decădere, în schimb începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba polonă și susținută aici de polonezi. Aceasta va marca evoluția celor două etnii, românii și rutenii, primii cu spaima de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care o despărțise de Moldova“ (1, 13), care „nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tînăra pețită, o romantică visînd la eroii literari, „de o noblețe și o vitejie supraomenească și de o eleganță neîntrecută“ (1, 18). E de înțeles de ce curînd după căsătorie Smaragda Theodorovna, negăsind „în sînul neamurilor noi și nici în înalta aristocrație județeană [...] vreo legătură de prietenie, care să-i poată servi ca sprijin moral și să-i dea vreo directivă în noua ei viață“ (1, 71), „se simți rătăcită și părăsită într-o lume străină și ostilă“ (1, 71). Sînt creionate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovniceasc㻓, care, „crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii gimnaziști care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii“ (2, 183). Ei chiar credeau că „barierele pe care deosebirile naționale le ridică între popoare, [...] toate îngrădirile acestea, care rezultă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care învățătura deschidea toate perspectivele [...], pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii colegi de gimnaziu ai lui Vania care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale“ (2, 183). În școlile din Basarabia „nu numai că dispăruse predarea limbii românești, dar nu era iertată elevilor întrebuințarea limbii lor materne nici chiar între
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună în discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. „Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea în realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
va păstra autonomia în cadrul Imperiului a ținut puțină vreme. La 1786 Bucovina a devenit un simplu cerc administrativ al Galiției. Măsurilor de atragere a boierimii locale și de echivalare a rangurilor și titlurilor boierești și nobiliare, menite să mîngîie orgoliul aristocrației locale, li s-au asociat altele, care vizau creșterea influenței germane și poloneze în zonă, iar în centru se afla școala, ca factor de formare a tineretului în spiritul ideilor cultivate de curtea de la Viena. Prin ordonanța imperială din 1815
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
despre experiența și memoria individuală ca repere autentice în explorarea trecutului. Pentru prezentul uniformizant, istoria acestui bătrân anonim pare lipsită de importanță. Acum, când timpul se gestionează prin branding și advertising, iar programele de televiziune glorifică viața opulentă a noii aristocrații a bogaților căpătuiți peste noapte, într-o Rusie poate la fel de tragică, însă mai amnezică, romanul lui Makine revelează contururile imprecise ale unei inscripții pe un mormânt. Lângă azilul unde Volski e depozitat ca o relicvă incomodă se întinde un cimitir
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Spinoza, constituționalist, este ignorat: el apelează la comori de ingeniozitate pentru a face în așa fel ca puterea totuși necesară să nu încarneze absolutul. Se poate accepta un rege, dacă el este îndeaproape controlat. La fel, un anume tip de aristocrație care ar privilegia micile orașe aflate într-o dezbatere permanentă (un fel de confederație autogestionară) în detrimentul capitalei 147. Numeroase limitări și numeroase contraponderi sînt propuse aici. Element esențial în gîndirea sa metafizică și politică, nu există cauză și efect, din
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o nouă interpretare paradigmatică, ci de o nouă situație socială, care cere o nouă conceptualizare. Dar terenul nu era neexplorat, exitau deja mai mulți precursori. De exemplu, cu un deceniu înainte în țările scandinave au fost efectuate studii privind decadența aristocrației. Ideea că întotdeauna guvernează o minoritate datează din scrierile clasice. Această remarcă nu diminuează cu nimic construcțiile magistrale ale lui Mosca și Pareto. Construcții care nu au fost considerate decât mai târziu drept "paradigme" elitiste, capabile să contracareze paradigma marxistă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]