3,559 matches
-
legitimează ca autor al primei epopei din literatura noastră și, în același timp, ca întemeietor al literaturii române moderne. Descoperirea târzie a operei a grevat în mod vădit evoluția literaturii române ca valoare conștientă de sine. Atât limbajul poetic, bine articulat în această scriere, cât și narațiunea epică de amploare, căreia „poemationul” scriitorului ardelean i-ar fi putut oferi piste tentante de lansare, s-au definit în mod coerent relativ târziu și datorită necunoașterii acestei opere fundamentale a literaturii naționale. Budai-Deleanu
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
în „Contemporanul - Ideea europeană” la începutul anilor ’90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele lui Nicolae Breban, variațiuni minime pe aceeași
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
provoacă o dureroasă necesitate de a reacționa... Cuvântul „casă“ se formează în gura copilului lăsând un gust fad, sec. Cei doi petrec clipe lungi într-o curte pustie, în spatele unui gard de nuiele, iar când copilul își pierde răbdarea și articulează „casă“, pentru a spune că vrea să se întoarcă, femeia îl strânge la piept și-l împiedică să vorbească. Peste umărul ei, izbutește să vadă un grup de oameni. Apariția lor îl lasă într-o stare de neînțelegere totală. Inconștient
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
credem că e reală. Nu se spune «un sejur de vis» pentru a descrie vacanțele minunate pe care le-am petrecut și nu îl sfătuim pe un idealist «să nu-și mai ia visele drept realitate»? În limbaj, visul se articulează pe două constante: - aspectul minunat, ideal; - aspectul ireal; el transcendă realitatea. Visul are astfel o funcție de compensare evidentă. Totuși, nu este vorba de a realiza pur și simplu o dorință și deci de a considera că visul la un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fie nici brută, nici superficială. 2. În exemplul propus, Martine se trezește lac de sudoare, pradă unor emoții puternice. Coșmarul este implicit legat de senzații neplăcute, de o indispoziție interioară și, frecvent, de o trezire bruscă. Dar coșmarul se poate articula și în jurul fricii sau al temerilor inconștiente. Nu mai este vorba de dorințe, ci de o frică irațională sau nerecunoscută. Persoanele deosebit de stresate își refulează destul de dificil angoasa. Prin somn și prin relaxarea psihică proprie acestuia, angoasa iese din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
angoasa. Prin somn și prin relaxarea psihică proprie acestuia, angoasa iese din nou la suprafață, puternică și cotropitoare, prin imaginile de groază din coșmar. La fel cum visul are un caracter mirific, pozitiv și ideal, în expresiile curente, coșmarul se articulează în jurul viziunilor de infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care a genera angoase (monștri, scene violente etc.).Prin funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
spontan tema presimțită. 3. Povestirea: trebuie să fie cât mai fidelă, adică să nu acordați atenție stilului literar și nici ortografiei (unele lapsusuri se dovedesc interesante pentru înțelegerea unui simbol), fără a căuta coerența, fără a face legături pentru a articula diferitele scene. Trebuie să țină cont de detalii, precizând, atunci când memoria o permite, numărul, culorile, elementele de decor, hainele etc. Trebuie să fie neutră, iar observațiile ulterioare (impresiile, emoțiile și senzațiile lăsate) trebuie notate între paranteze. 4. Analiza: prima etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de cuvinte le corespunde obligatoriu o anume concretețe, iar această concretețe nu se deosebește cu nimic de imagistica modelelor fizice sau a simbolurilor matematice” (vezi N. Ghei, 1979, p. 107). (7) „Anunțurile de presă formează la început un gen mixt, articulat pe componentele care aparțin celor două categorii opuse ale ilustrației și limbajului, acest amestec transformându-se brusc în mixaje care atenuează eterogenitatea anunțurilor, rareori în avantajul sistemului verbal și cel mai adesea în profitul iconicului”. (J-M. Adam, M. Bonhomme
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
totul pare a fi pe același plan, dar și diferențiat, totodată. Nu există o ierarhie absolută, însă fiecare site este un agent de selecție, de fixare și de ierarhizare parțială și temporară. Departe de a fi o masă amorfă, Webul articulează o multitudine deschisă de puncte de vedere, această organizare putând satisface însă apetituri, dar și intervenții particulare, personalizate. Cum observă un specialist al domeniului, Pierre Lévy, cybercultura menține universalitatea dizolvând totalitatea, prin construirea unității bazate pe interacțiune, prin realizarea unei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tehnică, aceste instrumente clatină edificiul didactic, generând pe lângă facilități și alte întrebări: ce mai este învățarea în era digitală, cum putem accede la cunoaștere cu aceste instrumente, prin ce se diferențiază cunoașterea umană față de cea furnizată de mașini, cum le articulăm una cu alta, pentru ce și în ce condiții? După autorul de mai sus (Linard, 2000), proprietatea cea mai evidentă a NTIC (noile tehnologii de informare și de comunicare) este interactivitatea simbolică, respectiv capacitatea acestora (mai exact, a conținutului transmis
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mecanismelor de tipul cauză/efect este abandonată în favoarea determinării condițiilor de posibilitate a unui proces sau fenomen, în contextul relațiilor pe care acesta le întreține într-un anumit timp și spațiu. Această perspectivă urmărește identificarea „relațiilor de forțe” care se articulează și se rearticulează permanent, dând naștere unor structuri - cognitive, organizaționale sau sociale - „cu geometrie variabilă” (Lipovetsky, 1996). g) Conversația lingvistică este, în opinia postmoderniștilor sceptici, singura realitate despre care putem vorbi. Universul cunoașterii este, la rândul său, un univers al
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bazată pe cunoaștere, vectorul ce asigură avantajul comparativ al actorilor de pe piață, prin scurtarea incredibilă sau chiar desființarea perioadei de așteptare de la descoperirea științifică până la punerea ei în practică. La ora actuală, raportarea din punctul de vedere al responsabilității se articulează în jurul nevoilor sociale: efectele cunoașterii sunt importante, și nu conformitatea cu normele și regulile „științei”. 4.2. Caracteristicile noului mod de producere a cunoașteriitc "4.2. Caracteristicile noului mod de producere a cunoașterii" M. Gibbons identifică cinci caracteristici principale ale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cerințele problemei și profilul de competențe solicitat. Modificările nu sunt dictate de vreun organism central, ci de evoluția în îndeplinirea sarcinii de lucru. Se multiplică astfel locațiile posibile în care cunoașterea poate fi produsă, iar aceste locații încep să se articuleze în rețele comunicaționale care funcționează pe diverse canale: instituționale, electronice, informale etc. d) Responsabilitatea socială și caracterul reflexiv se revendică din centrarea investigației și a eforturilor de rezolvare a problemelor pe anumite aspecte, presante și relevante din punct de vedere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și al „forței” acesteia. Punerea cunoașterii în forma unui discurs specializat creează premisele pentru apariția cadrelor instituționale. Un punct important de referință al identității comunităților academice este reprezentat de discursul specializat pe care îl produc acestea și în jurul căruia își articulează activitatea. Accesul la comunitatea academică este condiționat, printre altele, de aproprierea sensurilor și semnificațiilor discursive specifice respectivei comunități. • Construirea „comunităților de practici”, cu o triplă perspectivă: - practicile și metodologiile de cercetare (producerea cunoașterii); - practicile educaționale specifice disciplinei: metodologiile educaționale, mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Perspectiva constructivistă face referire, de asemenea, la două aspecte: - epistemologia constructivistă, care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent, „prinde formă” odată cu acțiunea de explorare. Cunoașterea „este un construct uman fundamentat pe faptele vieții sociale” (Trigg, 1996, p. 42); ea reflectă interesele și valorile umane social construite; - teoriile învățării, care prezintă unele achiziții recente ale domeniului, potrivit cărora
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
din partea altor discipline relevante, ce se transformă temporar în sateliți ai disciplinei principale. Structura disciplinară rămâne importantă, dar în proiectarea și dezvoltarea curriculumului se ține seama de astfel de corelații, punându-se în valoare conexiunile dintre conținuturi. Tema cross-curriculară se articulează în jurul unui segment al disciplinei principale, care are capacitatea de a polariza conținuturi „vecine”, interrelaționate din alte discipline. Figura 30. Modelul satelizării Un exemplu de astfel de abordare, pe care o putem regăsi concret în curriculumul din Anglia, este reprezentat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
statale și a monopolizării forței militare de către autoritățile centrale (Ayoob, 1997, pp. 128-130). De asemenea, Ayoob susține că existența numeroaselor conflicte În aceste zone ale lumii se datorează mai ales vulnerabilităților interne ale statelor și a lipsei instituțiilor politice bine articulate Într-un context național; cu toate acestea, amenințările externe rămân și ele o sursă de preocupare: securitatea sau lipsa ei sunt definite În relație cu vulnerabilitățile externe și interne care amenință sau au capacitatea de a distruge sau a slăbi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre 1945-1991, politica de securitate românească a fost gândită pe trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la Varșovia și În raport cu statele nealiniate. Politica de securitate, așa cum a fost ea articulată În perioada regimului comunist, a fost, În realitate, un compozit de factori: reacționară, defensivă, dar și asertivă. Astfel că, securitatea și integritatea teritorială a României În această perioadă sunt garantate de hegemonul la a cărui politică se aliniase statul român
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a micșora riscul de a eșua În procesul decizional real. Capitolul identifică trei tradiții de analiză a interacțiunilor la nivel regional (sistemul subordonat, subsistemul internațional și complexul regional de securitate), discută agenda fiecăreia și arată În ce mod se pot articula elementele locale, naționale și dimensiunea globală prin intermediul regiunilor. De asemenea, studiul sugerează faptul că evaluarea eficientă a amenințărilor de securitate la nivel regional necesită cunoașterea modalităților În care sunt imaginate și delimitate regiunile de către actorii implicați. În literatură, problema criteriului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în 1974, cu Anotimpul corăbiilor. Publică mai cu seamă în revistele ieșene „Cronica” și „Convorbiri literare”, dar și în „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, uneori semnând cu pseudonimul Petru Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale ale poeziei patriotice: țara, „cariatide brazii”, plaiul, fluierul. În Anotimpul corăbiilor, încrederea în Partid („Orice zidesc cu tâmpla și împlinesc cu dorul / Întemeind în lucruri un anotimp ales / Numai prin tine-și află deplinul înțeles” - Partid) se
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
Voronca, Dan Botta, Beniuc, Radu Stanca. Dintre critici sunt selectați Paul Zarifopol, Pius Servien, Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își articulează comentariul după aceeași dispunere: pe de o parte poeticile vii, moderniste, ca futurismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul; pe de altă parte, teoreticieni, esteticieni, filosofi ai artei, ca Benedetto Croce, Paul Valéry, H. Bremond, Paul Claudel, T. S. Eliot. Chiar dacă nu o
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
români, consideră Mincu, preocupați mai întâi de toate de înnoirea posibilităților expresive, vor fi înclinat spre cel din urmă. Toate mișcările de a. ale secolului al XX-lea se vor supune complexității raporturilor dintre revoluția social-politică și o revoluție literară, articulând astfel, într-un dublu sens, programul lui M. A. Bakunin: „A distruge înseamnă a crea”. Repere bibliografice: Emilian I. Constantinescu, Anarhismul poetic, București, 1932; Radu Gyr, Curente de avangardă în literatura română, „Revista dobrogeană”, 1937, 7-9; Călinescu, Principii, 17-52; Sașa
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
instrument al procesului de dezvoltare socială, având următoarele funcții: - un instrument de conștientizare colectivă a problemelor societății românești și a direcțiilor construcției sociale; un instrument al dezvoltării culturii acțiunii antisărăcie și de promovare a unei societăți inclusive; - promovarea unui concept articulat de politică socială, cristalizat într-un număr de principii fundamentale; - un plan de acțiune globală, multisectorială (pe principalele sectoare ale vieții sociale), multinivelar (nivel național, județean, local) de prevenire/absorbție a sărăciei și excluziunii sociale și de promovare a incluziunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Mihai Dinu Gheorghiu; sunt publicate, în traducere, importante texte teoretice de John Barth, Gerald Graff, Jean-François Lyotard, Ihab Hassan, Guy Scarpetta. Câteva numere au ca obiect creația unor autori români, constituindu-se în veritabile micromonografii articulate din contribuții critice și memorialistice ce poartă semnături dintre cele mai prestigioase ori pe cale de a deveni prestigioase, ale unor scriitori ori cercetători din toate generațiile și de toate orientările estetice și teoretice. Astfel de numere-monografii au fost consacrate lui
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
contraste, proiectat pe fundalul acestei triple tensiuni. Poziția principială adoptată în lucrare îl determină pe C. să asume frontal dependența axiomelor estetice ale modernității mai curând față de discursul intelectual al epocii, decât față de practicile de creație artistică. Volumul Rereading (1993) articulează într-un proiect teoretic explicit o serie de obsesii difuze, perceptibile în scrierile anterioare. Cu timpul, pentru C. recitirea s-a erijat într-o arhitemă teoretică, implicată în producerea, în consumul și în devenirea literaturii. Perspectiva regresivă, adoptată în studiile
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]