2,401 matches
-
la Hyperion, scrie că este "cea mai îndrăzneață biografie eminesciană de după aceea a lui Călinescu din 1932" (opinie la care ne place să subscriem fără nici o ezitare), în vreme ce în cazul lui D. Vatamaniuc, cu referire la publicistică, laudă obiectivitatea acestuia, articularea demersului critic... Când se întâmplă totuși să dea de vreun volum modest, cu privire la Eminescu, criticul Th. Codreanu atrage atenția asupra nereușitelor de ordinul evidenței, fără a fi cu orice preț demolator. (Obstacolul prețiozității Felicia Giurgiu). Este semnul unei eleganțe necesare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al metodologiei instruirii și educației în învățământul preșcolar și primar, de către departamentele pentru formarea cadrelor didactice, cu sprijinul instituțiilor de învățământ superior, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. ... Tematica activităților se stabilește de către Ministerul Educației Naționale și de către departamentele sale, prin articularea unor modele-cadru cu unele module specifice intereselor participanților, prin armonizarea ofertei și a cererii de perfecționare de către participanți. Programarea activităților de formare curentă se realizează de către departamentele de formare a cadrelor didactice și de către Ministerul Educației Naționale. k) Formarea curentă
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
de educație și a altor manageri la niveluri de generalitate restrânsă a activității se va realiza atât prin programe comasate, o dată la 5 ani, cât și, eșalonat, pe baza unei oferte multiple de programe, în mod descentralizat și concurențial, prin articularea programelor naționale cu cele regionale, județene și locale într-un sistem coerent cuprinzând obiective și standarde specifice pentru diferite grade de generalitate. Precizări cu privire la aplicarea unor articole din Legea nr. 84/1995 , republicata, cu modificările ulterioare, și din Legea nr.
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
măsură a spațiului, crucificat! îi zice biletului perforat tînărul zeu urcat din Crasna, trenul de la Huși, paredra îl ascultă, îți stau alături dispusă la zeificare prin asociere! Muntenii încurcați în inscripții, Munteni de Jos a fost intrarea de pe șosea, lipsa articulării din autoritatea nomenclaturii feroviare, îi lipsește determinarea adjectivală și a servit ca model denumirii comunei, replici pe cele dintre călători, tu ține-ți în brațe portretul cu chip zîmbitor, lucrat de alții la inițiativa standard de a-ți etala voioșia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiune, sistemul educațional și memoria colectivă. Premisa teoretică pe care se fundamentează întreaga analiză este că regimul politic, prin intermediul sistemului de învățământ public de stat pe care îl organizează, promovează o anumită concepție asupra națiunii care are efecte semnificative în articularea identității colective în special prin construirea unei anumite imagini despre trecut. Între regimul politic, sistemul educațional public de masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
enunță faptul că modul în care trecutul este gestionat în conștiința istorică a unei comunități sociale este condiționat de o serie de cadre societale (cum ar fi regimul și organizarea politică, gradul de dezvoltare și centralizare a statului, nivelul de articulare instituțională a sistemului de învățământ public de masă, ideologia prevalentă în conștiința publică etc.). Memoria colectivă este supusă efectelor sculptative ale acestor cadre societale, conținutul său luând forma pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul reformativ inițiat de Curtea vieneză, cât și în principatele danubiene, s-au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică - aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi a Grecismului, sfârșind, în cele din urmă, în Epoca Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională, anterior definită aproape în întregime de originea romană, a fost pe deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
5), iar I. Floru (1923) a identificat un "instinct național" ca forța propulsantă a istoriei românilor, D.D. Patrașcanu (1937) izolează un "instinct al neatârnării" ca principiul motor al istoriei naționale. După cum am arătat în secțiunile anterioare în care am urmărit articularea și evoluția ideii de independență în memoria națională românească, aceasta este intim sudată de întemeierea statalității. Basarab, devenit ulterior demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei românești (1848-1947), ideea națională a suferit o serie de torsiuni concepționale, toate în sensul unic al radicalizării progresive a naționalismului românesc. Astfel, de la concepția primă a unui patriotism civic și a unui naționalism inclusiv, s-a trecut gradual către articularea din ce în ce mai strânsă a unui naționalism etnic exclusivist, fundamentat pe sânge și sol (Blut und Boden), cu puternice accente xenofobice. Expresia supremă a acestui "fanaticism naționalistic" îl reprezintă, desigur, antisemitismul devenit ideologie oficială a "Statului Național-Legionar" (1940-1941). Cariera seculară a ideii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare provincial asupra trecuturilor românești într-o unică viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la îndepărtarea compromisului. În orice caz, analiza grupurilor ce urmează linia propusă de Bentley a contribuit pe de o parte, la o mai bună individualizare și clasificare a grupurilor, iar pe de altă parte, la aprofundarea modalităților lor de acțiune. Articularea intereselor În ceea ce privește primul aspect, cele mai influente individualizări și clasificări au fost formulate de Gabriel Almond și Bingham Powell [1970, 119-147]. Privind din perspectiva articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și clasificare a grupurilor, iar pe de altă parte, la aprofundarea modalităților lor de acțiune. Articularea intereselor În ceea ce privește primul aspect, cele mai influente individualizări și clasificări au fost formulate de Gabriel Almond și Bingham Powell [1970, 119-147]. Privind din perspectiva articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și Bingham Powell [1970, 119-147]. Privind din perspectiva articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea asociativă, d) articularea instituțională. Anomică Grupurile de interese anomice se constituie fie atunci cînd interesele lor sînt relativ noi și nu dispun de mijloace experimentate prin care să se manifeste, fie cînd
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Powell [1970, 119-147]. Privind din perspectiva articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea asociativă, d) articularea instituțională. Anomică Grupurile de interese anomice se constituie fie atunci cînd interesele lor sînt relativ noi și nu dispun de mijloace experimentate prin care să se manifeste, fie cînd cei care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]