2,594 matches
-
teoretice, conceptul de educație permanentă este unul conturat în plan teoretic, un concept integrativ, ce conține descrieri referitoare la orientările politice care se iau față de sistemul educațional, fiind un principiu de bază al organizării sistemului de învățământ, pentru a gândi articulat abilitarea individului de a învăța. Din perspectiva reconsiderărilor pe care le presupune conceptul integrator de educație permanentă, educația adulților capătă noi dimensiuni. Astfel, gândirea acțiunii educative ca o necesitate a individului de-a lungul întregii sale vieți așază educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a învăța. Din perspectiva reconsiderărilor pe care le presupune conceptul integrator de educație permanentă, educația adulților capătă noi dimensiuni. Astfel, gândirea acțiunii educative ca o necesitate a individului de-a lungul întregii sale vieți așază educația adulților în sistemul articulat al modalităților de educație desfășurate transversal și longitudinal, nemaifiind privită simplist, ca un apendice al educației școlare, ca o entitate contrastantă sau opțională sau ca o terapeutică pentru carențele educației școlare, ci ca un fapt firesc și necesar pentru perfecționarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
secțiuneade educație a adulților în problematica mai generală a educației -, în 2004 și 2006, etc.). La finele acestei perioade, încep negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană. În încercarea de a îndeplini aquis-urile comunitare, cadrul legislativ devine mai cuprinzător și mai articulat, preocupările decidenților educaționali sunt mai sistematice, fondurile alocate sunt mai numeroase (chiar dacă departe, deocamdată, de a acoperi nevoile), iar dezvoltările de praxis sunt cu mult îmbunătățite (și ca urmare a experienței acumulate, dar și a unui acces mai mare la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asemenea, este de menționat faptul că educația adulților nu este sub incidența doar a unui minister, ci a mai multora (al Educației și Cercetării, al Muncii și Solidarității Sociale, al Culturii, al Agriculturii etc.), ceea ce are efecte asupra dezvoltării sale articulate, coerente și sistematice. Încercând să enumerăm diferitele tipuri de instituții aferente educației adulților, am putea spune că paleta instituțională este foarte diversă, că au o structură variată, fiind diferite nu numai ca mărime, ci și în funcție de: - domeniul de activitate: au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezolvarea unor probleme neuzuale, care exced domeniul lor de competență, ei apelează, în continuare, la operații concrete. Studiile mai recente semnalează apariția operațiilor postformale (Cavanaugh, 1993). Chiar dacă nu se știe încă limpede dacă este vorba despre un nou stadiu distinct articulat, pe ruta de evoluție a gândirii, operațiile postformale se definesc prin câteva trăsături: relativismul (căci individul încetează să mai sanctifice vreun adevăr, preferând truda resemnificărilor permanente), caracterul dialectic (ceea ce înseamnă că tânărul recuză gândirea dihotomică și încearcă să decanteze „bobul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o înlănțuire ciclică a unor etape: identificarea nevoilor de formare, proiectarea și implementarea ofertei, evaluarea (Hălmăgean, 2001, p. 113), etape care sunt, de fapt, similare cu ale oricărui proces managerial ce presupune, în ideea atingerii eficiente a obiectivelor, o abordare articulată, adaptată contextului de funcționare holistă a activității respective. Programele și cursurile de educație a adulților sunt organizate în funcție de variabile precum: mărimea și caracteristicile grupului-țintă, interesele grupului-țintă, timpul necesar în atingerea competențelor de dezvoltat, numărul și tipul întâlnirilor dintre cursanți și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și monitorizarea derulării lor să fie detaliat concepute și realizate. În acest sens, se vor urmări: - descrierea clară a atribuțiilor fiecărei persoane implicate direct sau tangențial în derularea cursului, de la personalul administrativ, până la cel didactic sau managerial; - asigurarea unei funcționări articulate (informaționale, a spațiului fizic etc.) atuturor aspectelor ce determină eficiența activităților și a interacțiunilor cu cursanții, pornind de la existența unui sistem de informare și orientare pentru aceștia (cum să ajungă la sala de curs repartizată sau marcarea vizibilă a sălii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aceste scopuri pot fi realizate cu adevărat doar dacă serviciile educaționale oferite adulților au un nivel calitativ ridicat. Pentru ca programele de formare continuă să fie cu adevărat eficiente, trebuie să existe un sistem de management al calității suficient de bine articulat și de funcțional, trebuie să existe motivația, dorința și voința de a face bine lucrurile și convingerea că serviciile educaționale vor aduce beneficii individuale și sociale pe termen scurt, mediu și lung. 5.7. Învățare la locul de muncă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atrage atenția asupra utilizării riguroase a prepozițiilor dintre și între: "[...] în construcțiile nominale, introducând un atribut, cele două prepoziții sunt aproximativ sinonime (ambele exprimă o corelație, un raport de reciprocitate), dar au regim diferit, prima folosindu-se după un substantiv articulat hotărât (de exemplu, raportul dintre parte și întreg; legătura dintre ei), cealaltă - după un substantiv nearticulat sau articulat nehotărât (de exemplu, (un) raport între parte și întreg; (o) legătură între ei). Din cauza asemănării semantice, dintre și între sunt folosite greșit
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
de utilizare a prepozițiilor dintre și între la Avram (2001: 274): "[...] de obicei, regula folosirii corecte a prepoziței dintre sau între este pusă în legătură absolută cu articularea hotărâtă a substantivului determinat (între după substantivele nearticulate, dintre după aceleași substantive articulate, dar ea trebuie nuanțată, întrucât ambele prepoziții pot fi folosite corect în situații care o contrazic: mai rar, dintre poate fi corect după substantive nearticulate (această distanță dintre..., unele relații dintre...), iar, mai des, între este corect sau măcar tolerat
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
dintre...), iar, mai des, între este corect sau măcar tolerat după substantive articulate de tipul delimitarea, distincția, corelația, pe lângă care se subînțelege un participiu ca făcută, operată, produsă etc. (distincția între bine și rău). Atenție la contextele cu un substantiv articulat dependent de un verb ca a face, a obține, a realiza, a stabili în care între poate introduce corect un complement: S-a realizat legătura între... (dar S-a discutat legătura dintre...)!" Ne propunem să urmărim în corpusul nostru 3
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Contextele cu prepoziția dintre Vom detașa contextele în care N1 este articulat hotărât, contextele în care N1 este nearticulat (sau însoțit de alte determinări decât articolul) și contextele în care N1 este articulat cu articolul nehotărât. 3.1.1. N1 articulat hotărât + dintre Acest context este reprezentat în corpus prin exemple precum: dialogul dintre culturi sau cine dă și cine profită (A. Marino, Pentru Europa) perioada dintre cele două războaie mondiale (A. Marino, Pentru Europa) distanța dintre ani (Al. Călinescu, Interstiții
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
vârsta) - este la gonella, "juponul", "fustița" (G. Liiceanu, Ușa interzisă). Se observă în exemplele citate că numele "simetric" este totuși însoțit de unele determinări, care, sintactic și semantic, se apropie de rolul articolului (această, orice), sau se subordonează unui substantiv articulat (un (anumit) tip, nivelului). 3.1.3. N1 articulat nehotărât + dintre Indicată ca situație ipotetică, combinația N1 articulat nehotărât + dintre nu a apărut în corpusul nostru. 3.2. Contextele cu prepoziția între Vom detașa și în cazul prepoziției între contextele
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
N3)/N2 pl) este antepus numelui "simetric" ori este eliptic. Adoptăm această soluție pentru a confrunta exemplele din corpusul nostru cu regula enunțată la începutul articolului (vezi supra, 1.) care pune în legătură utilizarea prepozițiilor dintre și între cu numele (articulat sau nearticulat). 3.2.1. N1 articulat nehotărât + între Din toate contextele cu prepoziția între (74), 24 conțin un N1 însoțit de articol nehotărât, ca în exemplele: Așa s-a realizat, de pildă, printr-un acord între Ed. Academiei și
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
ori, N1 este însoțit de alte determinări decât articolul, ca în exemplele: Exista vreo legătură între cele două momente? (EZ, 27.II.2006) Această ruptură între citit și scris are o veche tradiție (Al. Călinescu, Interstiții). 3.2.3. N1 articulat hotărât + între În astfel de context, între intră în concurență cu prepoziția dintre. Așa cum arată Avram 2001 (vezi supra, 1), apariția prepoziției între se datorează și prezenței în context a unui verb sau a subînțelegerii unui verb. Multe dintre exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
a subînțelegerii unui verb. Multe dintre exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27.II.2006) Din recuzita
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
verb, și nu după numele "simetric", reprezintă o dovadă în acest sens: se poate face între KGB, STASI, Securitate etc. și CIA paralela, drumul care face între localitățile Godeanu și Balta legătura. Faptul că prepoziția între apare după un N1 articulat hotărât provenit dintr-un verb "simetric" (prin transformarea de nominalizare) este, de asemenea, semnificativ, aceasta fiind prezentă și în structura de bază conținând verbul respectiv: Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Nu este supus dezbaterii între avocați, procurori si judecători ("22", 1-7.II.2006) Reproducem (în traducere românească) schimbul de scrisori între Ana Blandiana și Tony Judt ("22", 8-14.II.2006). În corpusul nostru, substantivele articulate hotărât care se asociază cu între sunt următoarele: raportul, distincția, conflictul, echilibrul, legătura, sinteza, opoziția, separația, alternativa, disputele, distingerea, distincțiile, paralela, dezbaterea, bătălia, confuzia, schimbul, contractul, disparitatea, mărul discordiei, fuziunile, ambiguitatea, continuitatea, limita. Aceste substantive sunt, cum am arătat, în
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Situațiile de variație liberă, explicabile sintactic și semantic, reflectă dinamica firească a limbii. Cazurile în care se pot utiliza ambele prepoziții demonstrează, în plus, că sunt preferate acele contexte ce sunt în acord cu norma. Astfel, între după un nume articulat hotărât se întâlnește mai rar, la fel cum și dintre se întâlnește mai rar după un nume nearticulat (sau însoțit de alte determinări). 1 Cf. Iordan (1943: 393). 2 Cf. Iordan (1943: 398). 3 Corpusul folosit în acest articol este
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilații există în continuare. Unele devieri față de normă apar mai ales la forma articulată enclitic a substantivului sau adjectivului (vezi Avram 1979): s-au înregistrat atât -i în loc de -e (victimile, Radio România Cultural, 4.III.2008; cu ultimile puteri, Național TV, 3.III.2008; ultimile noutăți, OTV, 7.XI.2007; ultimile zile, Antena 1
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2008; cu ultimile puteri, Național TV, 3.III.2008; ultimile noutăți, OTV, 7.XI.2007; ultimile zile, Antena 1, 18.X.200711), cât și -e în loc de -i (inimele, Acasă TV, 25.10.2007). Foarte frecventă, cum se știe, este forma articulată dragele (dragele mele, Național TV, 10.V.2008; TVR Cultural, 23.XI.2007)12. Ambele fenomene au fost explicate fonetic (prin asimilare sau disimilare), morfologic (prin analogie) și ca reacție la eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
N24, 7.V.2007), aceste semnuri (Antena 1, 11.III.2008) -, dar și conservarea sau extinderea lui -e : chibrite (Antena 1, 4.XII.2007), abțibilde (Radio 21, 14.XI.2007), coșmare (Radio Antena Satelor, 4.III.2008); și în forma articulată: azilele (Pro TV, 5.XI.2007). 3.2. Forme analitice 3.2.1. Exprimările analitice din limba populară ale construcțiilor cazuale apar și în registrul standard din mass-media; uneori sunt folosite spontan, alteori cu o intenție de familiaritate glumeață. S-
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Rizea (TVR Cultural, 23.X.2007), blogul lui Ioana Dobre (Antena 1, 29.XI.2007), atentatul la adresa lu' Monica Lovinescu (Realitatea TV, 10.XI.2007), răspundeți voi invitației lui Mădălina (B1, 29.X.2007) -, ca și pentru unele substantive comune articulate (desemnând persoane), atât masculine - îi dă cineva banii ăștia (...) lu' băiatul ăsta? (Antena 1, 3.XI.2007), din cauza lu' băiatul ăsta (Antena 1, 13.XI.2007) -, cât și feminine: a lu' doamna asta (Antena 1, 25.X.2007), cățelul lu
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
minte deschisă, sunt adaptabili și flexibili. Aceștia pot prelua diferite comportamente de consum care le servesc scopului de autoprezentare, sunt mai deschiși la schimbare și atenți la impresia pe care o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și simbolurilor - concepție articulată sub numele de „interacționalism simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au topica fixă, fie postpusa (aparte, doldora, gata, get-beget, gigea, nepereche, otova, peșin, sadea, vâlvoi), fie antepusa (asemenea 5, așa, coșcogea(mite), ditai/ditamai). Cand adjectivul invariabil se află în antepoziție, de obicei, substantivul apare nearticulat sau, rareori, acceptă formă articulata în variație liberă cu cea nearticulata. Mai rar găsești așa față! Ești coșcogea om și ți-e frică/ Ești coșcogea omul și ți-e frică. Câteva au un inventar de regenți foarte restrâns: get-beget (român ~, bucureșteanca ~, moldovean ~), uneori, limitat la
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]