2,868 matches
-
la orice ornament literar (și acest aspect dovedește diferența dintre spiritul secolului al cincilea, înclinat spre literatură, și cel al secolului al șaselea, mai realist); Cezar folosea limba populară, de zi cu zi, adaptându-se la capacitatea de înțelegere a ascultătorilor, și evita cu desăvârșire înfloriturile retorice. Aceste principii, conform cărora predicatorul trebuie să se exprime în modul cel mai natural și mai simplu pentru a putea fi înțeles și de către cei fără carte, sunt subliniate în mod repetat de către Cezar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trebuie privite ca aur purificat (I, 369). Isidor nu e de acord cu alegorizarea sistematică a Scripturilor care ne face să ne considerăm mai învățați decât suntem și transformă cuvintele acestora în orice lucru dorim noi ceea ce îi derutează pe ascultători (IV, 117). Îi critică și pe cei care se străduiesc să interpreteze tot Vechiul Testament ca o referire la Cristos: forțând sensul simplu al enunțurilor, aceștia fac un serviciu păgânilor și ereticilor; numai unele părți sunt profeții referitoare la Cristos (II
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
selecții întâmplătoare. Învățăturile sunt niște „conferințe”, adică discuții pe teme cu caracter spiritual, legate de itinerariul ascezei monastice: renunțarea, umilința, conștiința, teama de Dumnezeu, interdicția de a-ți urma propria judecată, aceea de a judeca etc. Au fost notate de ascultători și după aceea redactate, deși nici cei ce le-au redactat nu au fost mânați de intenții literare ca în cazul Conferințelor lui Ioan Cassian (aici, pp. ???-???) analoage ca gen. Textele lui Dorotei păstrează spontaneitatea exprimării orale. Temele sunt dezvoltate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
oamenii să-l caute pe pipăite, pornind de la lucrările sale, iar acum îi îndeamnă să se îndrepte către El și să iasă din epoca neștiinței în vederea Judecății de Apoi și a Învierii. Și tocmai când Pavel abordează această ultimă temă, ascultătorii îl lasă baltă: nu fără îndreptățire, Luca vedea tocmai în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu fără îndreptățire, Luca vedea tocmai în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe tradiție, unii dintre ascultători s-au convertit: “între care și Dionisie Areopagitul și o femeie cu numele Damaris, și alții împreună cu ei” (17,34). Dacă Damaris nu va mai reapărea pe scena istoriei, cu totul altul va fi destinul lui Dionisie. Prin 180, Dionisie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai subtile ale mediului exploatant din sânul familiei: pe de o parte, bărbatul, lucrând puțin în cadrul propriei gospodării, este numai bun pentru a deveni un eficient sclav al sistemului capitalist industrial; pe de altă parte, socializați de mici să fie ascultători, să execute fără a crâcni muncile din gospodărie, ei vor fi, de asemenea, buni salvatori ai sistemului exploatator capitalist. Fără să fie total lipsită de adevăr, această imagine este ridicol de simplistă în condițiile societății moderne și postmoderne; - varianta mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și proverbele aveau un rol important. Cunoștințele și abilitățile treceau de la părinți la copii și de la meșter la ucenic, pe cale orală. Foarte rar acestea erau păstrate În formă scrisă. Deoarece comunicarea se făcea pe cale orală, era necesar ca vorbitorii și ascultătorii să fie În imediata apropiere unii față de alții. Culturile orale sunt, prin Însăși natura lor, mai intime și comunale. Culturile care folosesc tiparul sunt foarte diferite. Autorul unui articol sau al unei cărți ajunge foarte rar În contact fizic apropiat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
religios a Întrebat: „Cum pot să-mi iubesc aproapele ca pe mine Însămi dacă Îi umplu plămânii cu aer contaminat ?”22. Campania a atins un punct nevralgic. Alți lideri religioși și comentatori politici au sărit În apărarea industriei automobilului. Un ascultător supărat a sugerat chiar că „Iisus ar conduce un Hummer”23. Acest exercițiu În etica răului impersonal a atras o reacție furioasă. Este un lucru să vorbim la modul abstract despre criza Încălzirii globale. Este cu totul altceva Însă să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
hranei, incidența diferitelor boli, structura familiei etc. Pe de altă parte, imuabilitatea unui tip de personalitate atemporală și transsituațională a fost infirmată de practica istorică. Iată un exemplu: în timpul celui de al doilea război mondial, japonezii erau descriși ca foarte ascultători și supuși. Generațiile postbelice de studenți japonezi au avut însă conflicte sistematice cu poliția, arătându-se, în numeroase ocazii, mult mai agresivi decât studenții americani. Altfel spus, schimbări radicale în configurațiile situaționale au atras și schimbări radicale în actele comportamentale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce prezintă au aceleași șanse de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3. Adaptare după modelul SMCR al lui Berlo privind comunicarea • Modelul lui George Gebner (figura 4
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie direct legat de posibilitățile de percepție ale celui care îl recepționează; o bună comunicare este centrată în special pe cel care primește mesajul. Saundra Hybels și Richard L. Weaver (1986, p. 55) operează grafic traseul mesajului în mintea ascultătorului (figura 10): . Figura 10. Traseul pe care-l parcurge mesajul în mintea receptorului (adaptare după Saundra Hybels și Richard L. Weaver) Un loc important în receptarea unui mesaj îl ocupă predicțiile despre acel mesaj; în acest sens, receptorul ia în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție în modul în care respectivul ascultător va recepționa mesajul când acesta va fi transmis efectiv. Mai precis, mesajul trebuie gândit în directă proporție cu cel căruia îi este adresat (trebuie evitată o tendință care își are propriul cotidian în practica școlară, anume aceea de a construi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de problemele lor; în parafrazare, fiecare răspuns motivează relaționările, deoarece este încurajată cealaltă persoană să-și descrie în detaliu sentimentele. 3) Feedback-ul suportiv presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă și semnificativă este apreciată și de ascultător (receptor) ca fiind importantă și semnificativă. Feedback-ul suportiv este dificil, deoarece trebuie să fim capabili să reducem intensitatea sentimentelor altor persoane, lăsându-le să cunoască faptul că le considerăm problemele reale și serioase (în opoziție cu aceasta este abordarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să ne sugereze unele principii ale comunicării, caracteristice mai ales pentru comunicarea orală: - comunicarea orală presupune un mesaj; mesajul trebuie să includă elemente de structură (bazale, pe care receptorul să-și fundamenteze înțelegerea), elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne oferi o imagine asupra conceptului de comunicare orală. Comunicarea orală are în centrul demersului său limbajul; după Hybels (Hybels, Weaver, 1986, pp. 99-100), acesta este definit de mai multe atribute, dintre care trei sunt extrem de importante: claritatea, energia (atunci când ascultătorul experimentează sentimente de emoție, urgență și putere) și însuflețirea (efect pe care îl vom detalia atunci când ne vom focaliza asupra barierelor comunicării). În ceea ce privește emoția, urgența și puterea, un exemplu oferit în literatura de specialitate este edificator pentru a observa cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
legată de funcționalitatea paralimbajului în comunicare. Ridicarea sau scăderea tonului și volumul reprezintă, la rândul lor, factori variabili (între câteva limite, în sensul că un ton ridicat poate să sune neplăcut/strident sau un volum prea scăzut poate să oblige ascultătorul la un efort suplimentar, care să îi micșoreze aria temporală la care poate să dezvolte o atenție maximă); astfel, anumite părți ale mesajului pot fi subliniate prin aceste variații de ton și de volum. Când toți acești factori sunt adiționați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
36). Hybels și Weaver (1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, apariția metacomunicării este identificabilă pe trei niveluri: (1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a intenționat vorbitorul să transmită și (3) ce crede ascultătorul că a spus vorbitorul. Dacă înțelesul nu se păstrează constant pe intervalul celor trei niveluri, avem de-a face cu un proces de metacomunicare. Judith Martin (Hybels, Weaver, 1989, p. 96) face un inventar al mesajelor metacomunicaționale, dintre care reținem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
divergente ale participanților; - diferențe educaționale; - diferențe de interes privitoare la mesaj; - diferențe privind nivelul de inteligență; - lipsa respectului reciproc; - diferență de vârstă, sex, rasă sau clasă socială; - diferențe în stăpânirea limbajului; - lipsa abilităților de comunicare la emițător; - lipsa abilităților de ascultător/receptor; - închidere în ceea ce privește fondul informațional etc. William Haney (apud DeVito, 1988, pp. 96-97) accentuează că o barieră serioasă privind comunicarea (situată la nivelul lipsei unui repertoriu comun între comunicatori) este cea numită ratarea înțelesului, care se obiectivează în interiorul a două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elev/student poate să aibă o influență negativă importantă (dacă persoana în cauză se exprimă public, îi va deruta pe colegii săi și va perturba firul logic al mesajului transmis de cadrul didactic); 5) Căutarea altor evenimente care captează atenția ascultătorilor (câteodată, acest fenomen poate să fie unul obiectiv - spre exemplu, o fereastră deschisă de vânt distrage câteva momente de la ascultare); 6) Când ascultătorii „dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va perturba firul logic al mesajului transmis de cadrul didactic); 5) Căutarea altor evenimente care captează atenția ascultătorilor (câteodată, acest fenomen poate să fie unul obiectiv - spre exemplu, o fereastră deschisă de vânt distrage câteva momente de la ascultare); 6) Când ascultătorii „dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt în cu totul alt areal decât cel adus în discuție de profesor. Un mod interesant de personalizare a acestor bariere în calea unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie ei cei care dețin monopolul verbalizării în majoritatea momentelor din clasă, fără a lăsa elevii/studenții să se exprime, iar când aceștia o fac, ei îi întrerup; pericolul unei asemenea situații este acela că profesorii, în calitate de astfel de ascultători, dețin în mod real puterea legitimă despre care vorbeam în primul capitol și astfel această situație frustrantă, demotivantă pentru cursanți și ineficientă pentru climatul școlar ca atare este greu de echilibrat în mod absolut natural); • Tot o greșeală de ascultare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frustrantă, demotivantă pentru cursanți și ineficientă pentru climatul școlar ca atare este greu de echilibrat în mod absolut natural); • Tot o greșeală de ascultare s-ar putea considera și urmărirea doar a porțiunilor din discurs care îi interesează pe unii ascultători pentru interesele particulare pe care le au. Pentru astfel de receptori, orice altceva va spune vorbitorul va fi considerat irelevant, și deci rejectat. Se cuvine totuși să menționăm că fiecare dintre noi avem din când în când practici de ascultare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
două tipuri a căror prezență este evidentă în școală: - primul mod definește evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să abordeze problema respectivă sau nu dorește să depună efort în a descifra ceea ce se intenționează să fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie spus (ca remediu, acești ascultători trebuie să practice ascultarea unor subiecte în care înțelegerea este dificilă); - ascultătorul defensiv este cea de-a doua categorie și privește elevul/studentul ce consideră exprimări inocente drept atacuri personale; adolescenții sunt cunoscuți ca ascultători defensivi, luând comentariile făcute de părinți sau de profesori drept astfel de atacuri. La rândul său, Ralph Nichols alcătuiește un decalog al factorilor care conduc la o ascultare ineficientă. În demersul de față ne vom opri însă doar asupra unuia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]