2,081 matches
-
italianul Galileo Galilei (1564-1642). Primul telescop a fost realizat, în 1671, de englezul Isaac Newton (1642-1727). Acum, astronomii profesioniști nu mai observă aștrii direct, ci analizează, cu ajutorul computerelor, diversele imagini și informații obținute cu ajutorul instrumentelor lor. Fotografia este utilizată în astronomie de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Față de ochi, are un mare avantaj: o placă sau o peliculă fotografică acumulează, puțin câte puțin, lumina pe care o primește Cu mai multe ore de poză, aștrii puțin luminoși apar pe suprafața sensibilă
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
de marile centre culurale orientale și de curțile suveranilor, în dorința de a înfrumuseța propriile lor reședințe. Centrul cultural al elenismului a fost în cea mai mare măsură Alexandria, unde au apărut noi discipline în domenii specializate (medicina, filologia, matematica, astronomia, științele naturii etc.), în timp ce Atena își menține rolul de centru filosofic, cu apariția de noi curente, ca scepticismul, stoicismul, epicureismul etc., cu o preocupare deosebită pentru aspectele legate de viața interioară și de psihologie. Acest univers cultural se reflectă și
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
și magnetice, fenomene optice, cu ajutorul materialelor didactice necesare. Un laborator este prevăzut cu TV, video și calculator, unde se pot fi prezentate filme didactice și pot fi simulate fenomene fizice. Catedra de fizică a inițiat din 1999 un cerc de astronomie, care are o dotare de ultimă generație constând intr-un telescop, o lunetă și un aparat foto cu care pot fi studiate principalele fenomene astronomice. Cu ajutorului calculatorului conectat la internet se păstreză legătura cu alte cercuri astronomice și licee
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
numele. Și acesta în timp ce un asteroid mic îi poartă numele. Pe harta cerului, alcătuită de astronomi găsim și câțiva aștri sau formațiuni planetare care poartă numele unor români: Acestea sunt numele celor 12 mari români care au devenit nume în astronomie. Doar unul dintre ei e în viață: Eugen Grebenicov de la Slobozia Mare, localitatea de lângă Vulcănești, Basarabia, unde n-a fost invitat măcar o singură dată, de când asteroidul Grebenicov seară de seară trece pe deasupra acestei localități de lângă Prut. Poate că neamul
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
Mecanică a Universității „M.V. Lomonosov” din Moscova. În anul 1957 și-a susținut doctoratul iar la 1967 devine doctor abilitat. În 1971 e laureat al premiului de stat al URSS în domeniul științei. Printr-o decizie a Comitetului Internațional de Astronomie planeta mică nr. 4868 poartă numele Grebenicov. În 1993 Universitatea de Stat „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca îi conferă titlul de doctor honoris cauza în matematică pentru merite științifice și didactice deosebite, în domeniile: analiză neliniară, astronomie și informatică. Eugen Grebenicov a
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
decizie a Comitetului Internațional de Astronomie planeta mică nr. 4868 poartă numele Grebenicov. În 1993 Universitatea de Stat „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca îi conferă titlul de doctor honoris cauza în matematică pentru merite științifice și didactice deosebite, în domeniile: analiză neliniară, astronomie și informatică. Eugen Grebenicov a spus: „M-am născut român și am să mor român, căci naționalitatea este precum chipul său încălțările. Națiunea „moldovenească” a fost inventată de Stalin ca și „limba moldovenească”.]] Pe românii din Ucraina îi mai accepta
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
acest lucru prin interviuri și în mai multe benzi desenate pe care le-a produs, în loc de auto-note. Takeuchi a participat la școala "Ichi Kofu". Ea a purtat unifoma seifuku (uniformă cu guler de marinar) și a aderat la clubul de astronomie și manga. Această experiență a fost imfluențată mai târziu în munca ei cu manga "Sailor Moon", precum și în manga anterioară, cum ar fi "Call Love and Kiss rain". Ea a vrut să devină un artist manga, la această vârstă, însă
Naoko Takeuchi () [Corola-website/Science/324089_a_325418]
-
la nivelul celor mai bune universități din acea vreme. Lucrările lui ne dovedesc faptul că el cunoștea foarte bine literatura și filosofia clasică din Orient și Grecia antică, era inițiat în ideile fundamentale ale teologiei musulmane și creștine, învățase medicină, astronomia, astrologia, matematică, logica etc. El a stăpânit mai multe limbi, scriind poezii atât în limba azera maternă, cât și în arabă și persana. Viața lui a corespuns cu perioada foarte critică, de la sfârșitul sec.XIV, cănd Azerbaidjanul, care abia ieșise
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
Geometria Sferică este geometria suprafețelor bidimensionale pe o sferă, fiind un exemplu de geometrie neeuclidiană. Două din aplicațiile practice ale principiilor geometriei sferice sunt navigația și astronomia. În geometria plană conceptele de bază sunt punctul și dreapta. Pe o sferă punctele sunt definite în sensul uzual. Echivalentele liniilor nu sunt definite în sensul uzual de "linii drepte", ci în sensul "celor mai mici drumuri dintre două puncte
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
sunt "„autentice și inexplicabile”", Nimeni n-a putut da o explicație rezonabilă șirurilor verticale ce se întind pe mai mulți km în Carnac: nu sunt borne de hotar, nu marchează un drum, nu formează o fortificație, n-au legătură cu astronomia, geografia sau chiar și cu logica. La fel nu s-a găsit nicio explicație imensului cerc de menhire de la Glastonbury, Anglia, cerc care are circumferința de 50 km! Nu pot fi datate și nici nu se știe cine le-a
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
ἀνθυφαίρεσις ("anthyphairesis", scădere reciprocă) din lucrările lui Euclid și Aristotel. După mai multe secole, algoritmul lui Euclid a fost descoperit independent în India și în China, și a fost utilizat mai ales pentru rezolvarea de ecuații diofantice care apar în astronomie și la realizarea de calendare precise. Spre sfârșitul secolului al V-lea, matematicianul și astronomul indian Aryabhata a descris algoritmul sub numele de „pulverizatorul”, poate din cauza eficienței sale în rezolvarea de ecuațiilor diofantice. Deși un caz special al teoremei chinezești
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
a avut o carieră militară de excepție, fiind șef al Serviciului Geniu al Corpului de Armată Iași până în anul 1898, comandant al regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați din anul 1898, ajungând la gradul de general de armată. În paralel, a predat matematică, astronomie, geodezie, construcții și fortificații la Școala Militară de Artilerie și Geniu din București (1892-1904), topografie la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București (1899-1904) și la Școala Superioară de Război (1904-1912). În anul 1918 s-a retras din armată
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
din Basarabia a S.R.R.G., devenind membru corespondent al Academiei Române în anul 1919. A publicat cursurile „Curs de topografie. Cetirea hărților” (1909), „Curs elementar de cartografie” (1926), „Curs de geografie matematică” (1931, 1938). Activitatea didactică a fost completată de cursurile de astronomie și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai ales pe cartografia matematică și istoria cartografiei, s-a concretizat în publicarea a peste 40 de lucrări științifice, dintre care menționăm monografiile
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai ales pe cartografia matematică și istoria cartografiei, s-a concretizat în publicarea a peste 40 de lucrări științifice, dintre care menționăm monografiile „Astronomie populară", „Din istoricul cartografiei”(1916), „Documentarea cartografică a României Mari la încheierea războiului” (1920), „Cartografie elementară, pagini de actualitate” (1927), „Aspecte economice și sociale din Basarabia de la 1920-1927” (1927).
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
observator are dimensiune aparentă mai mică, astfel încât acoperirea corpului mai depărtat este doar parțială. Bineînțeles că există și cazul când astrul mai apropiat are dimensiune aparentă mai mare. De notat că termenul „trecere” sau „tranzit” se mai utilizează, tot în astronomie, pentru trecerea la meridian a unui corp ceresc. În primul caz definit mai sus, când corpul ceresc mai apropiat are dimensiune aparentă mai mare, astfel încât acoperirea celui mai depărtat este pentru observator completă, fenomenul se numește „ocultație”. De importanță deosebită
Tranzit astronomic () [Corola-website/Science/314298_a_315627]
-
niște rezultate puțin concludente. A elaborat și o scară de temperatură cunoscută sub numele de scara Rømer. În cursul șederii sale la Paris, când a lucrat și la Observatorul din Paris, a ocupat funcția onorifică de perceptor al Delfinului pentru Astronomie.
Ole Rømer () [Corola-website/Science/304001_a_305330]
-
Luna era într-o poziție observabilă dar nu și faptul că a fost în mod real văzută. Așa cum sublinia E. P. Sanders, nu putem reconstitui condițiile atmosferice locale cu două mii de ani în urmă: „cronologia sinoptică nu poate fi confirmată de astronomie și nu poate fi nici infirmată de ea”. Totuși, unii autori cum ar fi Colin Humphreys au încercat să confirme data crucificării folosind această metodă, obținând data de 3 aprilie 33 sau de 1 aprilie 33. Ziua de vineri ca
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
Astrometria este o ramură sau o sub-disciplină a astronomiei definită ca fiind o știința interdisciplinară care se ocupă de studierea mișcărilor, pozițiilor și distanțelor dintre diferite obiecte astronomice. Informațiile obținute din măsurătorile astrometrice furnizează indicii privitoare la cinematică și la originea fizică a Sistemului Solar și a galaxiei noastre
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
din USNO-B1.0 cu o precizie de 0,2 arcsec. În afară de funcția fundamentală a oferi astronomilor un cadru de referință pentru a raporta observațiile lor, astrometria este, de asemenea, fundamentală pentru domenii cum ar fi mecanica cerească, dinamica stelară și astronomia galactică. În astronomia observațională, tehnicile astrometrice ajută la identificarea obiectelor stelare prin mișcările lor unice. Este esențial pentru păstrarea timpului; în UTC este, în principiu, timpul atomic sincronizat cu rotația Pământului prin intermediul unor observații exacte. Astrometria este un pas important
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
cu o precizie de 0,2 arcsec. În afară de funcția fundamentală a oferi astronomilor un cadru de referință pentru a raporta observațiile lor, astrometria este, de asemenea, fundamentală pentru domenii cum ar fi mecanica cerească, dinamica stelară și astronomia galactică. În astronomia observațională, tehnicile astrometrice ajută la identificarea obiectelor stelare prin mișcările lor unice. Este esențial pentru păstrarea timpului; în UTC este, în principiu, timpul atomic sincronizat cu rotația Pământului prin intermediul unor observații exacte. Astrometria este un pas important pe scara distanță
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
metafizică și misticism, aderând într-o primă fază șiismului duodeciman. De la vârsta de 7 ani, Sabbah a studiat în particular, într-o manieră autodidactă, diverse științe și aptitudini, devenind până la vârsta de 17 ani, maestru în chirologie, limbi străine, filosofie, astronomie și geometrie. Rayy era în perioada adolescenței lui Hasan un centru important pentru activitățile misionarilor ismailiți din centrul Persiei (regiunea Jibal). Mișcarea ismailită era una emergentă în Persia la jumătatea secolului XI, fiind o emanație dirijată de califul-imam Al-Mustansir din
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
și-a dedicat întregul timp studiului filosofiei și al istoriei. Ținea adunări unde erau invitați intelectuali ai vremii, multe fiind dedicate studiilor aristotelice. Geniul Anei și cunoștințele sale sunt evidente în operele sale. Printe altele, cunoștea filosofie, literatură, gramatică, teologie, astronomie, și medicină. Putem presupune luând în considerare erori minore că cita din memorie din Homer și din Biblie scriind opera sa cea mai importantă, "Alexiada". Contemporanii ei, precum episcopul de Efes, George Tornikes, o considerau pe Ana ca pe o
Ana Comnena () [Corola-website/Science/308761_a_310090]
-
considerându-i vrăjitori și eretici. Nicholas Flamel (1330-1419) menține aprinsă flacăra alchimiei: În perioada "Cinquecento", disciplinele științifice erau greu de delimitat. Interferență exista și între științe și reflexia speculativă, dar și magica astrologică de altfel. Magia, medicina, alchimia, științele naturale, astronomia, astrologia formau un fel de simbioză. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486-1535) - medic, astrolog, filozof și alchimist - se credea un magician capabil să evoce spiritele. Nu a avut o influență puternică, dar, ca și Nicholas Flamel, a realizat lucrări (printre
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Tudor Vianu spunea despre opera lui Ion Barbu astfel: „Cititorul care străbate paginile volumului "Joc secund", nu trebuie să uite niciodată că se găsește în fața unui poet matematician. Chiar o simplă inventariere a vocabularului său arată cât datorește Ion Barbu astronomiei, mecanicii sau geometriei. Viziunea matematicianului este atât de puțin conexată cu activitatea simțurilor, atât de liberă de contingențele care întinerează funcțiunea lor, încât lumea care i se relevează este resimțită de el ca pură. Pe de altă parte, față de lumea
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
că a fost printre primii care a încercat să formuleze o teorie privind mișcarea planetelor. Deoarece nu a rămas nimic din scrierile sale, singurele informații despre acestea provin din surse secundare ca poemul "Phainomena" al lui Aratos, având ca subiect astronomia. De asemenea, tratatul "Sphaericae" al lui Teodosiu din Bitinia este bazat pe lucrările lui Eudoxus. Arhimede ne-a lăsat unele relatări privind opera lui . S-a născut la Knidos, Asia Mică, într-o familie săracă. A studiat geometria ca discipol
Eudoxus din Knidos () [Corola-website/Science/320276_a_321605]