30,381 matches
-
de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală este un concept referit modului de instrumentare (Mins) a Fmz în efectivizarea sonoră. Ca atare, Mins este un fapt de abordare interpretativ-muzicală. Specific Mins este să-și repereze Fmz ca dpc, respectiv ca posibilitate de realcătuire în vederea unui parcurs adecvat întocmai mișcării sale de instrumentare. Cum dpc este o configurare în timp, este implicată atât
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
abordarea dpc printr-o constantă de mod tempic. Prin noțiunea de tempo punem laolaltă coordonatele de energie și de timp, în referința cărora dpc este adecvabil demersului Mins. Tempoul este deci un indice de acordaj formal în relația Mins-Fmz. Ca atare, pulsația este aspectul Mins situat în tempo, relativ efectivizării Fmz într-un/ca parcurs sonor. Astfel, în vreme ce Fmz se aude expresiv (contemplabil) ca variabilitate sonoră, Mins se concretizează instrumental (practicabil) ca Sdp, respectiv consecvență în susținerea adecvată tempic a dpc
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
se succed tangent (nonintervalic) prin juxtapunere, având deci numai durate-expresii de continuitate (asociate înălțimilor), nu putem vorbi formal de o linie-timp pe care incidează succesiv-periodic evenimentele (într-un aspect Sdp), ci de o configurare a timpului din chiar evenimentele ca atare. Doar la nivelul-cadru al fiecărui eveniment luat teoretic separat (momentan/ intervalic), timpul mai este linear. Generic, succesivitatea prin repetabilitate aspectează forma circulară, proprie timpului tinzând-înfășurându-se în conținutul său de continuitate. Cu cât segmentul repetat este mai compus temporal într-o
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
analist sau lector mental al partiturii -, ori chiar verbal - pentru un narator al Fmz ca operă-de-povestit<footnote Considerăm că forma muzicală ca operă-de-povestit, comportă și o funcție de călăuzire într-un mod al gândirii muzicale, instrumentabilă printr-o narațiune verbală. O atare călătorie (prin verbalizare) nu constituie o experiență de ordin performativ, întrucât nu țintește către dobândirea competenței de a semnifica ficțional, ca și cum Fmz ar fi proiectul/baza de ilustrare a narațiunii, ori invers, aceasta s-ar propune drept referință simbolică în
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cum se face, dar în toate regimurile totalitare (fie ele de stânga sau de dreapta, naționaliste ori internaționaliste), puterea politică edifică o realitate minunată, o bravă lume nouă, pe care unii dintre scriitori se încăpățânează să n-o înțeleagă ca atare, și o denaturează, o mânjesc prin scrisul lor; în timp ce alții o "descriu" în culori trandafirii. După care, la schimbarea de regim, lăudătorii se transformă brusc în ex-disidenți și dau lecții de morală aplicată foștilor rezistenți. Vi se pare un scenariu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
de Litere din Brașov, a creat un eve-ni-ment al vieții universitare românești: Colocviul Național Universitar de Literatură Română Contemporană, aflat în acest an la a patra ediție. Consemnându-l publicistic, îmi fac datoria de martor și participant. Merită semnalat ca atare în presa culturală, pentru că el înseamnă un prilej de comunicare a vieții academice (de obicei, închistată și imobilă, conservatoare în sens rău) cu actualitatea cea mai vie și mai dinamică (indiferentă spațiilor aulice), un mod fericit de intersectare a două
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
acordat o sinecură, nu că a fost trimis să numere găinile din piețele Capitalei. Borges a acceptat insultătoarea ofertă, ceea ce Llosa nu comentează. Să fi văzut și el în această funcție o simplă sinecură pe care a acceptat-o ca atare - sau o sursă de venit după ce fusese concediat de la bibliotecă? Scriitorul a tratat cu destulă discreție acest episod din viața sa. Citind textul lui Llosa despre umilirea peronistă a lui Borges m-am gîndit că autoritățile de la noi, din anii
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]
-
rarisime îi lasă în urmă pe aristocrații cu viață scindată. Desigur, aici avem un Borges citit în literă și ignorat în adâncime. Dar, în totului tot, îl avem. Cine ar fi putut înțelege mai bine esența pur literară a unor atare devieri de la ordinea adevărului (fie el biografic sau bibliografic) decât un istoric literar format chiar în perioada de emulație locală a Ficțiunilor și exersat continuu în biblioteci, așa cum e Mircea Anghelescu ? Prejudecata aridității poveștilor datate și vechiul clișeu al istoriei
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
sînt întîrziații mișcării, sau atunci structural inapți spre a progresa odată cu ea. De aceea, nu judecați mișcarea după cei care nu stau decît la periferia ei, ci după cei buni, care năzuiesc să fie încă mai buni și stau ca atare în inima ei. Dacă veți spune: am văzut un legionar făcînd cutare acțiune nevrednică - nu veți înțelege ce este de înțeles. Cînd însă veți vedea - și-l veți vedea - un legionar care încă nu e mulțumit de sine, atunci veți
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
de puseuri originale, inedite, extravagante și de detente obișnuite, standard, ordinare. Când remedii insolite, când parafraze ori chiar citate, cu toate însă înserate în regim de surpriză cât mai relevantă. Pe de altă parte, noile arhitecturi post-moderne sunt dependente de atare aluzii ori preluări, în timp ce formele consacrate (de clasicism, romantism, modernism) au încetat, în mare parte, să mai existe ca atare, ele fiind înlocuite printr-un conglomerat de idei și fapte formale pe care le-am putea eticheta rezonabil doar prin
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
toate însă înserate în regim de surpriză cât mai relevantă. Pe de altă parte, noile arhitecturi post-moderne sunt dependente de atare aluzii ori preluări, în timp ce formele consacrate (de clasicism, romantism, modernism) au încetat, în mare parte, să mai existe ca atare, ele fiind înlocuite printr-un conglomerat de idei și fapte formale pe care le-am putea eticheta rezonabil doar prin termenul de eseu componistic. Așa cum este, de exemplu, Simfonia a IV-a "Giocossa", în care dincolo de pendularea ambiguă dintre tragic
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
noastră, impasul acesta e chiar punctul nostru de vedere asupra lui Dumnezeu. "Absolutul desface legătura care îl leagă de gîndirea noastră. El se desface, și de aici provine și înfrîngerea noastră, care se acordă în chip riguros cu absolutul ca atare și, în înfrîngerea ei, îl cinstește. Imposibilitatea de a gîndi în mod absolut de negînditul, imposibilitate practic și teoretic de neocolit, nu numai că nu pune punct încercării de a-l gîndi, ci autentifică această încercare și, într-un anumit
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
traiectorie, comit câte un asemenea volum prozastic. Mult mai interesant ar fi să deducem tocmai punctele de clivaj sau de inflexiune care conduc la brevetarea unui autentic regim al prozei. La o individualitate greu de tradus, recuperator, în versuri. O atare mostră de proză oferă episodul vagonului înghețat un-deva în munți. Povestită de unul dintre cetățenii acestei lumi bizare, secvența ia proporțiile unei glaciațiuni de buzunar. "Toți călătorii erau înghețați pe băncuțele lor, degerați adică, niște momâi de sticlă, acoperiți cu
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
cel al orficilor, al aleșilor cuvântului. Spun orfici în chip generic, convențional, căci Gheorghe Simon este un poet al Cuvântului în sens primordial. De fapt, în cele două volume, apărute la un interval de opt ani, poetul se mărturisește ca atare, mai mult sau mai puțin voalat, ca pelerin în propria sa singurătate, în propriul său suflet, spre izvorul nemuritor al Cuvântului aceluia divin. Astfel se dezvăluie o concepție înaltă despre poezie ca res sacra, ca un sens profund pe care
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
de calitate proastă discută acum ce crede eroul, nu numai ce se petrece cu el. Găsim maniera jurnalului în George Orwell (1984), Lawrence Durrell (Alexandria Quartet), John Fowles (The Collector). Chiar și acolo unde convenția jurnalului nu e prezentă ca atare, romanele Desperado au un lucru în comun: unitatea cu care operează romanul nu mai e destinul (trecut-prezent-viitor), ci ziua. Procesul a început cu romanul unei zile (Ulysses, Mrs Dalloway), în modernism. Tânjind, fără să-și dea seama, după tiparul premodernist
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
restrînsă, dar mai variată și mai orientată practic. N-ar fi stricat, totuși, ca la unele prenume cu forme grafice identice în mai multe limbi - de exemplu, Angela - să se dea, pe lîngă pronunția românească (care să fie indicată ca atare), variantele de pronunție și accentuare străine (germană, italiană etc.). Dicționarul Florenței Sădeanu avea marele avantaj de a indica la fiecare cuvînt pronunția, între paranteze. Noul dicționar face economie de spațiu sau energie, ceea ce poate însă duce la confuzii: cititorul nu
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
a substanței înseși. Sensurile sunt infuzate în imagini, după cum imaginile sunt infuzate în sens, printr-o incantație a cuvintelor ce nu uită a se confesa ele însele, adică a se compune într-o atitudine a propriei lor condiții existențiale ca atare, aparent destructurată, aparent supusă unei improvizații iscate din blazare sau doar inocent jucăușă: "Așa, deci, scrisul ca osîndă. Și îl găsești astfel pe unul / vorbind despre / salvare, într-o piață, după mulți ani, în el toate sunt elocvente, / numai partea
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
odihnești: munca l-a transformat pe animal în om și tot ea l-a ajutat să ajungă robot" (p. 42). Ajunși pe o stație planetară necunoscută, călătorii spațiali dau cu ochii de o realitate șocantă, pe care o recepționează ca atare. Multe dintre denumirile de pe această planetă necunoscută îi sugerează ceva cititorului din România alimentelor pe cartelă, a celor două ore de program TV pe zi, a "tacâmurilor" de pui și a "adidașilor" de porci. Stația este înconjurată, precum planeta Saturn
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
era epuizat (lucru care se întîmpla foarte repede), pe lîngă invariabilul fel al cartofilor (de preferință prăjiți), cu alimentele sărăcăcioase din Alimentara: conservă de pește, tocană de legume (într-o anumită rețetă, aceasta devenea ciorbă), biscuiții cazoni (îi numeam ca atare) și ceai de zahăr ars. Rîdeam de cozile la oase - afumate - care adunau zeci, poate sute de oameni pe trotuarul din fața Filologiei care se învecina la acea dată cu o Gospodina. Făceam cozi doar la țigări și la cafea, invariabil
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
izbucnirea patimilor într-o jerbă fascinantă - n-are un pandant pe măsură în pedeapsă, în revanșa zbuciumului sufletesc (scrupule, compasiune omenească). Urmarea e scoaterea din uz a unor mecanisme și ele specific umane, o automutilare, chiar dacă nu e percepută ca atare. La acest punct mi se pare instructivă situarea în paralel a unui proiect care l-a ispitit pe Dostoievski cu tabloul descotorosit de un balast din ciclul Voința de putere. Investigând biografia tulbure a lui Ivan cel Groaznic pe care
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
ar fi fost dacă un lucru sau altul s-ar fi petrecut altminteri, rămâne o judecată inoperantă: și față de viață, dar mai cu seamă față de artă - deoarece în artă nu putem gândi decât ce a fost să fie și ca atare este. Desigur, viața unui artist explică multe din arta lui, dar în raportul final viața nu se dovedește decât un mijloc pus în slujba scopului - artistic. Întâmplătorul din viață naște necesarul din artă. Ceea ce există nu mai poate să nu
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
stabiliți tot în Germania), vorbesc despre anvergura fenomenului. Devoalează-ne procesul, poate labirintic, ce a dus spre recunoașterea profesională și acceptarea ta în elita muzicală internațională. V.D.: ...a fost un proces continuu pe care nici nu l-am înregistrat ca atare, pentru că preocuparea mea majoră era să fac pas cu pas drumul mai departe... Explicația cea mai simplă este activitatea continuă, realizările concrete care au provocat imediate „urmări”, începând cu piesele solo pe care mi le cereau interpreții, și pe care
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
lucru ani la rând. Așa cum recunosc și cei din echipa TVR, e doar un câștig de imagine. Acuzăm pe toate posturile că avem de-a face cu voturi geopolitice, dar ce ne-a împiedicat (e vorba și de țară ca atare, nu numai de TVR) să avem relații mai strânse cu vecinii noștri, care nu ne dau niciodată vreun punct? Și cu ce se deosebește acest vot geopolitic, între țări din aceeași zonă (ex-URSS, Scandinavia, Benelux, ex- Iugoslavia), de votul pe
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
de dorit să se prevadă în regulament limitarea prezențelor în finală la două, precum și introducerea unei distincții recompensând cea mai bună interpretare a unei piese lansate de Dan Spătaru (încă o dată, “Ștrengarul” NU este piesă românească, nu trebuie admisă ca atare!). A doua observație se referă la strădania multora din concurenți de a-și forța corzile vocale la maximum: nu trebuie să țipi, să urli, să răcnești din toți rărunchii pentru a dovedi că ești bun, muzica înseamnă și sensibilitate, nuanțare
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
discursul literar, prin diferența de atitudine între directețe și insinuare, diferență care se vede și în comportamentul cenzurii sau al represiunii: literatura disidentă nu poate fi niciodată publicată în țară, nici acceptată în vreun fel, în timp ce literatura subversivă, nepercepută ca atare de către cenzură, ci de către cititor, prin complicitate, este publicată și dobândește o circulație publică ce se încarcă de un prestigiu ocult. Disting, în al treilea rând, între disidența politică a scriitorilor, exprimată prin scrisori deschise și texte politice, pe care
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]