3,106 matches
-
intenția și dorința făuritorului. A cântat alături de mine leidurile „RUGĂCIUNEA” de Eugen Cuteanu, pe versurile poetului fără de pereche, Voivodul Limbii Române - Mihai Eminescu, „AVE MARIA” compoziție semnată de mine și „AVE MARIA” de Franz Schubert, impresionând spectatorii din Sala mare - Ateneul Român, cu ocazia sărbătoririi a 125 de ani de când demiurgul, LUCEAFĂRUL nostru iubit s-a ridicat la ceruri pentru dumnezeirea neamului; un adevărat regal de-o mare intensitate și dăruire sufletească din partea distinsei ariste Rodica Anghelescu”. *** Portretul ce definește activitatea
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
sale de identitate când visător, când în “poziția de drepți”, când “mișcând aerul” ca orice privighetoare ... XXI. EXILAT ÎN STRIGĂT, VIOREL SAVIN, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016. Exilat în strigăt, Viorel Savin Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău Există o etapă anume pe parcursul devenirii unui scriitor...să o numesc a deplinului. Un scriitor, după ce concepe un număr de opere, umple cupa creației cu idei în mod diferit, deodată diferit, față de acumulările sale scriitoricești, schimbă stilul și
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
scris-. Transhumanța scriitoricească de la critica literară la versuri, de la dramaturgie la proză, de la un gen liric la unul umoristic, are un vector comun, necesar sau stimulent scrisului, un “change of writing style” ... Citește mai mult Exilat în strigăt, Viorel SavinEditura Ateneul Scriitorilor, BacăuExistă o etapă anume pe parcursul devenirii unui scriitor...să o numesc a deplinului. Un scriitor, după ce concepe un număr de opere, umple cupa creației cu idei în mod diferit, deodată diferit, față de acumulările sale scriitoricești, schimbă stilul și chiar
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
obosită și grea, încovoiată ca o bană coaptă a căzut în fântână. În valurile unduioase dansează tremurând de frig. O privim amândoi, dar ochii tăi plâng și lacrimile fierbinți o încălzesc și ea valsează-ncontinuare, ca o balerină pe scenă la Ateneu. Ne depărtăm și ne tolănim pe iarba cu rouă, cum de o vreme o facem mereu. În buza dimineții stelele pier, dar tu te bucuri nespus de mult și-mi spui vestea la ureche, că Luna e pe cer. Până
LUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374249_a_375578]
-
Mircea, copiii Mariei. Autoarea Oana Georgescu a lansat la aceeași editură, ALLFA și cărțile „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” (cartea dedicată de maestru doctorilor săi) și „Iuliana Marciuc. Destine ca-n filme”, iar pe 27 octombrie, la Ateneul Român va lansa cartea ” Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”. Referință Bibliografică: Maria Dragomiroiu, la ceas aniversar - 35 de ani de carieră de succes Lansare de carte „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL și DRAGOSTEA” de Oana Georgescu / Aurel V. Zgheran
35 DE ANI DE CARIERĂ DE SUCCES LANSARE DE CARTE „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL ŞI DRAGOSTEA” DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378672_a_380001]
-
ALLFA și cărțile „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” (cartea dedicată de maestru doctorilor săi) și „Iuliana Marciuc. Destine ca-n filme”, iar pe 27 octombrie, la Ateneul Român va lansa cartea ” Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”. Referință Bibliografică: Maria Dragomiroiu, la ceas aniversar - 35 de ani de carieră de succes Lansare de carte „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL și DRAGOSTEA” de Oana Georgescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie
35 DE ANI DE CARIERĂ DE SUCCES LANSARE DE CARTE „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL ŞI DRAGOSTEA” DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378672_a_380001]
-
Cu renume sânt Făcea zgomot mare O moară de vânt, Și biata morișcă, Chiar d-avea un pic De porumb și hrișcă, Nu lucra nimic. [ 26 februarie 1880] CONFERINȚA D-LUI T. MAIORESCU ȚINUTĂ DUMINECĂ LA 24 FEVRUARIU ÎN SALA ATENEULUI DESPRE VISURI Publicul cel mai ales, domni și doamne, inteligința capitalei, cât a putut coprinde spațiul neînduplecat al Salei Ateneului, a ascultat alaltăieri admirabilele și instructivele esplicări date de d. T. Maiorescu asupra visurilor. Suprema ființă organică pe globul nostru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și hrișcă, Nu lucra nimic. [ 26 februarie 1880] CONFERINȚA D-LUI T. MAIORESCU ȚINUTĂ DUMINECĂ LA 24 FEVRUARIU ÎN SALA ATENEULUI DESPRE VISURI Publicul cel mai ales, domni și doamne, inteligința capitalei, cât a putut coprinde spațiul neînduplecat al Salei Ateneului, a ascultat alaltăieri admirabilele și instructivele esplicări date de d. T. Maiorescu asupra visurilor. Suprema ființă organică pe globul nostru, omul, obosește ca și celelalte în lupta pentru esistență, în care arma sa cea mai teribilă sânt creierii săi, mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ține un curs liber despre Logică și aplicările ei. Intenția aceasta [î]i este autorizată prin interesul pentru cercetările științifice pe care l-a manifestat publicul nostru mai cu seamă cu ocazia prelegerilor ținute de d-sa astă primăvară la Ateneu. Se zice că trăim într-un secol materialist, se constată că preocuparea mai generală privește sfera politică și cu toate astea, ciudat, terenul abstracției deșteaptă un viu interes - real, să sperăm, - din partea publicului inteligent. Folosul acestei bune dispoziții pentru studiele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aducînd a Expoziție Unională Sovietică? Ce caută, pe această scenă improvizată, marele Menuhin, felicitat cu insolența băgăcioasă a prezidentului ce vine din tagma celor care l-au surghiunit pe Enescu? Ce frumos ar fi sunat, iarăși, sferele muzicii nobile în Ateneul Român, întrupat în nepieritoarele Rapsodii! Ce caută Enescu în... Casa Poporului? Dureroasa întrebare își găsește tristul răspuns doar în portretul-emblemă, semnat de Corneliu Baba și cocoțat de noii mandarini criptocomuniști pe fundalul stigmatizatei săli: rictusul blasfemiator care se învecinează perfect
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numai roțile nu, ajungînd și lăsîndu-mi geanta în cămăruța de la Uniunea noastră, mă trezesc în Piața Palatului Regal, refăcută impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dintîi. Fascinantă acum în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Biblioteca, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnică din decembrie '89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelică, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini (și ticăloși) nu o recunosc, fiind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum festivalul ce-i poartă numele. Nu vi se pare că ceva ținînd de legitmitate e în neregulă? Concertul inaugural măcar bine că se consuma în Sala Palatului (apropo: ce are vulgara sală cu Palatul Regal?) și nu în nobilul Ateneu era... onorat de inevitabila prezență a președintelui și a premierului. Între ei, dar într-o poziție retras-subalternă, de umilă curtoazie, un Mandeal oricum neexplicîndu-le subtilități ale partiturii Ritualul primăverii de Stravinski umil dar atît de obedient-satisfăcut că, obținînd obolul prezidențial-ministerial
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pompieri din localitatea respectivă să aibă prezentă în piața unde se desfășoară manifestația o mașină cu tot personalul și echipamentul necesar contra incendiilor pe tot timpul manifestației. 19.Vor lua măsuri de pază și ordine în piețele publice, în parcuri, atenee populare, cămine culturale etc., în care se vor desfășura serbări cu ocazia zilei de 1 Mai a.c. V. PENTRU REALIZAREA SARCINILOR DE MAI SUS RĂSPUNDE URMĂTORUL COLECTIV: 20.Comandantul Securității Statului din localitatea respectivă, responsabilul colectivului. 21.Comandantul Miliției 22
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nr. 1, 1979. * Jacqueline Renaud, "Science et poli-tique", Science et Vie, octombrie 1979. * Vasile Sporici, " Fragmente din scrierile de estetică ale lui Ștefan Lupașcu", Caietele Teatrului Dramatic Bacovia, nr. 33, 1979. * Vasile Sporici, "Interviul acordat de Ștefan Lupașcu revistei Planète", Ateneu, nr. 140, decembrie 1979. * Vasile Sporici, "Originalitatea gândirii lui Ștefan Lupașcu. Filozofia într-o vastă sinteză pluridisciplinară", Contemporanul, nr. 40, 3 octombrie 1980. * Pierre Solié, "Ouverture sur l'unité du monde", Cahiers de psychologie jungienne, nr. 28, "Synchronicité. Correspondance du
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logica energiei", Cronica, nr.30, 24 iunie 1981. * Marie-Claude Dupré, "Sous l'échange, l'inceste. Brève relecture des "Structures élémentaires de la parenté"", L'Homme, vol. XXI, nr. 3, iulie-septembrie 1981. * Vasile Sporici, "Însemnări despre gândirea filozofică a lui Ștefan Lupașcu", Ateneu, nr. 3, iunie 1982. * Basarab Nicolescu, "Lupasco et la genèse de la Réalité", 3e Millénaire, nr. 3, iulie-august 1982, pp. 36-47. * Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și geneza realității fizice", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ștefan Lupașcu ne-a părăsit", Cuvântul Românesc, ianuarie 1989. * Basarab Nicolescu, "Les sources scien-tifiques de la philosophie de Stéphane Lupasco", Phréatique, nr. 49 și La tête dans les étoiles, vara 1989, pp. 127-133. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu și avatarurile unei antologii", Ateneu, nr. 4, aprilie 1990. * Bernard Dugué, "Utilisation de la logique dynamique du contradictoire pour formaliser les systèmes: vers un paradigme ondulatoire en biologie?", Revue internationale de systémique, vol. 5, nr. 4, 1991. * L. M. Arcade, "L'autre ciel chez Eminescu et
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
convertire a omului de știință? 212 Problema centrală: relația dintre subiect și obiect 214 11. Convorbire între Basarab Nicolescu și Edgar Morin 216 12. În loc de concluzii 233 Date biografice 235 BIBLIOGRAFIE 237 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Scrisoare a lui Pauli către Fierz, 12 august 1948, in K. von Meyenn, Wolfgang Pauli. Wissenchaftlicher Briefwechsel, Band IV, Teil I: 1940-1949, Berlin, Springer, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
citit și alte piese ale lui Const. Popa, aflate deocamdată în mape. Mi-a plăcut mult "Regulamentul de bloc", în care siguranța construcției și devenirea conflictului dramatic sînt superioare lucrărilor de început. Îl aștept cu interes pe scenă. Ștefan Oprea ("Ateneu" Bacău, octombrie, 1986) Ediție specială (Gala recitalurilor dramatice) Cronica dramatică 20 noiembrie 1981 "Calul verde" de Constantin Popa (Teatrul Național "Vasile Alecsandri") Cunoscut ca actor valoros al Naționalului din Iași, Constantin Popa apare acum, pentru publicul său, și ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
demn și aulic față de detractori, A. nu ripostează, dar va răspunde, cu autoritatea cuvântului său, T. Maiorescu, luând apărarea celui pe care îl situase în fruntea „direcției noi” a literaturii noastre. Când, în 1883, Eminescu se îmbolnăvește, A. conferențiază la Ateneul Român în beneficiul nefericitului poet care, în Epigonii, îl numise „rege-al poeziei”. În 1884 ajunge senator, iar în 1885, ministru plenipotențiar la Paris. Însă starea sănătății lui e din ce în ce mai rea. Bolnav de cancer, se va stinge în conacul de la
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
al Teatrului Național din Iași (1994-1996). În 1993 a inițiat și condus, în calitate de director, apariția unei noi serii a revistei „Însemnări ieșene”. A colaborat la revistele „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Teatrul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Însemnări ieșene”, „Literatura și arta” etc. A debutat în 1948 cu versuri în ziarul „Clopotul” din Botoșani și, editorial, cu volumul de poezie Urcuș (1959). Anii ’60 îl impun însă ca dramaturg. Întâia sa piesă, Postul de radio de pe strada
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
de artă de la Berlin (1978). Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici (secția critică) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A debutat în 1963, în „Gazeta literară”, și editorial, în 1976, cu Corabia de celofan. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ateneu”, „Astra”, „Calende”, „Arca”, „Ianus”, „Arta” ș.a. Poezia lui A., de la volumul de debut la Culorile rostirii (1986) și Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei (1995), ultimul un jurnal liric-retoric postrevoluționar, aparține unui modernism întârziat: un lirism pur, concentrat
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
în 1966, constituie și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și cer. A colaborat la „Vremea”, „Gândirea”, „Dacia rediviva” (cofondator), „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Credința” (Detroit), „Noi” (Detroit), „Destin” (Madrid), „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Albina”, „Luceafărul”, „Telegraful român” (Sibiu), „Magazin istoric” ș.a. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1982), Premiul Opera Omnia al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2001). Lirica lui A. este dificil de încadrat într-o formulă de istorie literară ori
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Școala generală din Terebești, unde a fost și director și la Școala Tehnică CFR din Satu Mare. Debutează publicistic în „Ogorul sătmărean” (1940), iar editorial cu Scriitori uitați (1980). A colaborat la „Adevărul”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare”, „Ardealul”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Poesis” ș.a. A mai semnat I. A. Terebești, Nae Tarabă, Silviu Alexe, Titus Clemente. Spirit metodic și riguros, cu un mare scrupul al exactității informației și valorizării, A. s-a consacrat istoriei
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
marinar. Locuiește la Galați, unde este director al revistei de cultură „Antares”, înființată prin străduințele sale în 1998, sub egida Uniunii Scriitorilor. A debutat editorial cu volumul Ascunsa ninsoare, apărut în 1978. A mai publicat versuri în „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dunărea literară”. A. este un elegiac modern care consolidează generația șaptezecistă în dimensiunea ei reflexivă. De la primul volum, Ascunsa ninsoare, poetul își dezvăluie hotărât temele și identitatea lirică, pe care le va confirma, cu nesemnificative inconsecvențe, în alte cărți de
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
Permanențe franceze de Bazil Munteanu. Teatrul este și el sistematic comentat. Al. Rosetti analizează opera lui Mihail Sebastian, Amelia Gherson scrie despre Cehov, F. Aderca face cronica la spectacolele cu Nana, dramatizare după Zola de N. Kirițescu, jucată la Teatrul Ateneului, la dramatizarea lui I. Șahighian după Anna Karenina de Tolstoi, pusă în scenă la Teatrul Odeon, sau scrie despre spectacolele de la Naționalul bucureștean cu Seringa lui Tudor Arghezi. Tot F. Aderca prezintă cititorului român piesa Mașina de scris de Jean
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]