1,615 matches
-
linie la primul bloc, de 45 de cm, iar la al doilea bloc de 85de cm. Poziția pe locuri, de instalare-așezare în blocurile de start, se adoptă printr-o succesiune de mișcări precise și fără precipitare, care trebuie să pună atletul într-o poziție cât mai comodă, relaxată și echilibrată. Este secvența de concentrare și de preparare pentru plecare. (foto Nr. 1 și 2) În această poziție, în care proiecția umerilor cade puțin după linia de start, atletul așteaptă, fără să
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
trebuie să pună atletul într-o poziție cât mai comodă, relaxată și echilibrată. Este secvența de concentrare și de preparare pentru plecare. (foto Nr. 1 și 2) În această poziție, în care proiecția umerilor cade puțin după linia de start, atletul așteaptă, fără să se miște, a doua comandă. Schot și Knutsen (1992, citați de M. Coh 1998) consideră că în poziția „pe locuri” centrul general de masă „se află la o înălțime aproximativă de 54,4 ± 4,8 cm la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în cea mai mare parte de planul proceselor nervoase, în mod direct de rapiditatea transmiterii impulsurilor motoare la diferite verigi și reactivitatea organului efector. Cursa propriu-zisă se cronometrează din momentul transmiterii semnalului de începere, moment ce este urmat de reacția atletului. Această reacție are loc într-un anumit interval, denumit „timp de reacție” ce variază între 0,10 la 0,18 secunde și constituie după E. Ozolin (1986), „timpul necesar transformării undelor sonore în impulsuri nervoase care activează fibrele musculare”. Studiile
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
are loc într-un anumit interval, denumit „timp de reacție” ce variază între 0,10 la 0,18 secunde și constituie după E. Ozolin (1986), „timpul necesar transformării undelor sonore în impulsuri nervoase care activează fibrele musculare”. Studiile efectuate pe atleți arată că timpul de reacție este diferit în funcție de : capacitatea de atenție, starea de antrenament, starea de oboseală, starea de sănătate, de vârstă, de sex etc. Conform studiilor întreprinse de același autor „timpul scurs dintre începutul aplicării presiunii asupra blocurilor și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
până la 50-60 de m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării este imperceptibil. Privind deplasarea corpului atletului în lansarea de la start, care pornește din startul de jos, V. Vardaxis și T.B. Hoshizaki, 1989, au punctat câteva aspecte importante: -într-o cursă de 100 mp, în faza inițială a punerii în mișcare, ținând seama de masa care trebuie deplasată
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
care o restituie imediat, prin contracția care urmează și, care, de altfel, îi mărește efectele. 3.2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că faza de accelerare are două subcomponente: a. accelerația pură - care reprezintă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel de maximă viteză al sprinterului. b. tranziția - care este alcătuită de obicei din următorii pași de alergare. Prezentăm în continuare exemple de valori ale accelerației atât la atleții începători cât și la cei consacrați. Prampero et al, 2000, într-un studiu realizat pe un număr redus de femei și de bărbați, atleți începători, care au parcurs proba de 100 mp, au constatat că accelerația la femei a fost
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
obicei din următorii pași de alergare. Prezentăm în continuare exemple de valori ale accelerației atât la atleții începători cât și la cei consacrați. Prampero et al, 2000, într-un studiu realizat pe un număr redus de femei și de bărbați, atleți începători, care au parcurs proba de 100 mp, au constatat că accelerația la femei a fost atinsă la 2,5 s după start și a avut valoarea de 4,75 m.s-2 iar la bărbați 5,77 m.s-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tabelul Nr. 8, se observă că atât L. Lewis, cât și L. Christie obțin acceelerația maximă de 14,70m.s- , la timpul de 6,48s, respectiv 14,28m.s- , accelerație care este de 3 ori mai mare decât cea a atleților începători, din studiul lui Prampero et al, 2000. Din tabelul Nr. 12, se poate observa că primii 6 finaliști de la C.M. de atletism de la Atena, 1997, au obținut accelerația maximă în aceleași intervale ca și cei doi finaliști de la Seul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
6 finaliști de la C.M. de atletism de la Atena, 1997, au obținut accelerația maximă în aceleași intervale ca și cei doi finaliști de la Seul, (tab. nr. 11). Astfel, Maurice Greene obține accelerația maximă tot în intervalul de 50-60m. Bailey și ceilalți atleți prezenți în aceeași finală au obținut accelerația maximă la intervalul imediat inferior, 40-50m. În acest caz, din nou apare ideea conform căreia rezultatul obținut de sprinteri, în cursa de 100m, este cu atât mai bun, cu cât distanța, unde este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu solul, în timp ce crește producerea de forță, să mențină o poziție corectă a trunchiului, scăzând rotările părții superioare a corpului pe parcursul alergării și să crească forța de extensie a șoldului realizată de mușchii ischiocrurali și gluteal; -o problemă comună tuturor atleților care se antrenează pentru sprint este o ineficientă mișcare laterală pe tot parcursul fazei de zbor (sau pășire), în special după împingere și pe parcursul revenirii piciorului chiar sub șold. (mușchiul gluteal); această mișcare laterală trebuie înlăturată, pentru că de obicei conduce
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la o limitare a forței membrelor inferioare, ducând la o tehnică ineficientă și la o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de performanță și cei începători este dată de frecvența vitezei de extensie a coapsei. Nu s-a observat nicio diferență între viteza de flexie a coapsei la cele două grupe (începători și performeri). Căderea centrului de greutate, determinată de o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Măiestria tehnică capătă un rol esențial pentru capacitatea de menținere a vitezei maxime, acumulată în faza de accelerare în proba de 100 mp, prin stabilirea unui raport optim între frecvența și lungimea pasului. Această capacitate influențează viteza de deplasare a atletului în cursa de sprint. A. Donati, 1994, într-unul dintre studiilie sale, a demonstrat că se poate îmbunătăți viteza pe distanțe scurte prin antrenament specific, dacă se obține creșterea lungimii pasului de alergare fără a reduce frecvența. Se știe că
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
vârsta de 10 - 13 ani, fetele își îmbunătățesc viteza de alergare prin optimizarea frecvenței. De asemenea, tot el afirmă că: - analiza frecvenței pasului se raportează la timp; -frecvența pasului se va îmbunătăți cu reducerea timpului necesar de aplicare a forței atletului la start și cu reducerea timpului în care atletul nu atinge pământul cu picioarele; -creșterea frecvenței pasului e determinată de forță și putere, de mobilitate dinamică și flexibilitate, A. Donati, 1994; -la această vârstă, forța se dezvoltă cu mult discernământ
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de alergare prin optimizarea frecvenței. De asemenea, tot el afirmă că: - analiza frecvenței pasului se raportează la timp; -frecvența pasului se va îmbunătăți cu reducerea timpului necesar de aplicare a forței atletului la start și cu reducerea timpului în care atletul nu atinge pământul cu picioarele; -creșterea frecvenței pasului e determinată de forță și putere, de mobilitate dinamică și flexibilitate, A. Donati, 1994; -la această vârstă, forța se dezvoltă cu mult discernământ din partea antrenorului. P. Tschiene, 1976, recomandă antrenorului ca în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
între lungimea fuleului și viteza obținută în proba de 60 mp și 100 mp la sprinterii italieni. Vom prezenta în tabelul Nr. 13 două tipuri de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprinterii italieni. Vom prezenta în tabelul Nr. 13 două tipuri de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
renovare a structurii cursei. Datele înregistrate la cei 8 finaliști, (Tc), (Ti) și viteza (m/s) / intervale, pune în evidență, pe prim plan creșterea lungimii fazei de accelerare, care strict teoretic este cuprinsă între intervalul de 50 de m (2 atleți), intervalul de 80 de m (5 atleți), și unul în intervalul de 70 de m. Am precizat „strict teoretic” deoarece valorile exprimate în sutimi de secundă îl decid incontestabil pe învingător, deși diferența de valoare concretă practică este mică. Astfel
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cei 8 finaliști, (Tc), (Ti) și viteza (m/s) / intervale, pune în evidență, pe prim plan creșterea lungimii fazei de accelerare, care strict teoretic este cuprinsă între intervalul de 50 de m (2 atleți), intervalul de 80 de m (5 atleți), și unul în intervalul de 70 de m. Am precizat „strict teoretic” deoarece valorile exprimate în sutimi de secundă îl decid incontestabil pe învingător, deși diferența de valoare concretă practică este mică. Astfel de date sunt și pentru atlete (Dick
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
contră, în țări ce au un atletism comparabil cu al țarii noastre, apar periodic sprinteri în topul mondial sau european. Mai trebuie avut în vedere o realitate de necontestat și anume că supremația în sprint este deținută de către atletele și atleții de culoare, mult mai apți pentru probele de viteză. Luăm ca exemplu proba de 100 mp, la seniori și senioare, pentru ca din analiza „listei top mondial” al I.A.A.F., să rezulte justificarea punctelor de vedere. Detalierea datelor: - dintre
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai apți pentru probele de viteză. Luăm ca exemplu proba de 100 mp, la seniori și senioare, pentru ca din analiza „listei top mondial” al I.A.A.F., să rezulte justificarea punctelor de vedere. Detalierea datelor: - dintre cei 57 de atleți din 22 de țări, 41 de atleți, respectiv 72%, provin din numai 5 țări, restul de 17 țări au doar câte un singur atlet; - dintre 41 de atleți din 5 țări, 31 de atleți, respectiv 75,6%. provin din 2
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ca exemplu proba de 100 mp, la seniori și senioare, pentru ca din analiza „listei top mondial” al I.A.A.F., să rezulte justificarea punctelor de vedere. Detalierea datelor: - dintre cei 57 de atleți din 22 de țări, 41 de atleți, respectiv 72%, provin din numai 5 țări, restul de 17 țări au doar câte un singur atlet; - dintre 41 de atleți din 5 țări, 31 de atleți, respectiv 75,6%. provin din 2 țări, SUA 20, JAM 11, restul țărilor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
I.A.A.F., să rezulte justificarea punctelor de vedere. Detalierea datelor: - dintre cei 57 de atleți din 22 de țări, 41 de atleți, respectiv 72%, provin din numai 5 țări, restul de 17 țări au doar câte un singur atlet; - dintre 41 de atleți din 5 țări, 31 de atleți, respectiv 75,6%. provin din 2 țări, SUA 20, JAM 11, restul țărilor, TRI 4, GBR 4 și BRA 2; - dintre cele 16 performanțe sub 10 sec., 14 performanțe sunt
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
să rezulte justificarea punctelor de vedere. Detalierea datelor: - dintre cei 57 de atleți din 22 de țări, 41 de atleți, respectiv 72%, provin din numai 5 țări, restul de 17 țări au doar câte un singur atlet; - dintre 41 de atleți din 5 țări, 31 de atleți, respectiv 75,6%. provin din 2 țări, SUA 20, JAM 11, restul țărilor, TRI 4, GBR 4 și BRA 2; - dintre cele 16 performanțe sub 10 sec., 14 performanțe sunt realizate de 3 atleți
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]