1,802 matches
-
realizarea obiectivelor educației fizice școlare. În procesul instrucțional din învățământul obligatoriu de cultură generală, elevii își însușesc elemente tehnice din atletism (exercițiile din școala alergării, sărituri, aruncări; diferiții pași de alergare; predarea - primirea bățului de ștafetă, etc.) și probe de atletism (alergări de viteză, sărituri, aruncări). Orice probă tehnică, așa cum sunt și probele de atletism din cele cinci categorii specifice (marș, alergări, sărituri, aruncări, probe combinate) are la bază procedeul tehnic (modul cum aleargă, sare sau aruncă) structurat într-un mecanism
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elevii își însușesc elemente tehnice din atletism (exercițiile din școala alergării, sărituri, aruncări; diferiții pași de alergare; predarea - primirea bățului de ștafetă, etc.) și probe de atletism (alergări de viteză, sărituri, aruncări). Orice probă tehnică, așa cum sunt și probele de atletism din cele cinci categorii specifice (marș, alergări, sărituri, aruncări, probe combinate) are la bază procedeul tehnic (modul cum aleargă, sare sau aruncă) structurat într-un mecanism de bază și o verigă principală. Mecanismul de bază reprezintă, în viziunea noastră, succesiunea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 50 până la 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe distanțe clasice în sistemul competițional (50 m, 60m, 100 m, 200 m, 400 m) atât pe plat cât și de garduri (50 mg; 60 mg; 100mg/110mg; 400 mg). Istoria atletismului tinde să-i confere lui J. Seroarg titlul de prim „sprinter modern” deoarece a fost înregistrat cu o performanță de 9,4 secunde, pe distanța de 100 m start lansat, în anul 1832, deși cronometrul urma să fie inventat de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înregistrat cu o performanță de 9,4 secunde, pe distanța de 100 m start lansat, în anul 1832, deși cronometrul urma să fie inventat de elvețianul A. Nicola în anul 1862. Aceste alergări fac parte din categoria probelor ciclice ale atletismului, se execută cu viteză maximală (9 - 12 m/s) și se mai numesc și alergări (probe) de sprint. Din punct de vedere fiziologic, efortul caracteristic acestor probe este de tip anaerob alactacid sau lactacid și de tip mixt în cazul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele de ștafetă. Istoria atletismului consemnează primele întreceri de alergare de ștafetă în anul 1893 în S.U.A., Universitatea Pens*lvenia. Probele clasice de ștafetă sunt probele de 4 x 100 m și 4 x 400 m. Alergările de ștafetă sunt singurele probe de atletism care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Istoria atletismului consemnează primele întreceri de alergare de ștafetă în anul 1893 în S.U.A., Universitatea Pens*lvenia. Probele clasice de ștafetă sunt probele de 4 x 100 m și 4 x 400 m. Alergările de ștafetă sunt singurele probe de atletism care se desfășoară pe echipe constituite și în care evoluția componentelor este intercondiționată reciproc. Fiecare component al echipei aleargă porțiunea de concurs a probei (100 m, 400 m) cu bățul de ștafetă în mână, după care conform regulamentului, transmite bățul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
metodică utilizată concret în sistemul de lecții pentru realizarea obiectivelor curente propuse; * strategia didactică; * evaluarea: tip de evaluare și instrumente de evaluare. Proiectarea unităților de învățare determină continuitate, coerență și eficiență proiectării didactice în concordanță cu învățământul pe cicluri. În ceea ce privește atletismul actuala programă școlară reflectă prin conținuturile obligatorii locul, rolul și valențele acestui sport prin conținutul deprinderilor lui în realizarea diferitelor obiective ale educației fizice ca disciplină de învățământ. În construcția curriculară promovată de M.Ed.C. începând cu anul 1999, atletismul este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
În ceea ce privește atletismul actuala programă școlară reflectă prin conținuturile obligatorii locul, rolul și valențele acestui sport prin conținutul deprinderilor lui în realizarea diferitelor obiective ale educației fizice ca disciplină de învățământ. În construcția curriculară promovată de M.Ed.C. începând cu anul 1999, atletismul este considerat o ramură sportivă prioritară și principalul mijloc al educației fizice școlare. Capitolele destinate proiectării unităților de învățare cu conținuturi de atletism dorim a fi ghiduri metodologice cu caracter orientativ, exprimând o experiență de peste treizeci de ani în activitatea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ale educației fizice ca disciplină de învățământ. În construcția curriculară promovată de M.Ed.C. începând cu anul 1999, atletismul este considerat o ramură sportivă prioritară și principalul mijloc al educației fizice școlare. Capitolele destinate proiectării unităților de învățare cu conținuturi de atletism dorim a fi ghiduri metodologice cu caracter orientativ, exprimând o experiență de peste treizeci de ani în activitatea didactică “pe tărâmul atletismului”, fără să avem pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ramură sportivă prioritară și principalul mijloc al educației fizice școlare. Capitolele destinate proiectării unităților de învățare cu conținuturi de atletism dorim a fi ghiduri metodologice cu caracter orientativ, exprimând o experiență de peste treizeci de ani în activitatea didactică “pe tărâmul atletismului”, fără să avem pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exprimând o experiență de peste treizeci de ani în activitatea didactică “pe tărâmul atletismului”, fără să avem pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sau datorită adoptării unor poziții și mișcări diferite ale trunchiului, picioarelor și brațelor pe diferitele suprafețe de alergare, în alergările în teren variat (la deal, la vale, în teren cu suprafețe deosebite). Pregătirea elevilor pentru abordarea învățării tehnicii exercițiilor de atletism, aspect valabil și pentru abordarea pregătirii atleților începători, presupune inițierea în atletism. Aceasta se realizează cu o serie de mijloace tehnice ce constituie o veritabilă ,,Școală a atletismului” (C. Barbu, M. Stoica - 2000), cuprinzând elemente din alergări, sărituri, aruncări (programa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
brațelor pe diferitele suprafețe de alergare, în alergările în teren variat (la deal, la vale, în teren cu suprafețe deosebite). Pregătirea elevilor pentru abordarea învățării tehnicii exercițiilor de atletism, aspect valabil și pentru abordarea pregătirii atleților începători, presupune inițierea în atletism. Aceasta se realizează cu o serie de mijloace tehnice ce constituie o veritabilă ,,Școală a atletismului” (C. Barbu, M. Stoica - 2000), cuprinzând elemente din alergări, sărituri, aruncări (programa școlară pentru aria curriculară educație fizică și sport-1999). Prin practicarea/exersarea mijloacelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
teren cu suprafețe deosebite). Pregătirea elevilor pentru abordarea învățării tehnicii exercițiilor de atletism, aspect valabil și pentru abordarea pregătirii atleților începători, presupune inițierea în atletism. Aceasta se realizează cu o serie de mijloace tehnice ce constituie o veritabilă ,,Școală a atletismului” (C. Barbu, M. Stoica - 2000), cuprinzând elemente din alergări, sărituri, aruncări (programa școlară pentru aria curriculară educație fizică și sport-1999). Prin practicarea/exersarea mijloacelor specifice școlii atletismului se urmăresc, în principal, următoarele scopuri: însușirea de către elevi a unor cunoștințe și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizează cu o serie de mijloace tehnice ce constituie o veritabilă ,,Școală a atletismului” (C. Barbu, M. Stoica - 2000), cuprinzând elemente din alergări, sărituri, aruncări (programa școlară pentru aria curriculară educație fizică și sport-1999). Prin practicarea/exersarea mijloacelor specifice școlii atletismului se urmăresc, în principal, următoarele scopuri: însușirea de către elevi a unor cunoștințe și deprinderi de mișcare specifice atletismului, orientate astfel încât aceștia să poată învăța ulterior corect tehnica exercițiilor de atletism din programa școlară; dezvoltarea calităților motrice strict necesare însușirii de către
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
2000), cuprinzând elemente din alergări, sărituri, aruncări (programa școlară pentru aria curriculară educație fizică și sport-1999). Prin practicarea/exersarea mijloacelor specifice școlii atletismului se urmăresc, în principal, următoarele scopuri: însușirea de către elevi a unor cunoștințe și deprinderi de mișcare specifice atletismului, orientate astfel încât aceștia să poată învăța ulterior corect tehnica exercițiilor de atletism din programa școlară; dezvoltarea calităților motrice strict necesare însușirii de către elevi a tehnicilor particulare ale diferitelor probe de atletism cuprinse în programă, referindu-ne la calitățile motrice viteza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
educație fizică și sport-1999). Prin practicarea/exersarea mijloacelor specifice școlii atletismului se urmăresc, în principal, următoarele scopuri: însușirea de către elevi a unor cunoștințe și deprinderi de mișcare specifice atletismului, orientate astfel încât aceștia să poată învăța ulterior corect tehnica exercițiilor de atletism din programa școlară; dezvoltarea calităților motrice strict necesare însușirii de către elevi a tehnicilor particulare ale diferitelor probe de atletism cuprinse în programă, referindu-ne la calitățile motrice viteza, îndemânarea, forța, rezistența (programa școlară). Denumirea de ,,Școală a atletismului” are un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elevi a unor cunoștințe și deprinderi de mișcare specifice atletismului, orientate astfel încât aceștia să poată învăța ulterior corect tehnica exercițiilor de atletism din programa școlară; dezvoltarea calităților motrice strict necesare însușirii de către elevi a tehnicilor particulare ale diferitelor probe de atletism cuprinse în programă, referindu-ne la calitățile motrice viteza, îndemânarea, forța, rezistența (programa școlară). Denumirea de ,,Școală a atletismului” are un caracter generic, întrucât realizarea unei eficiențe sporite se face prin utilizarea în lecții a unor exerciții specifice, cu adresă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exercițiilor de atletism din programa școlară; dezvoltarea calităților motrice strict necesare însușirii de către elevi a tehnicilor particulare ale diferitelor probe de atletism cuprinse în programă, referindu-ne la calitățile motrice viteza, îndemânarea, forța, rezistența (programa școlară). Denumirea de ,,Școală a atletismului” are un caracter generic, întrucât realizarea unei eficiențe sporite se face prin utilizarea în lecții a unor exerciții specifice, cu adresă directă pe profilul probelor atletice, grupate în: școala alergării, școala săriturii și școala aruncării. Esențială pentru predarea - învățarea alergărilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
3, 5, 7 obstacole de tipul celor prezentate mai sus, cronometrat sau gen întrecere câte 2, 3, 4 pe grupe valorice sau pe echipe. 5.9. Predarea - învățarea tehnicii alergării de garduri În unitățile școlare vocaționale, clasele cu program de atletism, liceele sportive cât și la grupele cluburilor sportive școlare, alergarea de garduri reprezintă o deprindere motrică specifică atletismului a cărei învățare, consolidare și perfecționare vizează formele competiționale ale alergării de garduri. Sistemul competițional atletic cuprinde un număr diversificat de probe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe grupe valorice sau pe echipe. 5.9. Predarea - învățarea tehnicii alergării de garduri În unitățile școlare vocaționale, clasele cu program de atletism, liceele sportive cât și la grupele cluburilor sportive școlare, alergarea de garduri reprezintă o deprindere motrică specifică atletismului a cărei învățare, consolidare și perfecționare vizează formele competiționale ale alergării de garduri. Sistemul competițional atletic cuprinde un număr diversificat de probe de alergare de garduri cu caracteristici distincte ale gardurilor și a distanțelor cu și fără garduri în fiecare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pot utiliza d exe ile fundamentale. În contextul cerinței majore de eficientizare a procesului didactic considerăm că utilizarea instruirii programate în predarea - învățarea tehnicii alergărilor de garduri (100/110 mg), conform experienței împărtășite de noi în lucrarea “Instruirea programată în atletism”, (2002), este o variantă adecvată. Modelul instruirii programate se adresează părții fundamentale a învățării acestei probe și are în structură trei pași metodici principali și șase auxiliari (fig. 46). Parcurgerea liniară a instruirii programate de către elevii / sportivii care au un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se evita căderea înapoi. Principalele caracteristici biomecanice ale săriturilor la bărbați sunt prezentate în tabelele 19, 20, prelucrate după T. Tatu și colab. (1984). 6.1 Săritura în lungime Săritura în lungime este cea mai veche probă de sărituri din atletism, cu origini în întrecerile sportive din Grecia Antică. Scopul fundamental al săriturii în 187 lungime cu elan este acela de a proiecta corpul uman pe o traiectorie de zbor care să determine parcurgerea unei distanțe cât mai lungi între locul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]