74,189 matches
-
sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian, pe care l-am denumit „Logophasis”: în contextul uniunii apofatice, faptele și discursul miresei preiau puterea atrăgătoare și transformatoare a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de cunoaștere, afișează, paradoxal, un discurs transformat. Această transformare nu este percepută în ceea ce are de spus, ci în efectele pe care discursul său le are asupra celor din jur, de exemplu, asupra fiicelor Ierusalimului. Și acestea sunt impulsionate și atrase spre Mire. Mai mult, această transformare nu este limitată la discurs. Puterea vorbirii Cuvântului se relevă și în faptele Preaiubitului discipol sau ale Teclei. Prin urmare, [Logophasis] aparține faptelor și discursului transformat și transformator, fapte ce iau naștere din uniunea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.10-11. footnote>. Totuși, este important să observăm natura acestei vorbiri; nu este caracterizată de o enunțare catafatică a atributelor divine. De fapt, Sfântul Grigorie nu ne prezintă exact cuvintele miresei; ci mai curând, atrage atenția asupra efectului acestui discurs asupra însoțitoarelor fecioare. În omilia întâi asupra Cântării Cântărilor, Preaiubitul Discipol își asumă o postură diferită, dar la fel de apofatică. Înclinându-se pe pieptul Domnului, Sfântul Ioan își pune inima, ca pe un burete, pe pieptul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste care ți-a rănit inima și ți-a intensificat dragostea pentru el prin dulce durere”<footnote O explică și Sfântul Grigorie în In Canticum canticorum, XIII, GNO, 379.16-380.6. footnote>. Dorința miresei, atrasă de Cuvânt și amplificată de Duh, a trezit aceeași dorință pentru preaiubit în fiicele Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 518519. footnote>. „Puterea” din discursul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Prințesa Mignon era de o drăgălășenie surpintătoare. Desigur că muzica era încă un ceva prea dificil pentru vârsta sa fragedă. Cealaltă principesă, Elisabeta, își lua însă munca mai în serios, fiind și mai mare ca vârstă. Totuși se simți mai atrasă de cânt decât de pian. În ajunul Crăciunului, trist de astă dată, a venit la noi pe lume o fetiță, pe când eu împodobeam bradul pentru micul Vidi, fratele nostru. Era atât de mică fetița, încât nimeni nu-i prezicea că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Enescu l-a încurajat mult - din nenorocire - pentru el și pentru alții. După reîntoarcerea tuturor pe la vetrele lor, se observă o mișcare mai avansată spre progres. Compozitori tineri răsar, printre care Mihai Jora își face apariția la pupitrul orchestrei simfonice, atrăgând atenția publicului meloman asupra talentului său. Orchestrează fericit în „Suită Moldovenească”. Emoționează sala apărând pe scenă în cârje (rezultatul unor lupte în care a căzut grav rănit) - un merit mai mult bravului artist! La acest concert fui însoțită - din întâmplare
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă a urcușului spre Dumnezeu devine un punct de plecare către o alta, spre împărtășirea de frumusețea divină aflată mai sus: „ ... după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ispititoare. Proverbele nu încearcă nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești, ci să pregătească aceeași dorință întru tânjirea după netrupesc. Astfel, Proverbele descriu Înțelepciunea în diverse moduri, pentru a atrage dorința față de Frumusețea divină. De parcă ar fi împodobite cu bijuterii, mâna dreaptă și mâna stângă a Înțelepciunii sunt descrise ca decorate cu ani nenumărați și glorie sublimă, iar parfumul atrăgător al respirației sale este dreptatea însăși (Prov. 3, 16). Buzele
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fierului, dorința poate fi purificată de impuritățile sale<footnote M. Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în mod natural de Dumnezeu, așa cum ce se aseamănă se atrage”<footnote Ibidem, p. 64. footnote>. Dorința focalizată asupra lui Dumnezeu „reprezintă cea mai profundă și reală expresie a umanității”<footnote Ibidem, p. 63. footnote>. Deși rămâne adevărat că starea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în mod natural de Dumnezeu, așa cum ce se aseamănă se atrage”<footnote Ibidem, p. 64. footnote>. Dorința focalizată asupra lui Dumnezeu „reprezintă cea mai profundă și reală expresie a umanității”<footnote Ibidem, p. 63. footnote>. Deși rămâne adevărat că starea ideală a dorinței este ἀπάθεια, aceasta nu echivalează cu dispariția dorinței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
XVIII, Nr. 1 & 2, 1973, p. 66. footnote>. O mențiune cheie este următoarea: „Nu putem acorda considerație ideii de graniță a naturii infinite. Nu este în natura a ceva nezăgăzuit să fie cuprins. Dar fiecare dorință de bine care este atrasă spre această înălțare se extinde continuu, pe măsură ce călătorul progresează prin efortul său spre bine ... Astfel, nici o limită nu va întrerupe creșterea în înălțarea spre Dumnezeu, din moment ce nu poate fi identificată o limită a binelui”<footnote De vita Moysis, II, P.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
noi drumuri o dată cu fiecare înălțime cucerită în progresul către Dumnezeu. Ce s-a câștigat deja devine un punct de plecare pentru noi descoperiri. Fiecare degustare de Domnul este un imbold pentru o delectare și mai mare. „Pururi Fântâna/Izvorul bunătăților atrage spre Sine pe cei ce însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici plăcerii de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ce au apucat să guste și au aflat că bun e Domnul, gustarea li se face ca un îndemn spre împărtășire de și mai mult. De aceea, niciodată nu lipsește celui ce urcă îndemnul ce i se face, care îl atrage necontenit spre ceea ce e mai mare”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 941D; PSB 29, p. 223-224. footnote>. Revenind la aserțiunile lui Hans Urs von Balthasar, se pare că nimeni nu a apărat mai mult învățătura Sfântului Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
superbă, funcțională, poetică, suprarealistă a lui Helmuth Sturmer. În mijloc, Winnie. O vedem. Pînă la brîu, cu ochii mari, rotunzi, privind nostim, cu obrajii fardați puternic cu roșu, ca la circ, ca la bîlci, ca atunci cînd vrei să mai atragi atenția asupra ta. Pentru cîteva minute mi se pare o balerină care și-a îmbrăcat tutu-ul de altădată. Dedesubt, o întreagă țesătură de obiecte, oprite unul în celălalt, înghesuite într-un desen ce pare imposibil. Cabluri, o cadă veche
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și țin probabil de considerente politice și nu pur artistice
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
i-a răpit posibilitatea ca, în mintea noastră, numele ei să mai poată fi pus în legătură cu o altă tălmăcire. E cazul straniu în care succesul unei traduceri își transformă autoarea în prizoniera unei reușite. E situația neobișnuită în care meritul atrage izolarea, iar nimbul reputației își împinge purtătoarea în rîndul stigmatizaților. Căci la oricîte traduceri s-ar mai încumeta Grete Tartler și oricît de strălucitor ar fi chipul pe care li-l va da în limba română, memoria noastră o va
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
un pretendent la o funcție exponențială"? împingîndu-și scepticismul la culme, copleșit de-o enormă plictiseală, d-sa resimte greață în proximitatea marilor spirite ale gîndirii universale: De fapt, e ca și cum îți pierzi pofta de mîncare: nici un fel nu te mai atrage, nici o carte nu-ți mai provoacă apetit cerebral. Cărțile edificatoare sînt monotone". Ca și: , Majoritatea cărților mă plictisesc, filosofia mi-a devenit de mult greu suportabilă, tonul scrierii edificatoare mă irită. în cercetarea academică nu mai cred, eseurile mi se
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
francofon pe literatură de copii decît o întîlnire de lucru la una din cafenele Salonului de carte și presă pentru tineret de la Paris, Montreuil, aflat anul acesta la a 22-a ediție. Salonul, organizat de regulă, la sfîrșit de noiembrie, atrage mii de vizitatori, - profesioniști, mediatori sau consumatori - care vin rînduri-rînduri în marea Hală a Expoziției, întotdeauna neîncăpătoare, din arondismentul Seine-Saint-Denis. Este un loc animat, care îți permite să fii ,branșat" la fenomenul în ascensiune numit mai larg și mai nou
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
editoriale sunt ridicate în slăvi. Marketing-ul, promovarea, PR-ul editorial, reclama pe care un autor știe să și-o facă au devenit elemente decisive în traiectoria unei cărți. Titlul era, oricum, suficient de pregnant și de iconoclast pentru a atrage atenția. Parcurgând cartea, observăm că semnificația lui diferă de cea pe care eram înclinați să i-o dăm. Gelu Negrea nu se înscrie în șirul detractorilor lui Caragiale, ci ia distanță față de o anumită grilă de interpretare a comediilor acestuia
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
alt sens decât acela al expunerii în adevărata lumină. Limbajul nu-i ajută, este mai puțin fixat, dar nu neapărat din vina lor. Epoca postpașoptistă a venit cu un cod cultural și lingvistic nou, utilizat încă în tonalități bombastice. Însă - atrage atenția Gelu Negrea - Eminescu și Veronica Micle, așa cum ne apar din filele inedite de corespondență, sunt mai îndatorați romanțiosului epocii decît Fănică și Zoe; alcătuiesc o pereche mai... caragialiană decât cea din O scrisoare pierdută. Atât confesiunile amoroase, șoptite la
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
schimb, trăim în plină suspicionită, așa că fiecare cuvânt scris te expune. Știu ziariști care țin cu Craiova și sunt înjurați pentru stelism sau rapidism. Pe vremuri, Ioan Chirilă nu făcea nici un secret din simpatia pentru Dinamo, fără ca asta să-i atragă oprobriul cititorilor. Sigur, pentru mine e comod să-mi declar preferința pentru Poli, fiindcă sunt doar colaboratorul unui ziar de sport. Dacă aș fi angajat acolo, probabil că instinctul de conservare mi-ar impune anumite precauții. Oricât de bunî ar
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
guidonică - prima lucrare de acest gen din istoria muzicii românești<footnote Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, Colecția Cartea Satului, scoasă de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Editura Scrisul Românesc, 1938. footnote> și care a atras atenția autorităților culturale românești și străine ale vremii, începând cu Nicolae Iorga<footnote Iorga, N. - O mare culegere de poesie populară; în: Cuget clar, București, An III, nr. 8, 2 septembrie 1938, pp. 113 - 117; footnote> , continuând cu muzicieni de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]