3,506 matches
-
I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 79. 2 Ibidem, p. 57. Iată cum ar trebui folosite cele trei prescurtări: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. 2 Idem, Editorialiști români, Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă la lucrarea imediat anterioară, deci la Principii și norme de tehnoredactare computerizată. Dacă am fi citat din lucrarea de la nota 2 - Editorialiști români -, ar fi trebuit să reluăm integral
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
evantaiul dificultăților pe care le Întâlnim În cazul redactării unei bibliografii. În conformitate cu STAS 866-82, lista bibliografică va fi alcătuită respectând mai multe reguli: • ordinea alfabetică a numelui autorului: Bogdan-Dascălu, Doina, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Editura Augusta, Timișoara, 1997. Rădulescu, Mihaela Șt., Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2006. Vulpe, Magdalena, Ghidul cercetătorului umanist. Introducere În cercetarea și redactarea științifică, Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Observații - Între numele și prenumele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Wolf; Esslinger, Detler, Die Überschrift. Sachzwänge, Fallstricke, Versuchungen, Rezepte, List Verlag München-Leipzig, 1993. • Unele cărți sunt tipărite prin colaborarea a două edituri. În acest caz, trebuie menționate ambele edituri. Exemplu: Cernicova-Bucă, Mariana, Punctuația În publicistica românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara, 2007. Cuvântul editură va fi scris numai dacă face parte din numele editurii respective: Editura Științifică și Enciclopedică, Editura Limes, Editura Dacia, dar Humanitas, Polirom, Institutul European, Iași. După 1989 a apărut tendința de a evita cuvântul editură pe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București. Biriș, Vasile, 2003, Tehnoredactare. Cărți, reviste, ziare, Editura Axy Impex, București. Bogdan-Dascălu, Doina, 1997, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Editura Augusta, Timișoara. Booth, Wayne C.; Colomb, Gregory C.; Williams, Joseph M., 1995, The Craft of Research, University of Chicago Press, Chicago. Călinescu, G. , 1973, Gâlceava Înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist. I. 1927-1939, Editura Minerva, București. Călinescu, G., 1965, Impresii asupra
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Chicago. Călinescu, G. , 1973, Gâlceava Înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist. I. 1927-1939, Editura Minerva, București. Călinescu, G., 1965, Impresii asupra literaturii spaniole, Editura pentru Literatură Universală, București. Cernicova-Bucă, Mariana, 1999, Stilul publicistic actual. Cu privire specială asupra interviului, Editura Augusta, Timișoara. Cernicova-Bucă, Mariana, 2007, Punctuația În publicistica românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara. Chelcea, Septimiu, 2000, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București. Chelcea, Septimiu, 2007, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Editura Minerva, București. Călinescu, G., 1965, Impresii asupra literaturii spaniole, Editura pentru Literatură Universală, București. Cernicova-Bucă, Mariana, 1999, Stilul publicistic actual. Cu privire specială asupra interviului, Editura Augusta, Timișoara. Cernicova-Bucă, Mariana, 2007, Punctuația În publicistica românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara. Chelcea, Septimiu, 2000, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București. Chelcea, Septimiu, 2007, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific În domeniul științelor socioumane, ediția a IV-a, revizuită
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Editura Fundației Culturale Române - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca. Strunk, William, Jr.; White, E.B., 1979, The Elements of Style, ediția a III-a, Macmillan, New York. Șerban, Vasile, 1996, Exprimarea corectă În jurnalistică. Ortografie - ortoepie - punctuație. Stil publicistic. Acord gramatical, Editura Augusta, Timișoara. Șerbănescu, Andra, 2001, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași. Tohăneanu, G.I., 1995, Dicționar de imagini pierdute, Editura Amarcord, Timișoara. Turabian, Kate L., 1987, A Manual for Writers, 5th ed., University of Chicago Press, Chicago. Vairel, Héléne, 1992
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mecanism ce-i permite subiectului să se degajeze de influența motivațiilor sale actuale - care animă și întrețin conflictul-, ca și de așteptarea unor efecte iminente, reprezentându-și efectele îndepărtate ale acestor motivații; - înlocuirea 36, mecanism foarte important, întrucât, după cum scria Auguste Comte, „distrugem doar ceea ce înlocuim”. În legătură cu acest mecanism, Lagache amintește că, în cura psihoterapeutică, o rezistență nu este surmontată decât dacă subiectul îi substituie acesteia un mod de exprimare pozitiv. Fără îndoială că doar în relație cu înlocuirea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și „Asociația femeilor universitare” a avut loc, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie ș1936ț, în sala de festivități a cazinoului din Constanța, al 14-lea Congres anual, de astă dată sub președinția de onoare a M.S. Regina Maria. Augusta prezidare și importanța problemelor, dezbătute în acest excepțional congres vor avea o importanță capitală pentru femeia română a cărei situație a fost cercetată de cele mai reprezentative personalități din mișcarea feminină, care au preconizat soluțiunile potrivite, a căror realizare nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nu trebuia să lipsească, consideră noul pact fundamental de așezare a țării, ca un factor, care ar asigura, dacă ar fi respectat, libertatea, avutul, liniștea individuală și colectivă, fără de care nu poate fi organizare temeinică, căci forța națiunilor, a spus Auguste Comte, constă nu a reprima, dar a convinge și a disciplina libera cugetare a tuturor categoriilor de cetățeni care împreună constituie cetatea nebiruită pe care se reazămă Conducătorii. Alte probleme frământă întreaga omenire în ceasul de transformare geografică, etnică, istorică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Vasili Axionov, La jumătatea drumului spre Lună, București, 1967 (în colaborare), Portocale din Maroc, București, 1970 (în colaborare cu Dumitru Dumitrescu); Giaccomo Giovanni Casanova, Memorii, pref. Silvian Iosifescu, București, 1970; Maxime Delamare, Triplu salt mortal, București, [1970]; Rainer Maria Rilke, Auguste Rodin, București, 1970 (în colaborare cu Emil Manu); Raymond Quéneau, Amicul meu Pierrot, pref. Val Panaitescu, București, 1971; Vladimir Șefner, Fericitul ghinionist, București, 1971 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Alfred de Vigny, Servitute și grandoare de ostaș, pref. trad., București
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
preluând teme folclorice, dar și motive și figuri consacrate, pe care le prezintă în cheie uneori tezist-ideologică. Tot de factură livrescă, dar în stilul lui Lucian Blaga, este poezia de inspirație diversă (meditație, pasteluri) din Ce rămâne (1974). Volumul următor, Augustele iubiri (1976), este alcătuit din trei cicluri de poeme patriotice, scrise în tonalitatea epocii. Sub semnul livrescului declarativ (înrâurit de direcția clasicizantă a lui G. Călinescu) și al apolinismului, volumul În căutarea lui Trophonius (1982) se vrea o epopee a
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
XIX-lea, cercetează și reeditează Catastihul amorului și La gura sobei, un text teoretic despre roman și romanul propriu-zis, apărute anonim în 1865, atribuindu-le lui Radu Ionescu. SCRIERI: Topos Atopos, București, 1969; Scuturile, București, 1971; Ce rămâne, București, 1974; Augustele iubiri, București, 1976; Glasuri, București, 1978; Eterna regăsire, București, 1979; În căutarea lui Trophonius, București, 1982; Odihna pe prund, București, 1983; Radu Ionescu - un fiu al fantasiei, București, 1985; Regăsirea continuă, Craiova, 1986; De la Eminescu la societatea muncii, București, 1995
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
1980; Catastihul amorului și La gura sobei, introd. edit., Cluj-Napoca, 1986; Ilarie Chendi, Scrieri, I-VI, pref. edit., București, 1988-2003. Repere bibliografice: Aureliu Goci, Dumitru Bălăeț, „Ce rămâne”, RL, 1974, 45; Dorin Tudoran, „Ce rămâne”, LCF, 1974, 45; Daniel Dimitriu, „Augustele iubiri”. Poezia agorei, CL, 1977, 3; Fănuș Băileșteanu, Dumitru Bălăeț, „Augustele iubiri”, RL, 1977, 22; Dan Mănucă, „Glasuri”, CL, 1978, 12; Radu G. Țeposu, „Glasuri”, RL, 1979, 17; Mihai Coman, Reveria mioritică, LCF, 1980, 8; Artur Silvestri, „Odihna pe prund
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Ilarie Chendi, Scrieri, I-VI, pref. edit., București, 1988-2003. Repere bibliografice: Aureliu Goci, Dumitru Bălăeț, „Ce rămâne”, RL, 1974, 45; Dorin Tudoran, „Ce rămâne”, LCF, 1974, 45; Daniel Dimitriu, „Augustele iubiri”. Poezia agorei, CL, 1977, 3; Fănuș Băileșteanu, Dumitru Bălăeț, „Augustele iubiri”, RL, 1977, 22; Dan Mănucă, „Glasuri”, CL, 1978, 12; Radu G. Țeposu, „Glasuri”, RL, 1979, 17; Mihai Coman, Reveria mioritică, LCF, 1980, 8; Artur Silvestri, „Odihna pe prund”, LCF, 1984, 38; Paul Dugneanu, Valori restituite, LCF, 1988, 1; Dicț
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
George Sorescu, București, 1974; ed. București, 1991; Opere, I-II, îngr. și pref. F. Levit, Chișinău, 1991; Ruxanda Doamna, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1992. Traduceri: Ivan Kaidanov, Istoria imperiii rosiene, I-II, Iași, 1832-1833; F. Romani, Norma, Iași, 1838; August von Kotzebue, Fiul pierdut, Iași, 1839, Pedagogul, Iași,1839; Florian, Mirtil și Hloe, Iași, 1850. Repere bibliografice: Ioan Negre, Gheorghe Asachi. Viața, lucrările, scrierile sale și epoca în care a trăit. 1788-1869, Piatra Neamț, 1882; C. Calmuschi, Gheorghe Asachi. Viața și
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de tuns. În timp ce În Cambodgia erau aruncate bombe În secret, Callie făcea tot ce putea ca să-și păstreze propriile secrete. În primăvara lui 1973 războiul se terminase deja În mod oficial. Președintele Nixon avea să iasă din funcție În luna august a anului următor. Muzica rock ceda În fața muzicii disco. Pe tot cuprinsul națiunii coafurile se modificau. Dar capul lui Calliope, ca oricare ins din Vestul Mijlociu care prinde Întotdeauna moda mai târziu, Încă se credea În anii șaizeci. Părul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
peristilului cu coloane de marmură prețioasă, în jurul căruia se deschid ușile birourilor administrative. Este partea oficială a palatului. Funcționarii imperiali se opresc din drumul lor grăbit și își pleacă fruntea cu umilință în fața ei, întrebânduse speriați din priviri ce caută augusta pe aici. Rareori e văzută în public, în afara ceremoniilor religioase. Chiar și acum, cu capul și bustul acoperite de o manta scurtă, seamănă mai degrabă cu soția unui flamin. Aceeași sobrietate modestă. Este paragonul și mo delul matroanei perfecte, ocupată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
către femeile din suita ei. — Așteptațimă aici! le poruncește scurt. Îndepărtează cu un gest maiestuos cele două gărzi care în cearcă prin semne disperate să o oprească. Sunt germani după costum și nu prea știu latinește, dar o cunosc pe augustă și au aflat că are mâna lungă și că e iute la mânie. Anunțat de venirea ei pe căi oculte, Parthenicus, cubicularul principal, îi iese în întâmpinare. — Doctorii îl consultă chiar acum, șoptește respectuos. Bătrâna împărăteasă ezită pentru o clipă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fața lui trasă, mustăcește însă un zâmbet ascuns, care îl încurajează pe Antonius Musa să continue: — Am fost chemat la căpătâiul multor bolnavi cărora Themison le-a recomandat să facă scufundări în lacuri înghețate chiar pe gerurile cele mai năprasnice. Augusta intervine siderată: — Dar și tu l-ai tratat așa pe împărat... Cezarul o bate ușurel cu palma peste genunchi. — În tinerețe, Livia, în tinerețe... Suspină nostalgic. Regimul pe care i l-a prescris Antonius Musa atunci, cu băi și multe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trei-patru ori pe zi, aș ajunge la iuțeală tot atât de lată pe cât sunt de înaltă, și tare mi-e că bietele mele picioare n-ar mai avea putere să mă țină. Își face mâinile ghem. — M-aș rostogoli ca o bilă. Augustul ei soț o bate, mucalit, cu palma peste burta revărsată. — Stai liniștită, nu mai ai mult. Antonius Musa se așteaptă la o explozie de mânie din partea ei, dar bătrâna doamnă începe să râdă încetișor. Îndrăznește atunci temător: — Din experiența mea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și pe dos... — Ei, aș! se opune vexat principele. Împărăteasa bate din picior. După ce au obținut dreptul să te vadă regulat, intermediază fără nici o rușine acest drept și pentru alții. — Și ce-i rău în asta? o întreabă nedumerit cezarul. Augusta îl privește lung pe sub gene. Parcă ne-am afla la o Curte orientală, rostește în cele din urmă. Pe neașteptate, împăratul se pune să râdă cu poftă. — Dar și tu, draga mea... Hohotește. — ... toate rudele mele ... Îi face complice cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este necesar, poate fi pus chiar sub pază. Termină triumfător: — Un astfel de om nu mai poate păcătui! E clar. Dorește să se răzbune. Dar pe cine? Se frământă zadarnic. Nu-și poate da seama. Încântată de propria-i elocință, Augusta merge un pic prea de parte: — Nu încape îndoială că un om de viță, cu suflet nobil, ar alege mai degrabă moartea decât să îndure asemenea umilințe... — Și eu care credeam că exilul e preferabil unei condamnări la moarte, o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în fața magistraților. Încearcă să-și controleze tremurul nervos al mâinilor. — La mine să vină dacă e nemulțumit și vrea să facă apel. Livia e o bună diplomată. Îi permite să și descarce nervii în voie, fără nici un cuvânt. Abia după ce augustul ei soț mai face un tur al camerei, intervine: — Știi bine că legile nu reușesc să îngrădească puterea perfidă a magiei... — Prostii, o întrerupe scurt bătrânul. — N-ai dreptate, se încăpățânează ea. Prostie e să pui la în doială imensa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]