2,645 matches
-
în Elveția, patria sa. Comitetul Societății, fără a mă fi avizat, m-a ales în locul rămas vacant. Situația militară se complica din zi în zi, premisele pe care contase Brătianu la declanșarea războiului, nu s-au realizat, nici desmembrarea Imperiului Austro-Ungar nu se produsese, nici victoria lui Sarrail contra Sofiei, și nici asigurarea că bulgarii nu vor lupta contra rușilor, care se angajează să ne apere granița despre sud. La 10/23 oct., ziua de naștere a Reginei Maria, fiind la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
școala din orașul natal (Școala Nr. 2 și apoi Gimnaziul „Anastasie Panu”) și Facultatea de Drept din Iași. Înrolat în Regimentul 12 Infanterie Bârlad, la comanda Companiei a IV-a mitraliere, a căzut eroic în al doilea atac al armatelor austro-ungare, în ziua de 2 noiembrie 1916, pe valea râului Oituz. Locotenentul D. Radu, fiu de învățător, născut la Huși la 17 mai 1887, a urmat școala primară și Gimnaziul din Huși, iar școala militară la Iași și București. La izbucnirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
într-o locuință așa de murdară, lipsită de tot ce era viața ei obișnuită. Nu mă gândeam la răzbunare. A și fost pornită cu primul tren. Abia sfârșisem cu d-na Jagow și mă pomenii cu baronul Taxis de la Legațiunea austro-ungară. Venise să-mi ceară sprijinul pe lângă Ionel pentru a nu fi expulzați din fosta lor legațiune, Str. Vamei, cerută de diplomații francezi, al căror locaș fusese devastat în timpul ocupației. Nu aveau cu ce-și plăti hotelul și voiau să ră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acum deschide felurite bănuieli, asupra activității scriitorului, cum ar fi, bunăoară, faptul că dacă poetul a participat, ca membru, la programele societății Carpații, care avea un statut naționalist fără echivoc, obligatoriu înseamnă că "împotriva lui s-au îndreptat fulgerele Împăratului Austro-Ungar". Iar dacă aceste fulgere au existat cu adevărat, fiind justificate, trebuie să-i taxăm, în consecință, de "trădători" pe "Carol I (și Curtea Regală), Titu Maiorescu, Junimea", ce nu "și-au propus altceva decât să-l elimine pe Eminescu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Traian. Și mai târziu, locuitorii acestui pământ au știut să-și apere glia strămoșească împotriva tuturor năvălitorilor asiatici (au construit orașe-cetate și fortificații puternice), împotriva invadatorilor polonezi, împotriva turcilor, împotriva tuturor intrigilor și capcanelor la marginea a trei imperii: Austro-Ungar, Otoman și Rusesc. A avut mereu eroi patrioți care au preferat să moară decât să-și trădeze neamul și țara (Avram Iancu, Horia, Cloșca și Crișan, mai apoi Domnitorul Constantin Brâncoveanu și fiii săi). Și chiar în epoca comunistă, o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din șase Unioniști și șase membri ai Partidului Național, din care făcea parte și Strossmayer, a cerut aducerea unor modificări relativ la nominalizarea banului de către rege fără intervenția guvernului maghiar, recunoașterea dreptului saborului de a avea cinci reprezentanți în delegațiile comune austro-ungare și asigurarea administrării de către Croația a propriilor ei finanțe. Nici una din aceste revendicări majore nu a fost aprobată, cu toate că au fost făcute unele concesii în chestiuni mai mărunte. Dezamăgit, Strossmayer s-a retras din viața politică. El a rămas totuși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
exista și astăzi fiind monument istoric. În anul 1910 se înscrie, la Liceul german din Rădăuți, la prima secția română, înființată ca urmare a luptei susținute a românilor pentru cultura în limba maternă, Bucovina fiind pe atunci Ducat, încorporat Imperiului Austro-Ungar. Elevul Tiganescu Vasile nu termină clasa întâi, deoarece în semestrul ÎI se îmbolnăvește de tuse convulsiva și este obligat să se retragă de la scoala. Nu abandonează școală ci călăuzit de dorința de a învăța se înscrie din nou, în anul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
de a învăța se înscrie din nou, în anul școlar 1911-1912 la acelasi liceu, pe care va fi nevoit să-l întrerupă în clasa a VII-a datorită izbucnirii primului război mondial, când a fost recrutat și încorporat în armată austro-ungară. După o sumara instruire în Galitia, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a cunoscut urgia războiului, la o vârstă destul de fragedă. Revine că elev în clasa a Vlll-a la liceul din Rădăuți, unde numai patru dintre toți “ismanarii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
și al spațiului înconjurător. Deodată, de undeva din susul străzii, s-a auzit sunetul penetrant și răscolitor al unui corn. Ce era? Ce se întâmpla? Venea "șintărul"! Cred că acest cuvânt a pătruns în vocabularul limbii române în perioada ocupației austro-ungare, fiind, probabil, de origine germană. Cine era? Ce era acest personaj? Ce post ocupa în cadrul organigramei acestei comunități rurale? Simplificând lucrurile, putem spune că individul îndeplinea două funcții complementare: aceea de călău și de cioclu. Înarmat cu un instrument de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
secol al XVIII-lea. Consecința lipsei de nutreț face să apară sporadic cositul al doilea -otava- dar și aceasta numai pe livezile cele mai productive ale satelor situate în apropierea Oltului. Să pătrundem însă în fibra conscripției ordonate de guvernul austro-ungar, efectuată în anii 1721-1722 în întreg districtul Făgărașului și să vedem ce ne spune despre cele două sate ale noastre, Oprea și Streza Cârțișoara. Conscriptorul face mai întâi câteva constatări pertinente de ordin general și anume că fiecare din cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teologic, să se instaleze și să activeze pe toate laturile vieții sociale în comuna lui, între consăteni, ocupând pentru tot restul vieții funcția de preot aci. El a fost acela care în anii grei pentru ortodoxia transilvană, ai regimului dualist austro-ungar se deplasează la București, la Mitropolia Ortodoxă Română care înzestrează la cererea și insistențele sale, biserica din Streza cu aproape tot necesarul de cărți bisericești utile unei bune desfășurări a cultului, ritualurilor creștine în sat. Cel deal doilea învățător diplomat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost din nou activat, azi funcționând tot în cadrul Școlii Populare de Artă din Sibiu și fiind condus de doamna Valerica Solomon care deține și funcția de custode al muzeului sătesc «Badea Cârțan.» 7. Postul de jandarmi În vremea stăpânirii austro-ungare serviciile polițienești pentru Cârțișoara erau asigurate de secția de jandarmi din Arpașu de Sus. Primul post de jandarmi în satul nostru se înființează numai după primul rîzboi mondial, în 1922 în Streza. Acesta funcționează până în 1928 când se fac ceva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în jurul anului 1781 și a funcționat mai bine de o sută de ani, până în 1884 când a fost mistuită de un incendiu devastator fără să mai fie refăcută vreodată. Dispariția ei se datorește și faptului că la data incendiului, imperiul austro-ungar luase măsuri restrictive pentru o serie de produse cerute la export, între care și cele din sticlă. Ele nu mai puteau fi livrate nici dincolo de munți în țările române, nici la beneficiarii din Grecia, Turcia sau chiar Germania la care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului pleacă la 1877 în regat, așa cum au plecat mulți alții din Ardeal să lupte alături de armatele române, pentru ieșirea celor două principate de sub obida turcească ce dura de multe sute de ani. Lucrurile însă, încă nu se așează. Stăpânirea austro-ungară nu vede cu ochi buni năzuințele celor de etnie română pentru o reașezare a unei Românii Mari în granițele ei firești, fapt pentru care a trecut la oprimarea oricărei manifestări naționaliste a românilor, precum și altora din multele etnii ce constituiau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Valea Vulpilor, a Terezei, Valea lui Andrei, etc. Românii au denumit zona în care s-au așezat Anina. Tot la Anina au ajuns și primi minieri aduși din Cehia și Slovacia care la rândul lor făceau parte din marele imperiu austro-ungar. Toate aceste colonii constituiau localitatea ce va purta numele de Steierdorf, apoi Steierdorfanina iar mult mai târziu Steierdorf-Anina, denumire păstrată până în zilele noastre. În limba maghiară se numea Stajerlak. Noi foloseam expresia prescurtată Ștaier sau Anina. Prin anii 1850-1860
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
foloseam expresia prescurtată Ștaier sau Anina. Prin anii 1850-1860 au fost aduși din Boemia specialiști în ale mineritului care sau grupat în colonia Cehă (Böhmische Colonie). Abia după anul 1900 s-a rărit numărul de coloniști veniți din centrul imperiului austro-ungar dar, au sosit în zonă locuitori din satele din jurul Oraviței și din valea Almăjului care au constituit noua forță de lucru pentru toate meseriile necesare la minele de cărbune și anexe. Cu timpul aceste grupări de case au primit denumiri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de pe platoul Unteriș, puțul 5 de exploatare minieră, situat pe o coamă de deal mai înaltă decât colonia Cehă. Aerul curat, bogat în ozon, al acestor locuri a devenit atât de cunoscut, încât vestea s-a răspândit în tot Imperiul Austro-Ungar și nu numai. Se creează astfel o noua sursa de venit, pentru dezvoltarea localității, se pun astfel, doar teoretic, bazele viitoarelor stațiunilor climaterice, care de astfel încep să apară prin construirea unor vile aspectuoase, după model occidental. Așa apar stațiunile
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A avut contribuții importante în legătură cu detronarea domnitorului autohton și aducerea unui prinț străin, cauzele luptelor politice din perioada instabilității guvernamentale și parlamentare (1866-1871). Rețin atenția și contribuțiile referitoare la lupta națională a românilor împotriva dualismului austro-ungar. Bibliografia operei lui Vasile Russu cuprinde peste 50 de titluri, dintre care cele mai reprezentative le menționăm: Transilvania în istoria modernă, vol I - Revoluția națională a românilor din Transilvania (1848-1849), Iași, 1999; Viața politică în România (1966-1871), vol I - De la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Independența - luptă milenară a poporului român, Iași, 1977; România în relațiile internaționale: 1699-1939, Iași, 1980; Românii în istoria universală, vol. I-II, Iași, 1986-1987; Republica în România de la idee la faptă, Iași, 1988. Dinlupta opiniei publice românești împotriva instituirii dualismului austro-ungar (18661868), în „Analele Științifice ale Universității din Iași“ (AȘUI), octombrie 1968; Lupta românilor din Transilvania împotriva instituirii dualismului austro-ungar (18661868), în AȘUI, 1970; Considerații privind constituirea partidului conservator din România, în AȘUI, 1972; Observații privind aplicarea legii învoielilor agricole din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
vol. I-II, Iași, 1986-1987; Republica în România de la idee la faptă, Iași, 1988. Dinlupta opiniei publice românești împotriva instituirii dualismului austro-ungar (18661868), în „Analele Științifice ale Universității din Iași“ (AȘUI), octombrie 1968; Lupta românilor din Transilvania împotriva instituirii dualismului austro-ungar (18661868), în AȘUI, 1970; Considerații privind constituirea partidului conservator din România, în AȘUI, 1972; Observații privind aplicarea legii învoielilor agricole din 1866, în AȘUI, 1973; Constituția de la 1866 și ideea de independență, în AȘUI, 1976; Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
atestă practicarea mineritului în țara noastră, precum și numele localității de Alburnus Maior. Românii au întemeiat aici o așezare permanentă în care locuiau coloniștii și sclavii pricepuți în minerit, care au săpat primele galerii pentru extracția aurului. Mai tarziu, în perioada austro-ungară, localitatea a cunoscut o dezvoltare deosebită, devenind un orășel cu străzi pietruite, iluminat electric, case cu unul sau două etaje, teatru, cinematograf, cazinou, mai multe școli și biserici. După naționalizarea din 1948, activitățile miniere au continuat în galerii până în 1970
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tradiționale, compusă din boieri cumsecade și țărani harnici, apare figura antipatică a arivistului, „În fond, reprezentantul eticii capitaliste a liberei iniția tive”, observă I.P. Culianu. Una dintre puținele excepții pare să fie romanul Mara (1906), dar filogermanul Ioan Slavici, supus austro-ungar, „a fost educat Într-o provincie [Transilvania] unde etica de sorginte calvi nistă și contrareformată era la fel de favorabilă capitalismului pe cât Îi era de adversă etica ortodoxă din România” <endnote id=" (659, pp. 169-174)"/>. Să spun În paranteză că situația nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei nații, autorul osândește orice luptă, chiar și aceea dusă pentru patrimoniul național” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Astfel de mentalități și sentimente apar și la personajele lui Liviu Rebreanu din romanul Pădurea spânzuraților. Locotenentul evreu Gross, din multinaționala armată austro-ungară, este acuzat de locotenentul ungur Varga de „pacifism”, „umanitarism”, „internaționalism” și „anarhism”. Și asta pentru că, fiind „străin”, Gross ar face „apologia trădării”, n-ar avea „În suflet un pic de iubire de țară” și n-ar avea de apărat - cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Poliția orașului Huși (cu nr.6945) despre vânzarea „Moșiei Ghermănești cu cotunele” și Îi ordonase șefului instituției să „...placardeze afișe În diverse locații din orașu” pentru a afla populația despre operațiunea de adjudecare ce avusese loc la Iași. q. Supus austro-ungar „pierdut” În Principatele Române Unite Cum dintotdeauna o altă sarcină importantă a poliției era și aceea de urmărire a unor indivizi, iată că s-a Întâmplat și la Huși când prefectul trimisese șefului poliției Gheorghe Alexandrescu adresa nr.7.78
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se descurc) mai bine cu el decât sub conducerea iordanian). Lui Kollek Îi place s) li se adreseze oamenilor Bisericii folosind titlurile lor onorifice sonore. Când spune „Preasfinția Voastr)”, fata lui mare se lumineaz) de pl)cere. Reminiscențe ale Imperiului Austro-Ungar, probabil - o Înclinație spre tradiție și respectarea ierarhiei. Orice ar fi, lui Kollek Îi place. Îi face pl)cere s)-l salute pe venerabilul patriarh grec. Trebuie s) spun c) și mie Îmi face mare pl)cere. Patriarhul este În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]