2,165 matches
-
procedeele cunoașterii, în vederea unei cunoașteri a cunoașterii cunoscîndu-se, să traseze o buclă definitivă în jurul unui obiect, centru al acestei circularități: gîndirea ordinatorului. Și ea "merge", "prinde" în rîndul cercetătorilor informați de pe cele două maluri ale Atlanticului sau ale Pacificului. Știință autistă, ea este surdă la evenimentele lumii exterioare. Tautologică, ea reproduce la infinit propria sa structură. Totalizantă, ea închide în circularitatea sa, în "armonia" sa. Totalitară, ea hotărăște că nu există alt mod de cunoaștere decît cel care constă în a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nu mai putem”, când stâlpii „de nervi și de carne” ai ființei noastre Încep să cedeze, noi fugim În... alcool, În nebunie, În singurătate atroce sau moarte aparentă deoarece, moartea, pentru noi, are o cu totul altă față!... ...„Cretin muzical”, „autist”, „maniac”, „retardat” - ce vor să Însemne toți acești termeni, luați mai ales din domeniul psihiatric, față de biografia mea? Față de acel „eu” privit azi „de sus”, de pe Înălțimile vârstei, când totul sau aproape totul „a fost spus”, când mi-am atins
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
privit azi „de sus”, de pe Înălțimile vârstei, când totul sau aproape totul „a fost spus”, când mi-am atins „limita”, dar nu În sensul „posibilităților mele de expresie” și „de ființă”, ci limita văzută ca „profil, ca relief al personalității”. Autist - În sensul unei precare, imperfecte, defazate, „fantasmatice” relații cu lumea și convențiile, aliate cu o frământare, agitație internă puternică, prelungită, ce m-a Împiedecat de a-mi găsi „stilul” - suferință acută postadolescentină, un dar al destinului, de fapt, care m-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
permit să urmăreasccă zborul unor păsări care nu se văd, să citească În ficatul unor animale de jertfă Întinse pe altare invizibile, fumegânde doar În fantezia lor ațâțată, să audă voci care seamănă prea bine cu zumzetul insuportabil din creierele autiștilor, să „comande Viitorului” - prinț misterios și magnetic, probabil ultima zeitate a omului iremediabil păgân care se mișcă sub hainele noastre cumpărate la supermarketul din colț... Da, cum o spuneam, spre deosebire de „prostie” de „nebunie” m-am temut, dar aceasta nu m-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
victorie a secolului trecut, XX, care a repurtat mari victorii În sfera socialului, de la lupta sindicală până la drepturile femeii! -, azi sună cumva deplasat, dacă nu chiar „rușinos”, să te Încarci numai cu „gloria individualității”. Noțiuni ca narcisiac, egotist, megaloman sau autist social se agață de cei care par a persifla sau ignora lupta pentru binele comun. Azi Îți trebuie o bună doză de curaj ca să afirmi că nu-ți pasă de soarta Africanilor din centrul continentului lor sau de miile de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
alcătuiesc piramida prozei universale, Bacovia inventează, am putea spune, antipoezia, antiversul, antifigurile de stil, repetițiile și rimele obsesive, antimuzica versului. De la grandoarea tragică a volumului Plumb, la măreția destructurantă, expresionistă, absurdă, a celorlalte cărți în "versuri" și "proză", George Bacovia, "autist" asemeni lui Albert Einstein, descoperă calea demontării până la golire a poeziei. Întreaga sa operă este de fapt un unic tragic poem al coborârii "muntelui" literaturii, de la monumentalitate la fragmentarismul gâfâit, meschin, contorsionat. Poetul are revelația morții poeziei: nu o spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1883, cât și anii de boală care au urmat (cu remisiuni și căderi periodice) nu înseamnă nebunie, fie și pentru că, în acest timp, poetul a păstrat, cu excepția unor momente de acut, o bună relație cu realul; el nu a fost autist, nu s-a manifestat ca un bolnav cu delir sistematizat, iar conduita și o evoluție specifică demențelor nu se susține în perspectiva unui diagnostic diferențial. Procedurile inadecvate și tratamentul greșit la care a fost supus Eminescu (internat cu forța, "nevoluntar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de familie, modalitățile de comunicare și control, stilurile de atașament etc.); șocuri legate de tipurile diferite de sociabilitate (ospitalitatea, caracteristicile schimburilor reciproce etc.); șocuri rezultate în urma reactivității diferite față de cererea ajutorului (căci sînt culturi care potențează comportamentul prosocial și culturi "autiste" social); șocuri datorate "întîlnirii" cu rituri și credințe magico-religioase diferite; șocuri legate de reprezentările diferite asupra schimbului cultural. Privite ca experiențe limită, care produc trăiri afective puternice, șocurile culturale pot contribui, în pofida costurilor subiective considerabile, la o inserție mai rapidă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale sînt cel mai adesea interindividuale, negociabile. Așadar, experiența persistentă a nerînduielii, a neașezării, precum și rememorarea unor raporturi dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură reușita
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
instituție sau scenariu imaginar), descrie o specie de proces de grup care nu este apanajul unei strategii de viață individuale. Avem de-a face cu asumarea colectivă a neputinței, fatalismului, implacabilității ratării, care potențează un comportament dezaxat, aparent inexplicabil, tipic autistului clinic. Cel din urmă este descris în patologiile individuale drept un personaj pe scena propriei existențe, care pune în mișcare acțiuni repetitive, monomane, întreținînd o calitate precară a relațiilor cu semenii, probînd totodată o incapacitate de a partaja interese comune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la un excelent exercițiu respirator, oxigenând organismul, tonificând sistemul neuropsihic etc. Muzica în comun are remarcabile influențe asupra caracterului individului, dezvoltă tendințele sociale, ajută reintegrării sociale a individului, de aceea este utilă bolnavilor psihici cu deficiențe caracteristice, cu tendințe antisociale autiste etc., cum consideră dr. Păunescu Podeanu. Meloterapia ajută la redescoperirea canalelor de comunicare între oameni, a posibilităților de contact real cu lumea exterioară, afirmă C.D. Cernei. Peisajele, în forma masivelor plantate, a compozițiilor limitate fitopeisagistice, a ansamblurilor arhitecturale, arboricole sau
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
infecțioase și toxico-medicamentoase când se constată modificări atitudinale și emoționale la nivelul personalității după pierderea auzului. Diagnosticul diferențial se pune în opoziție comparativă cu psihopatiile severe, cu deficiența mintală, cu alalia, cu deficitul auditiv și cu autismul. Aproape jumătate dintre autiști sunt muți (Rimland, 1964) nu știu să se joace și nu cooperează. Toate aceste categorii de deficienți au un anumit coeficient de întârziere și deficiență mintală și în plus prezintă fie tulburări comportamentale fie elemente autiste. Terapia deficienților de auz
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
autismul. Aproape jumătate dintre autiști sunt muți (Rimland, 1964) nu știu să se joace și nu cooperează. Toate aceste categorii de deficienți au un anumit coeficient de întârziere și deficiență mintală și în plus prezintă fie tulburări comportamentale fie elemente autiste. Terapia deficienților de auz nu se referă numai asupra elementelor vorbirii și limbajului, ci și asupra cogniției, asupra conflictelor intrapsihice care-1 împiedică pe copil să perceapă realitatea adecvat împrejurărilor externe și să conștientizeze eul său. Toată activitatea psiho-pedagogică are un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau obiectelor, atingerea pereților, rotirea, lovitul fără logică, învârtirea obiectelor, râsul nemotivat și bizar, perseverarea în anumite mișcări, având o uimitoare rezistență la schimbări. Uneori sunt surzi la orice solicitare sau sunt dominați de o anxietate difuză, de fobii nemotivate. Autiștii prezintă întârziere mintală în diverse grade de manifestare, neîndemânare manuală și reacții de respingere (negativism, opoziționism) mai ales la exerciții de scriere a grafismelor sau de diferențiere a percepției imaginilor. Ei prezintă absența reflexului de urinare și defecație, adesea până la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu acestea ca gust, de plăcere sau de neplăcere, necesitate sau nu. La nivel reprezentativ informația este relatată de un conținut de comunicare, care pe moment nu este vizualizat, ci există în experiența anterioară personală. De exemplu, dacă un copil autist vede un pahar gol imediat îți reprezintă că va bea ceva din acel pahar (apă, suc, lapte etc.). La nivel metareprezentativ este ceea ce nu este cunoscut de el, nu a fost vizualizat. Deci deficitul neurologic al autistului, determină un alt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dacă un copil autist vede un pahar gol imediat îți reprezintă că va bea ceva din acel pahar (apă, suc, lapte etc.). La nivel metareprezentativ este ceea ce nu este cunoscut de el, nu a fost vizualizat. Deci deficitul neurologic al autistului, determină un alt mod de prelucrare a informației: senzorial, nonverbal și parțial verbal, cel mai adesea structurat comportamental prin limbajul cinetic, ectosemantic. Autiștii trec adesea într-un mutism electiv și achinetic prin închiderea în sine, aspecte care devin mult mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nivel metareprezentativ este ceea ce nu este cunoscut de el, nu a fost vizualizat. Deci deficitul neurologic al autistului, determină un alt mod de prelucrare a informației: senzorial, nonverbal și parțial verbal, cel mai adesea structurat comportamental prin limbajul cinetic, ectosemantic. Autiștii trec adesea într-un mutism electiv și achinetic prin închiderea în sine, aspecte care devin mult mai grave cu cât sindromul s-a instalat mai precoce în mica copilărie. Sub raport istoric, literatura de specialitate indică anul 1943, când doctorul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mutism electiv și achinetic prin închiderea în sine, aspecte care devin mult mai grave cu cât sindromul s-a instalat mai precoce în mica copilărie. Sub raport istoric, literatura de specialitate indică anul 1943, când doctorul Leon Kanner indică sindromul autist semnalând o anumită confuzie în rândul specialiștilor, mai ales printr-o echivalare a autismului infantil cu schizofrenia, ceea ce a condus la utilizarea termenilor de psihoză infantilă, psihoză simbiotică, pre sau parapsihoze, copil atipic etc. În anul 1944, lansând o temă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu schizofrenia, ceea ce a condus la utilizarea termenilor de psihoză infantilă, psihoză simbiotică, pre sau parapsihoze, copil atipic etc. În anul 1944, lansând o temă de cercetare actuală Asperger descrie un grup de copii suferind de o așa numită psihopatie autistă, similară din mai multe puncte de vedere cu copiii autiști, dar care prezintă și note particulare, care i-ar diferenția ca un grup aparte. Referindu-se la etiologia sindromului Loretta Bender precizează natura organică a autismului infantil afirmând că este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
infantilă, psihoză simbiotică, pre sau parapsihoze, copil atipic etc. În anul 1944, lansând o temă de cercetare actuală Asperger descrie un grup de copii suferind de o așa numită psihopatie autistă, similară din mai multe puncte de vedere cu copiii autiști, dar care prezintă și note particulare, care i-ar diferenția ca un grup aparte. Referindu-se la etiologia sindromului Loretta Bender precizează natura organică a autismului infantil afirmând că este vorba despre o disfuncție organică asemănătoare unei encefapatii dismaturative, difuze
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca și alți cercetători susțin concepția biologic-constituțională a ariilor integratoare și organic cerebrală, invocând factori predispozanți care au acționat precoce în timpul sarcinii sau au intervenit în timpul nașterii ori în primii doi ani de viață. Yung și Maslow îi consideră pe autiști doar un fenomen compensator care se desfășoară între normal și patologic, iar Pierre Janet prin pierderea simțului realității în relațiile interumane și prin prăbușirea în propria ființă, autistul fiind astfel ușor de recunoscut. În anul 1978 Rutter propune 4 criterii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în primii doi ani de viață. Yung și Maslow îi consideră pe autiști doar un fenomen compensator care se desfășoară între normal și patologic, iar Pierre Janet prin pierderea simțului realității în relațiile interumane și prin prăbușirea în propria ființă, autistul fiind astfel ușor de recunoscut. În anul 1978 Rutter propune 4 criterii diagnostice valabile și astăzi: 1. Apariția unor semne tipice încă din primul an de viață. 2. Dezvoltare deviantă a comportamentului social. 3. Dezvoltare deviantă de comunicare și limbaj
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
primii născuți; autismul convulsiv epileptic; psihopatia autistică Asperger. Sondajele arată că autismul este de 4 ori mai frecvent la băieți, la primii născuți și la copiii unici în familie. Activitatea de cercetare practică confirmă că din punct de vedere simptomatic autiștii manifestă diverse grade de dezvoltare între normal și patologic (Yung și Maslow). În cadrul terapiei și prin activitatea de observare a comportamentului general ne confruntăm cu două forme de manifestare: o categorie de autiști agitați, irascibili, negativiști, turbulenți care au pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
confirmă că din punct de vedere simptomatic autiștii manifestă diverse grade de dezvoltare între normal și patologic (Yung și Maslow). În cadrul terapiei și prin activitatea de observare a comportamentului general ne confruntăm cu două forme de manifestare: o categorie de autiști agitați, irascibili, negativiști, turbulenți care au pe plan imaginar unele experiențe care-i obsedează, îi fac temători de cauze fictive, și o altă categorie de autiști calmi, inactivi, docili, contemplativi, absenți, cu o trăire idilică de consolare. Ambele categorii prezentate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
observare a comportamentului general ne confruntăm cu două forme de manifestare: o categorie de autiști agitați, irascibili, negativiști, turbulenți care au pe plan imaginar unele experiențe care-i obsedează, îi fac temători de cauze fictive, și o altă categorie de autiști calmi, inactivi, docili, contemplativi, absenți, cu o trăire idilică de consolare. Ambele categorii prezentate au și elemente comune: * prezintă tulburări de somn-veghe sau insomnii rebele, unii dorm 1-2 ore pe noapte restul fiind consumat într-un joc stereotip; * primele semne
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]