1,963 matches
-
Institutul European. Cohen, J. L. (2008). 'That's not treating you as a professional': teachers constructing complex professional identities through talk. Teachers and Teaching: theory and practice, 14 (2), 79-93. Cojocaru, V. (2007). Stresul în comunicare: strategii și tehnici de autocontrol. București: Editura A.N.I. Collett, P. (2005). Cartea gesturilor: Cum putem citi gândurile oamenilor din acțiunile lor. Traducere de Alexandra Borș. București: Editura Trei. Collett, P. (2006). Cartea gesturilor europene. Traducere de Andreea Răsuceanu. București: Editura Trei. Collister, L. B.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
au un grad mare de libertate în negocierea (sau acceptarea) dreptului la cuvânt (Vasilescu, 2010, pp. 178-189). 20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în colectiv, fie prin violențe fizice. Utilizarea frecventă a lor slăbește autocontrolul, gradul de responsabilitate, imaturizează individul din punct de vedere social și îl instabilizează emotiv-acțional. Ele întăresc sentimentele de inferioritate, compensate prin aspirația de a se pune în valoare și de a dobîndi superioritatea 106. O cercetare făcută în 1996 pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau trăsăturile de personalitate sînt responsabile de această diferență, ci mediul penitenciar, care induce oamenilor din interiorul zidurilor "o tendință accentuată spre impulsivitate și un potențial agresogen ridicat; nivel de maturizare socială, capacitate de judecată și respect reduse, cu un autocontrol și capacitate de autodisciplinare mici; instabilitate emoțională și dificultăți în restabilirea echilibrului psihic, dereglări somatice difuze, iar pe plan psihic stări de anxietate; egocentrism, centrare pe plăceri personale și distracții, nivel al eficienței intelectuale sub medie, nesiguranță de sine și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o viață liberă, față de criminali, pentru care independența nu este o valoare hotărîtoare. Valorile instrumentale pe care deținuții chestionați le-au situat în vîrful ierarhiei au fost, în ordinea crescătoare a rangurilor, următoarele: 1. cinste, sinceritate, dragoste de adevăr; 2. autocontrol, stăpînire de sine și disciplină; 3. curățenie exterioară, aspect îngrijit, curat; 4. dragoste; spirit afectiv, tandru, sensibilitate; 5. bună dispoziție, inimă ușoară, veselie; 6. ajutorare, colegialitate, spirit de grup. Primele trei sînt diferențiate clar din punct de vedere al mediilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diferența dintre medii diminuîndu-se. Valorile instrumentale sînt un indicator al conduitei, al mijloacelor folosite pentru atingerea scopurilor existențiale majore, relevate de ierarhia valorilor finale. Se constată că deținuții optează pentru o conduită cinstită, sinceră, în care se pune accentul pe autocontrol și disciplină, dar nu se neglijează aspectul exterior, care trebuie să fie îngrijit și curat. Dragostea, spiritul afectiv sînt diferit apreciate de cele trei categorii de deținuți: furt (rang 3), omor (rang 10), viol (rang 17), în timp ce buna dispoziție este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rele. Datoria romancierului e să arate cu degetul și în același timp să analizeze misterul. Atitudinea mea față de viața afectivă a personajelor mele face parte din actul scrisului, și e prin urmare un amestec de implicare subiectivă, dar și de autocontrol în plan afectiv. Cu toate acestea, n-aș crede ca opera mea să fie autobiografică, în afară poate de prima treime a primului meu roman. Nu cred în roman ca o confesiune ori ca terapie pentru mine asta nu e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de argumentare, o ordine care, după secole, va deveni fundamentul metodei introspecției. Se va găsi la el invocată existența unui suflet ce acționează independent de corp, care folosește corpul ca mijloc pentru asigurarea unității sufletești. Acțiunea acestui suflet respectă principiul autocontrolului; experiența interioară reprezintă cel mai fidel instrument pentru aflarea adevărului, pentru a ajunge la cunoaștere, lucru posibil doar prin credință. Tocmai de aceea, învățătura Sfântului Augustin este considerată a fi o culme a indeterminismului. 3.2. Geniul lui Thomas d
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a putea fi "gândite" nu numai senzațiile, dar și actele inteligente, actele reprezentate, sentimentele. A fost un procedeu prin care a fost suspendată divizarea anterioară dintre sufletul rațional și cel senzitiv. Unitatea sufletească a fost asigurată cu ajutorul reflectării conștiente, a autocontrolului conștiinței, în fața căruia orice fenomen avea însemnătate echivalentă. Cu alte cuvinte, toate fenomenele naturale puteau fi considerate ca fiind produse ale reflexiei, ca putând deveni obiect al observației subiectului, un observator subiectiv (la rândul său) de formație ancestrală. Era o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
explicarea vieții psihice cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau naturii, condițiile cauzatoare erau de aceeași natură, se adresau unor mecanisme fiziologice, de control și autocontrol al comportamentului. Dualismul cartezian a fost reformulat, în cercetările lor fiziologii căutau explicarea fenomenelor conștiente și neconștiente, elementele care dinamizează și mențin comportamentul în funcțiune, etc. S-au adus contribuții care au avut ca scop cunoașterea universului vieții psihice, crearea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica etc. Modelul practic al competenței I.E. elaborat de Daniel Goleman identifică următoarele cinci dimensiuni: 1. Conștiința de sine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica etc. Modelul practic al competenței I.E. elaborat de Daniel Goleman identifică următoarele cinci dimensiuni: 1. Conștiința de sine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
proceselor de Învățare umană, deci, a psihologiei Învățării. Aici se au În vedere principiile Învățării programate care se referă la Însușirea cunoștințelor printr-o muncă preponderent independentă a celui ce Învață, structurarea pe segmente a materiei de Învățat, controlul și autocontrolul continuu a Învățării, motivația Învățării, individualizarea Însușirii cunoștințelor, care sunt multiplu legate Între ele și se condiționează reciproc. O primă tehnică de programare utilizată În practica pedagogică a constat În tehnica lineară de programare, figura 3.1. După cum se observă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
proceselor de Învățare umană, deci, a psihologiei Învățării. Aici se au În vedere principiile Învățării programate care se referă la Însușirea cunoștințelor printr-o muncă preponderent independentă a celui ce Învață, structurarea pe segmente a materiei de Învățat, controlul și autocontrolul continuu a Învățării, motivația Învățării, individualizarea Însușirii cunoștințelor, care sunt multiplu legate Între ele și se condiționează reciproc. O primă tehnică de programare utilizată În practica pedagogică a constat În tehnica lineară de programare, figura 3.1. După cum se observă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
densități prea mari a exercițiilor pe unitățile de timp prevăzute. - Să se sporească treptat gradul de independență a elevilor în executarea lor; de la exerciții dirijate pas cu pas, se face trecerea la exerciții autodirijate, independente, urmărindu-se dezvoltarea capacității de autocontrol, autoevaluare, autodepășire. - Controlul exercițiilor să fie efectuat la timp, pentru întărirea imediată a rezultatelor. Exersarea însoțită de corectură (inițial) și de autocorectură (pe măsură ce elevul începe să stăpânească acțiunea) este regula care reiese din însăși teoria formării deprinderilor, evitându-se astfel
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
systems stability (în colaborare). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXV(XXIX), f. 3-4, s. IV, 1979, 9-15. 356. Metodă unitară de studiu a diferitelor clase de probleme “bien posés” referitoare la unele sisteme integro-diferențiale neliniare cu operatori polivalenți și cu autocontrol în limitele de integrare (în colaborare). Bul. Univ. Galați, Secția seria Maț. - Fiz. - Mec. teor., f. 2, 1979, 7-17; Methode unitaire d’étude des différentes classes de problèmes “bien posés” concernant certains systèmes intégro-différentielles non linéaires aux opérateurs polyvibrants et
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
în cazul folosirii lui în mod regulat, până la dependență. Acest drog provoacă schimbări de dispoziție și are o influență nocivă asupra creierului, ducând și la modificarea percepției timpului și spațiului. De asemenea, poate crea și o senzație de pierdere a autocontrolului, de frică teribilă, precum și o stare de omniprezență sau de paranoia acută care pot duce la un comportament periculos. În anii 1960, LSD-ul era larg raspândit printre persoanele care căutau să își schimbe și să își intensifice trăirile fizice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică Teoria influenței triadice Flay și Petraitis Modelul autocontrolului (Santacreu) Modelul comprehensiv și secvențial (Becona) Teoria identității culturale în consumul de substanțe (Anderson) 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente includ teoriile și modelele biologice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consuma sau nu substanțe). Elementele intermediare de influență sunt: * ceea ce individul extrage din mediul sau, situații și trăsături de bază; * expectanțele pe care le are asupra comportamentului și evaluarea sa privind aceste expectanțe; * cunoștințele sale în legătură cu starea de sănătate. Modelul autocontrolului (Santacreu și colab., 1992), elaborat pentru explicarea inițierii și menținerii consumului de droguri, are la bază autocontrolul și pornește de la modelul bio- psiho- social. Autorii consideră că geneza problemei pornește de la încercarea adolescentului de a obține surse alternative de întărire
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trăsături de bază; * expectanțele pe care le are asupra comportamentului și evaluarea sa privind aceste expectanțe; * cunoștințele sale în legătură cu starea de sănătate. Modelul autocontrolului (Santacreu și colab., 1992), elaborat pentru explicarea inițierii și menținerii consumului de droguri, are la bază autocontrolul și pornește de la modelul bio- psiho- social. Autorii consideră că geneza problemei pornește de la încercarea adolescentului de a obține surse alternative de întărire la cele pe care le are deja, sau i se oferă în mod concret. Scopul acestui demers
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de întărire la cele pe care le are deja, sau i se oferă în mod concret. Scopul acestui demers este de a câștiga independență și de a obține anumite capacități de control prin căutarea unei alternative la întăririle parentale. Dobândirea autocontrolului poate avea un caracter general sau poate fi izolată în anume tipuri de situație. La rândul său procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile de autocontrol se regăsesc: * rezistența
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de a câștiga independență și de a obține anumite capacități de control prin căutarea unei alternative la întăririle parentale. Dobândirea autocontrolului poate avea un caracter general sau poate fi izolată în anume tipuri de situație. La rândul său procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile de autocontrol se regăsesc: * rezistența la exprimarea agresivității după experimentarea unei frustrări; * rezistența la transgresare, reglarea autoadministrării de întăriri și rezistența la tentație. La elaborarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întăririle parentale. Dobândirea autocontrolului poate avea un caracter general sau poate fi izolată în anume tipuri de situație. La rândul său procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile de autocontrol se regăsesc: * rezistența la exprimarea agresivității după experimentarea unei frustrări; * rezistența la transgresare, reglarea autoadministrării de întăriri și rezistența la tentație. La elaborarea programelor de prevenire și asistență (dat fiind că autocontrolul se învață), este necesar să se îndeplinească următoarele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile de autocontrol se regăsesc: * rezistența la exprimarea agresivității după experimentarea unei frustrări; * rezistența la transgresare, reglarea autoadministrării de întăriri și rezistența la tentație. La elaborarea programelor de prevenire și asistență (dat fiind că autocontrolul se învață), este necesar să se îndeplinească următoarele cerințe: * definirea caracteristicilor populației căreia îi este destinat programul și identificarea factorilor de risc specifici; * identificarea și analiza factorilor care determină problema; * diferențierea între ceea ce reprezintă geneza problemei și ceea ce reprezintă menținerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]