2,044 matches
-
la persoana căreia îi este adresată rugăciunea, sau la nimicnicia proprie, sau la diferența între atâta înălțime și atâta nimicnicie proprie; și, după aceeași formă și regulă, se va continua cu celelalte cuvinte din Pater noster; iar celelalte rugăciuni, anume Ave Maria, Anima Christi, Credo și Salve Regina, vor fi făcute ca de obicei 4. 259. Prima regulă este că în ziua următoare sau în alt ceas în care ar vrea să se roage, să rostească Ave Maria după ritm, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
iar celelalte rugăciuni, anume Ave Maria, Anima Christi, Credo și Salve Regina, vor fi făcute ca de obicei 4. 259. Prima regulă este că în ziua următoare sau în alt ceas în care ar vrea să se roage, să rostească Ave Maria după ritm, iar celelalte rugăciuni, ca de obicei, și va face la fel, în continuare, cu celelalte. 260. A doua regulă este că, cine ar vrea să stăruie mai mult în rugăciunea după ritm, poate face toate rugăciunile amintite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Emilia Blanaru C. Cezar Parodaiser C. Alice Puiu M. Clemansa Râpanu D. Ioan Puiu D. Costache Horez C. Vespasian Mihăilescu D. Dumitru Mocanu Gh. Ioan Registru matricol 77/1932. 1933, f. 31-38; 47-48 Costin Clit,op.cit.,p.211. 1933-1934 Clasa aVII·a Andronic I.Traian Burghelea I. Dumitru Cojocaru Gh. Constantin Diaconu M. Constantin lacobsohn A. Iosif Iancu Gh. Gheorghe Manoliu P. Mihai Mercaș S. Victor Mitrica N. Alexandru Moraru Gh. Petru Negoiță S. lorgu Nistor M. Virgil Oprea Gh. Vasile
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cu fotografiile tale de la Venezzia (sic) și Paris. Și atunci am regăsit o Monica mică și drăgălașe în squa rul de lângă Rue Pasquier, Rue de l’Arcade, unde te scoteam în diminețile când nu vream să te obosesc, și pe Ave nue de l’Opéra, poate chiar în dreptul casei unde locuiești acum; era oare presimțirea unei întâlniri cu destinul peste 16 ani? Am întrerupt scrisoarea; cea dintâi venită: d-na Vanghele, apoi Petrașincu cu fata lui M. Zamfirescu (D-ra Nastasia) și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
E o plăcere s-o vezi pe Cate Blanchett repusă pe picioare după Babel, iar acesta e unul dintre cele mai bune roluri ale ei. Blanchett are acea calitate (proprie multora dintre marile frumuseți ale ecranului : Marlene Dietrich, Hedy Lamarr, Ava Gardner...) de a nu părea niciodată pe deplin prezentă : există ceva căzut din lună în genul ăsta de frumusețe și ce-o face sexy e sugestia că ar putea păși somnambulic în orice încurcătură, că s-ar putea pierde (de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de licurici. Și mie mi-i în grijă, gângăvește Gheorghiță. Copchiii, muierea și oile le-am băjenit la codru. Tot codru' sireacu'... De mă duc, bădie Toadere... cum îi lăs de mă duc?... Că totu-i scrum și cenușă... O ave grijă Domnul? se întreabă și își cufundă obrajii în palme. Ține-ți firea, Gheorghiță-taică... Nu dăm ortu' popii cu una cu două, suntem neam tare al dracului, ducem la tăvăleală. Gheorghiță cu gândurile duse, murmură: Să vezi cum o fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan și îi sărută podul palmei. Maria este fâstâcită o clipă, apoi, cu fină ironie, răspunde printr-o adâncă plecăciune: Gloriosul meu Domn! Țamblac se frânge de mijloc, apoi cu salutul roman: "Ecce homo! Fortissimus athleta Christi! Morituri te salutant! Ave!" Ștefan râde și stupește în vânt, de deochi: Vade retro Satana! Maria aplaudă: "Miracoloso Stephano! Voywodae Miracoloso!" Ștefan, hâtru, își pipăie mușchii brațului încordat minunându-se: De când cu "Podul" ista, am ajuns circ: "Atlet de renume mondial!" Un "circ" ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
alta, a copacilor și-a mării...” (Marină, în Sensul iubirii) ; „Ea e Artemis ! Ea poate, ea știe./ Palisandrii se-nchină cu umbră grea,/ când trece și sună sandaua ei vie ” (Artemis, în Dreptul la timp) ; „Calul meu saltă pe două potcoave./ Ave, maree-a luminilor, ave ! ” (O călărire în zori, în Sensul iubirii). Poezia lui Nichita Stănescu e plină de „clasicități”, cu trimiteri la lumea greacă, romană, uneori și la Egipt sau Sumer. Dar nu e o poezie de clasicizant, de om
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a mării...” (Marină, în Sensul iubirii) ; „Ea e Artemis ! Ea poate, ea știe./ Palisandrii se-nchină cu umbră grea,/ când trece și sună sandaua ei vie ” (Artemis, în Dreptul la timp) ; „Calul meu saltă pe două potcoave./ Ave, maree-a luminilor, ave ! ” (O călărire în zori, în Sensul iubirii). Poezia lui Nichita Stănescu e plină de „clasicități”, cu trimiteri la lumea greacă, romană, uneori și la Egipt sau Sumer. Dar nu e o poezie de clasicizant, de om de bibliotecă și de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț, Iași, Pașcani, iar din ele mai apoi, au luat naștere orașe, ca: Hârlău, Iași, Pașcani. Deținătorii de mari suprafețe de pământ erau boierii și pe care țăranii și-au așezat vatra de trai, sub p avă za stăpânului, care conduceau, ca și în celelalte județe, după bunul lor plac, adică ei, boierii făceau politica din acele vremi. În decursul veacurilor s-au făcut nenumărate reforme administrative care s-au perfecționat tot mai mult una de alta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț, Iași, Pașcani, iar din ele mai apoi, au luat naștere orașe, ca: Hârlău, Iași, Pașcani. Deținătorii de mari suprafețe de pământ erau boierii și pe care țăranii și-au așezat vatra de trai, sub p avă za stăpânului, care conduceau, ca și în celelalte județe, după bunul lor plac, adică ei, boierii făceau politica din acele vremi. În decursul veacurilor s-au făcut nenumărate reforme administrative care s-au perfecționat tot mai mult una de alta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Les guerres en chaîne. * 1955: a obținut postul de profesor la Sorbonne (1955-1967); Opiul intelectualilor * 1957: - La tragedie algérienne; - Espoir et peur du siècle. Essais non partisans. * 1960: crearea Centrului de sociologie european. * 1960-1978: director de studii la EPHE (secțiunea aVI-a), apoi la EHESS * 1961: Dimensions de la conscience historique. * 1962: - Paix et guerre entre les nations; - Dix-huit leçons sur la société industrielle*. * 1963: ales la Academia de științe morale și politice; Le grand débat.Initiation à la stratégie atomique. * 1963
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
m-o mai ținut o zi... Când mi-o tăiat lanțurile de la picioare, am avut impresia că mă-nalț, că mă ridic, că zbor... Și când am ajuns În celula mea, care era ocupată de doi tuberculoși... mi-au cântat „Ave, Maria” și „Rugămu-ne Îndurărilor/Luceafărului mărilor”... Unu’ dintre ei Îi șAurelț Vișovan și unu’ Ștefan Mirică... Muzică superbă... Poezia lui Eminescu: „Rugămu-ne Îndurărilor/Luceafărului mărilor”... Și după ce-am intrat ’năuntru, Înfrigurat, am dat de căldură și de muzica lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după 31 de zile de mizerie, de frig și de foame, și când am avut impresia că mă Înalț, pur și simplu... Și, deși slăbit, am urcat scările spre celula mea de la etajul 2 În pas alergător... Și primirea cu „Ave Maria” cântată pe două voci... și „Rugămu-ne Îndurărilor”... (cântă - n.n.) N-ați auzit muzica aceasta? E nemaipomenită... Prin ce Închisori ați mai trecut până v-ați executat pedeapsa? Am executat așa: de la Securitatea din Baia Mare am trecut la penitenciarul Securității
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Eu, fiind arestată din august, eram fără ciorapi, că nu m-am gândit unde o s-ajung... Bietul fratele meu avea haine la el, că fusese la băi la Borsec În concediu, și de-acolo l-o luat, și noroc c-ave’ geamantanul cu toate hainele... Săracu’, m-o văzut că-s numai cu pantofii goi și mi-o dat niște ciorapi de-a lui, care i-am ținut mult timp... Și noaptea la 12 ne-o luat la grefă, ne-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
poetului provincial, patronată de „preafericitul Bacovia”, este creionată fără încrâncenare sau resentiment, în tonuri jovial-negative: „vino în provincie mi-au zis vino / profesore la căsuța ta albă în micul orășel / vei umbla ca Iisus peste ape vei fi / întâmpinat cu ave doctorii avocații vor / da un dineu în cinstea noului lor / prizonier ... / [...] vino profesore la căsuța ta albă / cu moartea în ferești.” Nu lipsește protestul împotriva societății de consum, cea care îngroapă fiorul liric sub munți de gunoaie: „Acești munți de
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
2008) o constituie preocupările medicului L. Bernardi, de la Universitatea din Pavia, care în contextul investigațiilor sale privind ritmurile autonome ale trupului uman (ritm cardiac, presiune arterială, respirație etc.) a evidențiat că, indiferent dacă subiecții lui, de religie catolică, au recitat „Ave Maria” în latină sau o mantră budistă „Om-Mani-Padme-Hum”(care le era total necunoscută) s-a produs, în ambele cazuri, o sincronizare a principalelor ritmuri biologice. Reputatul savant Ervin Laszlo (2008), filosof, viitorolog și expert în teoria sistemelor, argumentează, din perspectiva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte facilități tehnice: timp de încărcare a softului redus, timp de achiziție “frame” redus (exemplu 5.2 ms versus 52 ms la cele convenționaleă, rezoluție bună de tip axial/lateral/temporală și posibilitate de achiziție de imagini sau de tip avi, eventual cu sistem de transmisie la distanță. Aparatele convenționale dedicate examinării cardiologice de înaltă rezoluție prezintă multiple funcții complemetare ce optimizează imaginea și permite examinare detaliilor de tip structural și funcțional. Astfel acestea pot conține următoarele facilități: rezoluție de reconstrucție
APARATELE CLASICE COMPACTE DE ULTRASONOGARFIE VERSUS CELE PORTABILE ÎN EXAMINAREA ECOGRAFICA ÎN STOPUL CARDIORESPIRATOR. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1100]
-
prin acele case unde nu erau decât văduve și orfani, scoteau de sub capul acestor nenorociți pernele și desbrăcau șde haineț și băteau până la sânge, iar lucrurile luau direcții necunoscute. Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În populația evreiască. N’avei cui să te plângi și nimeni nu asculta pe «jidanii care au tras În armată»; nu era milă pentru ei. Acești zbiri, care scoteau pernele, lăsând goi și desculți, văduvele și orfanii, urmăreau plata taxelor militare pentru acei cari au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Litoralului în perioada 15 februarie - 15 mai, cu carmace și ohane. Articolul 3 Se interzice folosirea următoarelor metode și scule de pescuit pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului Mării Negre; ... b) folosirea setcilor și avelor de orice tip în Complexul Razelm - Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale; ... c) pescuitul cu unelte tip traul, tip năvoade îngemănate sau cu prostovoale; ... d) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe narcotice de orice fel; ... e) pescuitul
ORDIN Nr. 11 din 11 aprilie 1994 pentru prohibitia pescuitului în anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109927_a_111256]
-
în apele din Delta Dunării, inclusiv în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe, în afară traseelor aprobate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului; ... h) utilizarea la pescuit a setcilor fixe în zona Litoralului românesc; ... i) utilizarea la pescuit a setcilor și avelor de orice fel în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciug, Erenciuc și în lacurile litorale; ... j) circulația cu autovehicule și scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum și circulația cu ambarcațiuni cu motor în cursurile de apă
HOTĂRÎRE Nr. 971 din 29 decembrie 1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111588_a_112917]
-
în perioada 15 februarie - 15 mai, cu carmace și ohane. Articolul 3 Se interzice folosirea următoarelor metode și scule de pescuit pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării Tulcea: a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului Mării Negre; ... b) folosirea setcilor și avelor de orice tip în Complexul Razelm - Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale; ... c) pescuitul cu unelte tip traul, tip năvoade îngemănate sau cu prostovoale; ... d) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe narcotice de orice fel; ... e) pescuitul
ORDIN nr. 23 din 16 aprilie 1993 privind prohibitia pescuitului în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109129_a_110458]
-
inclusiv de data foarte recentă, de la marcarea centenarului. O secțiune insolita - Brassaï pe Internet - precum și o sculptura originală completează expoziția. Realizatorii acesteia sînt doamnele Irina Bernad, Eva Dinu, Gabriela Gyenge, iar materiale prețioase ne-au fost oferite de către Halăsz Ecaterina, ava Lendvay-Szemlăr, abraham Jakab și Csutak Levente, precum și de redacția ziarului "Brassăi Lapok" și Arhivele Statului, filiala Brașov.
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
actual în Serbia, 23232 Torak, Begejci, str. Marsala Tita nr. 45. 35. Toacă Victor, fiul lui Toacă Octavian și Lucreția, născut la 8 aprilie 1948 în localitatea București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 2614 W. San Miguel Ave., Phoenix, AZ 85017. 36. Zasmencu Attila, fiul lui Zasmencu Ioan și Viorica, născut la 13 septembrie 1947 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, 82194 Gr'f6benzell, Zirlerstr. 6 a. 37. Zasmencu Zeno-Attila, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 1.866 din 4 noiembrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162523_a_163852]