1,723 matches
-
discursul transumanist discutat mai sus. Fenomenologia poate stăvili radicalitatea programului transumanist și îl poate redirecționa înspre un (postăumanism temperat și pragmatic. Astfel, prin influență fenomenologică, subliniem relevanța corporalității trăite în mod senzorial-motric și situate în spațiul virtual al cyborgului, al avatarului și al individului transgenic, atât în accepția de trup protezat sau alterat genetic, cât și de corp poziționat la interfața liminală a tehnologiilor comunicaționale. Conștiința cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică nu este o conștiință purificată sau una transformată în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale sau recolte, în vindecare și în extinderea calității și a ciclului vieții, cât și în clonare și în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului sau avatarului poate fi considerat o încercare de autodepășire, umanul transgenic are codul genetic manipulat până la limita sfidării proceselor evolutive darwiniene. În fine, nanotehnologia se angajează în augmentarea sistemului imunitar, în curățirea mediului înconjurător, în vindecarea cancerului etc. Pe de altă parte
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cert în momentul de față este că umanul a început să fie ajustat cibernetic, biotehnologic sau genetic printr-o „cuplare” protezică sau interfațată care fie generează, fie degenerează producerea unei identități virtuale postumane. Conceperea cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Spre exemplu, chiar dacă este o metaforă a mașinii și o modalitate a disciplinei, cyborgul deopotrivă contestă autoritatea mașinii și supremația umană, ordinea socială, tabuurile și valorile striate ale spațiului și timpului. Prin scindarea, ruptura și diferența care îi caracterizează, cyborgul, avatarul și subiectul transgenic prezintă atât modele ierarhice și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se sub posibila emblemă de „organe fără corp”. Dorința mașinică determină nu doar cyborgul, ci și avatarul și subiectul transgenic, să fie organisme, însă unele lipsite de organizare rigidă, aflate în devenire, în recombinare și în conexiune cu alte corpuri, organe, subiectivități, proteze, interfețe și gene. Prin urmare, intensitățile, vibrațiile și fluxurile ontologiei virtuale refuză nu numai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și Girl Games, White (2001Ă sau Roberts și Parks (2001Ă analizează spațiile sociale MUDs și MOOs în funcție de posibilitățile de transgresare a genului (transgenderă și de alegere a identității avatarice (de pildă, dacă opțiunile pentru rasă, vârstă sau venit sunt facultative, avatarurile trebuie să aleagă unul dintre cele zece tipuri de gender în cadrul unui MOOĂ. De asemenea, Green (2001Ă se focalizează asupra modurilor în care genul este înscris în multiplele contexte corporale și subiective ale realității virtuale, iar Jimroglou (2001Ă scoate la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Ființa (postăumană cunoaște, în acest context, restructurarea imaginală a corpului și „reformatarea” percepției și a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi D. Haraway în capitolul al patruleaă, nici la dimensiunile sociale ale avatarurilor din cadrul comunităților virtuale. 5. Abordăm problematica virtualului nu ca imaterial, ci ca paradigmă a materialității, aparținând deopotrivă tehnologiei comunicaționale și corpului uman. Propunem însă și alte direcții pentru înțelegerea virtualității (ca întrepătrundere între fizic și numerică, precum virtual = vital sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
agenții cognitivi la virușii computaționaliă 43 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile dezirante” și „corpul fără organe” de la Deleuze și Guattari la virtualitatea tehnologică. 62 1.5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ochii, lăsînd locul unor stări conflictuale care mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai iese la iveală o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de proiecte-Emil Botta " urmând să nască colaborări periodice cu instituții similare din SUA, Canada, și Europa, s-a surpat în inerția momentului.N-am găsit susținerea necesară pentru Festivalul Internațional al Teatrelor Mici din întreaga lume.tot nimic...vorbe...nimic... Avatarurile Teatrului Româno-American... Nu regretați plecarea? Am regretat că am părăsit Micul... dacă aș fi avut mai multă răbdare, sigur aș fi putut continua cu senatorii de drept ai scenei, cu vedetele generației de mijloc, cu tinerii pe care îi angajasem
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și socialismul (controlul mijloacelor industriale de producție) se intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații. Cele trei ideologii compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2: Le combat pour l'impossible, introd. de L. Theis, Paris, Denoël, 1989, 990 p. 45 M. Déat, A. Marquet, B. Montagnon, Néo-socialisme? Ordre, autorité, nation, prefață și comentariu de M. Bonnafous, Paris, Grasset, 1933, 144 p. Despre neo-socialism și avatarurile sale in Gironde, Cf. M. Berges, P. Brana, J. Cavignac, Y. Cuq, J. Dusseau, "Les néos-socialistes girondins, Cahiers de l'Institut aquitain d'études sociales", nr. 7, 1988, 320 p. 46 Le Plan du Travail, Bruxelles, Lucifer, 1933. 47 J.
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
literar marxist născut în România). Știind că este informat asupra trecutului său prolegionar, Cioran i s-a împotrivit printr-o "campanie sistematică". Insomniacul, evazionistul, depresivul, fantasmaticul Cioran, minat de infantilismul său funciar, își va disimula bibliografia în limba română prin avatarul parizian sau renașterea stilistică în limba franceză, datorată și coabitării cu profesoara Simone Boué, materna și discreta sa "țiitoare". Opera lui franceză id est religia expresivității și a frazei memoriabile, conform lui Pierre-Yves Boissau, citat de autor, n-ar reflecta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nemaifiind pentru el doar fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă, am zice zolist-panaitistratiană, cu ingrediente de picaresc și senzațional din romanul "Zahei Orbul", deosebit de celelalte proze prin ambianță, climat psihologic și tipologie. Zahei este un avatar al biblicului Samson, hamal în portul Brăilei. Adus de un individ malefic, zis Panteră, la București în perimetrul Gropii Gunoaielor, devine cerșetor, vânător de lipitori, înlocuitor de cal ș.a.m.d. Acuzat de crimă, de vreme ce totul pleda a face din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
naturală a trăirii, în chip paradoxal, se află sub perpetua excomunicare a "artificiului", atât de frecvent în poetica polimorfă a barocului. Criticul de amplitudine europeană C. M. I. a abordat și fenomenologia sacrului. Schizomorfia teoretică heideggeriană a "gândirii" și a "numirii" avatar al anxietății existențiale se metabolizează finalmente în "liniște", în certitudinea calmă a "chemării" pascaliene a sacrului, aptă să concilieze neliniștile și tensiunile existențiale în actul de reculegere și meditație asupra Ființei supreme asupra misterului Sfintei Treimi creștine. Această identitate o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ne pune pe aceeași direcție de dezvoltare cu Occidentul, iar Convenția de la Paris (1858) ne-a oferit cadrul de drept internațional în care să ne putem înscrie opțiunile. O strategie a regenerării s-a impus treptat, pe seama unor experiențe și avataruri politice de durată. Pentru orice spirit lucid, era limpede că programul trebuie să înceapă cu asigurarea unui stat viabil și autonom, ceea ce voia să însemne Unirea Principatelor, căci libertatea presupune putere, iar puterea se întemeiază pe unitate. Este meritul generației
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o întreagă serie de studii despre un aspect sau altul, abordat de istoric, în prodigioasa-i carieră de "universalist". Am putut visa o clipă și un amplu volum de analize, portrete, reflecții extrase din ampla-i operă, cu privire la sensul, "etiologia", avatarurile și consecințele acelui fenomen. El n-ar fi lipsit de interes nici pentru specialiști, nici pentru marele public atent la înfruntările lumii moderne. Sinteze, I, 35 (30 noiembrie 1990), p. 1, 3 EUROPA, O PROBLEMĂ DESCHISĂ La o nouă răscruce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tot ce au afirmat, scrisul lor nu poate fi rupt de propriile vieți. Asiduitatea în disperare a lui Cioran nu pornește numai din "predilecția" filosofului pentru stări interioare conflictuale, dintr-o reflecție asupra condiției umane în general, ci și din avatarurile istoriei ce-și desfășoară dinamică sub propriii ochi. Suntem, în acest sens, de acord cu Sorin Alexandrescu, care, în amplul capitol ce-l dedică "exilatului Cioran", afirmă că un Cioran angoasat, disperat în fața nevolniciei condiției umane "ar fi, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
că dacă animalul (ca individ) nu este propriu-zis inteligent, într-un anume sens (ca specie), el este mai "etern" decât omul: altfel cum ar fi putut să treacă, nevătămat, prin vastele întinderi ale timpului, și să iasă biruitor din atâtea avataruri terestre? * * * Eu am crescut printre animale. La ferma noastră din Quercy, înainte de apariția primului tractor, animalele făceau parte din familie. Aveau un nume, erau mângâiate, li se vorbea, iar ele răspundeau printr-o privire, o atitudine, o mișcare, sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
noi), care trebuie să fie formată nu din concepte, ci din senzații, din imagini, din metafore. Pentru a ne înțelege lipsurile, să ne imaginăm că specia aleasă nu ar fi fost omul (acesta ar fi decăzut din drepturi în fața vreunui avatar biologic), ci elefantul, înzestrat de natură (sau de Dumnezeu, care e forma sa divină) cu trompă. Specificul elefantului, ceea ce face din el o ființă aparte, o ființă superioară, incomparabilă cu celelalte viețuitoare, este trompa. Prelungire a creierului, organ de prehensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
repede uitat. El a dispărut din circulația ideilor și va reapărea abia în 1755, cînd J.J. Rousseau a scris pentru Enciclopedie un articol intitulat "Economie politică", în care-și demonstrează întregul ata-șament față de anticul oikos nomos. Totuși, în paralel cu avatarurile denumirii (au mai fost utilizate Aritmetica politică, Matematica socială, Dreptul natural ș.a.), lucrurile progresează. La 150 de ani de la prima utilizare, termenul de economie politică a sfîrșit prin a întîlni conceptul pe care era chemat să-l desemneze. Joncțiunea are
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
rece al interesului. Economistul devine gestionarul societății, interesat numai de comportamentul indivizilor și nu de intențiile acestora. Chiar dacă primii economiști matematicieni (d'Auxiron, Canard, Isnard) nu încep să scrie decît după jumătatea secolului al XVIII-lea, "aritmetica politică", unul dintre avatarurile economiei politice apăruse deja la sfîr-șitul secolului precedent, odată cu lucrarea lui W. Petty, cu același titlu, semnificativ pentru voința de a construi o gîndire matematică și fizică a socialului. Alături de Petty, A. de Montchrétien și F. Quesnay încearcă să pună
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin calcule raționale, chiar dacă trebuie semnalat faptul că în materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank, Livet). Odată cu această abordare economică a invidiei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]