1,166 matches
-
raidul din 3 ianuarie - 24 martie 1935 din Africa cu Irina Burnaia. Devine pilot al societății SARTA, înființată în 1935. Cade pilotând avionul Potez 560 F-AOCD al SARTA în urma unei defecțiuni mecanice, fiind primul aviator român victimă a unui accident aviatic al unei curse regulate civile. Este comemorat prin mitinguri aviatice la aerodromul Cilieni, lângă Băilești. În Primul Război Mondial se înrolează ca voluntar și este repartizat la Divizia 2-1 Cavalerie, comandată de generalul Cleante Davidoglu. Având gradul de plutonier de
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
Irina Burnaia. Devine pilot al societății SARTA, înființată în 1935. Cade pilotând avionul Potez 560 F-AOCD al SARTA în urma unei defecțiuni mecanice, fiind primul aviator român victimă a unui accident aviatic al unei curse regulate civile. Este comemorat prin mitinguri aviatice la aerodromul Cilieni, lângă Băilești. În Primul Război Mondial se înrolează ca voluntar și este repartizat la Divizia 2-1 Cavalerie, comandată de generalul Cleante Davidoglu. Având gradul de plutonier de cavalerie, ia parte la forțarea Tisei și la șarjarea unităților
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
1934 și 1935 vor zbura pe avioane ICAR Universal Acrobatic. În iunie 1934, la mitingul organizat de ARPA la Băneasa execută remorcarea unui planor pilotat de Valentin Popescu, una dintre primele remorcaje executate în România. Pentru popularizarea sportului și turismului aviatic, precum și pentru afirmarea aviației românești, locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, căpitanul George Davidescu și Mihail Pantazi au studiat posibilitatea realizării unui raid aviatic pe distanță mare. Inițial, traseul propus era în jurul Mării Mediterane, în lungime de c. 10 000 km, dar varianta
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
remorcarea unui planor pilotat de Valentin Popescu, una dintre primele remorcaje executate în România. Pentru popularizarea sportului și turismului aviatic, precum și pentru afirmarea aviației românești, locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, căpitanul George Davidescu și Mihail Pantazi au studiat posibilitatea realizării unui raid aviatic pe distanță mare. Inițial, traseul propus era în jurul Mării Mediterane, în lungime de c. 10 000 km, dar varianta a fost abandonată deoarece nu era considerată suficient de dificilă. În final s-a optat pentru un traseu dus-întors până la Cape Town
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
Accidentul aviatic din Munții Apuseni (Zborul RFL111 al Școlii Superioare de Aviație Civilă) a fost un eveniment care a avut loc la 20 ianuarie 2014, când un avion YR-BNP de tip Britten-Norman BN-2A-27 Islander care executa o cursă umanitară, a executat o
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
prezentat riscuri de zbor, iar a doua a vizat intervenția echipelor de salvare, care au ajuns cu întârziere. Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat că ia în calcul anchetarea modului în care au acționat autoritățile în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni. În afară de investigațiile autoritățile aviatice, au fost deschise și două anchete din partea Parchetului Curții de Apel Alba privind încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor și vătămare corporală din culpă. Procurorul general al
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
a vizat intervenția echipelor de salvare, care au ajuns cu întârziere. Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat că ia în calcul anchetarea modului în care au acționat autoritățile în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni. În afară de investigațiile autoritățile aviatice, au fost deschise și două anchete din partea Parchetului Curții de Apel Alba privind încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor și vătămare corporală din culpă. Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
lipsa mandatului unui magistrat, sistemul fiind destinat doar instrumentării cauzelor penale. Aceste declarații au contrazis faptul că la nivel european exista obligația localizării celor ce sună la 112 în caz de accident. În plus, și aici — ca la orice accident aviatic — s-a deschis o anchetă penală, ceea ce ar fi justificat folosirea sistemului. STS a afirmat că deși s-a făcut tot posibilul, nu s-a reușit localizarea prin GPS a telefoanelor de la locul accidentului. Din acest motiv în 2008 Comisia
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
aviatori români din perioada interbelică. Instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. În 1933 participă la primul raid aviatic românesc din Africa. Devine pilot de linie al Air France, pentru care efectuează zboruri civile pe rute în România. După al Doilea Război Mondial emigrează în Franța, unde mai zboară mulți ani în toată lumea, ca pilot de linie. Este format
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
căpitanului Gheorghe Grerasim, care zburase în sezonul 1936 aripă dreapta, în locul lui Ivanovici. Ulterior devine pilot de linie al LARES. În 1933 participă, alături de locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, căpitanul George Davidescu, Mihail Pantazi, Petre Ivanovici și Dumitru Ploeșteanu la in raid aviatic în Africa, efectuat cu trei avioane ICAR M23b ale ARPA. Traseul planificat era București - Istanbul - Eskișehir - Konya - Adana - Alep - Damasc - Gaza - Cairo - Luxor - Assuan - Wadi Halfa - Atbara - Khartum - Malakal - Juba - Kisumu - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
Popești-Leordeni, apoi de la Alexandria. Apoi a fost pilot de încercare (recepționer) la Industria Aeronautică Română de la Brașov, iar ca pilot de elită al LARES, a fost pilotul personal al lui Ion Antonescu. De asemenea, a continuat să evolueze la mitingurile aviatice în scop de propagandă. După terminarea războiului, fiind nevoie de el, lucrează ca pilot-șef la TARS. La 3 septembrie 1947 este arestat, suspectat de trafic de valută și bijuterii, dar nu poate fi dovedit și revine la TARS. La
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
îndeplinit funcția de director-adjunct al conducerii politice a Armatei Poloneze până în anul 1988, când cadrele politice din Armata Poloneză au fost reduse. La 9 mai 1987, aflându-se în zbor cu avionul PZL TS-11 Iskra, a fost martor al catastrofei aviatice de pe ruta Varșovia - New-York. În perioada anilor 1988-1991 a fost comandant al Școlii Superioare de Aviație din Dęblin. În anul 2000 a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă, ocupându-se de popularizarea cosmonauticii.
Mirosław Hermaszewski () [Corola-website/Science/333471_a_334800]
-
generații de copii polonezi, filmul a redevenit faimos în anii 2000 pentru faptul că i-a avut ca actori pe viitorii lideri ai țării. Lech Kaczynski a avut funcția de președinte al Poloniei din 2005 până la moartea sa în accidentul aviatic de la Smolensk din 2010. Fratele său geamăn, Jaroslaw Kaczynski, a fost prim-ministru al Poloniei din 2006 până în 2007, șeful Cancelariei prezidențiale din 1990 până în 1991 și a fost președintele Partidului Lege și Dreptate. Gemenii aveau 13 ani la momentul
Cei doi care au furat Luna () [Corola-website/Science/333487_a_334816]
-
conducător militar, un conducător religios sau o personalitate foarte apreciată de populație. Doliul național se poate institui și în urma decesului unui număr semnificativ de persoane produs, de exemplu, de o catastrofă naturală (inundație, cutremur etc.), un accident major (incendiu, accident aviatic, rutier etc.) sau un atac. Doliul național este stabilit în mod oficial de către forurile cu putere de decizie ale țării respective: guvern, monarh, autoritatea militară sau religioasă etc. Efectele doliului național sînt diverse și depind pe de o parte de
Doliu național () [Corola-website/Science/335050_a_336379]
-
programelor de radio și televiziune, organizarea unui moment de reculegere, ritualuri religioase etc. Uneori doliul național se declară pentru evenimente tragice petrecute în alte țări. De exemplu, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii și după accidentul aviatic de la Smolensk din 2010, doliul național a fost instituit în semn de solidaritate în numeroase țări, chiar dacă nu au fost afectate direct. De obicei durata perioadei de doliu național este de o zi, mai rar două sau trei și foarte
Doliu național () [Corola-website/Science/335050_a_336379]
-
spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane. A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese accidentul aviatic de la Balotești din 1995 în care au murit 60 de persoane. Clubul Colectiv unde a avut loc incendiul este situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7 din Sectorul 4 al Capitalei și funcționează din luna mai 2013 într-o hală veche
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
de la două până la trei secunde. Un din echipa de căutare și salvare a celor doi aviatori a fost, de asemenea, ucis atunci cand elicopterul de salvare a fost doborât de rebeli. Doborârea aeronavei Suhoi Șu-24 reprezintă prima distrugere a unui echipament aviatic militar rus sau sovietic de către un stat membru al NATO din anii 1950 până în 2015. Reacțiile de după acest incident au inclus retorica dura a Rusiei și o încercare a NATO de a tempera situația. Drept răspuns, Rusia a desfășurat crucișătorul
Doborârea avionului rusesc Suhoi Su-24 din 2015 () [Corola-website/Science/335138_a_336467]
-
intervenție militară în Războiul Civil Sirian. Intervenția constă în primul rând în lovituri aeriene rusești împotriva Statului Islamic, al-Qaida în Levant și altor inamici ai guvernului sirian. Turcia a refuzat să semneze un memorandum cu Rusia cu privire la prevenirea posibilelor incidentelor aviatice. Acest memorandum a fost semnat la 20 octombrie 2015 între Rusia și Statele Unite ale Americii. La 20 noiembrie 2015, Ankara l-a convocat pe ambasadorul rus în semn de protest față de bombardarea "intensivă" a unor sate turkmene din nordul Siriei
Doborârea avionului rusesc Suhoi Su-24 din 2015 () [Corola-website/Science/335138_a_336467]
-
aeromodele și aeronave fără pilot. FAI a fost înființată la conferința din Paris, 12-14 octombrie 1905, organizată în urma hotărârii Congresului Olimpic de la Bruxelles din 10 iunie 1905, care a stabilit înființarea unei asociații care „să reglementeze sportul aeronautic, (...) diferitele mitinguri aviatice și să promoveze progresul în știința și sportul aeronautic”. La conferință au participat reprezentanți din opt țări: Belgia ("Aero Club Royal de Belgique", fondat în 1901), Franța ("Aéro-Club de France", 1898), Germania ("Deutscher Aero Club e.V."), Marea Britanie (Royal Aero
Federația Aeronautică Internațională () [Corola-website/Science/331624_a_332953]
-
Raidurile aviatice românești în Africa au fost o serie de călătorii efectuate între anii 1933 și 1935 de aviatori români în Africa, având ca scop promovarea turismului aviatic, a avioanelor românești și a aviației române în general. În contextul dezvoltării pe plan
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Raidurile aviatice românești în Africa au fost o serie de călătorii efectuate între anii 1933 și 1935 de aviatori români în Africa, având ca scop promovarea turismului aviatic, a avioanelor românești și a aviației române în general. În contextul dezvoltării pe plan mondial a aviației, explorarea posibilităților oferite de ea și realizarea de recorduri aviatice era la ordinea zilei. Cel care a avut ideea de a realiza un
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
1933 și 1935 de aviatori români în Africa, având ca scop promovarea turismului aviatic, a avioanelor românești și a aviației române în general. În contextul dezvoltării pe plan mondial a aviației, explorarea posibilităților oferite de ea și realizarea de recorduri aviatice era la ordinea zilei. Cel care a avut ideea de a realiza un raid de anvergură a fost locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, în 1932. Organizarea raidului a început cu un nucleu de aviatori format din Cernescu și căpitanii George Davidescu și
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
a atins obiectivul, ajungând doar până la Malakal. În 1933 și 1935 Bănciulescu a executat și el două raiduri în Africa, unul la Cairo, prin Orientul Apropiat, cu revenire prin nordul Africii și Italia, respectiv unul de explorare al posibilelor trasee aviatice prin centrul Africii. La începutul anului 1935 Irina Burnaia a încercat să parcurgă și ea traseul până la Cape Town cu avionul propriu și a ajuns până la lacul Victoria. În 1935 Cernescu, Davidescu, Pantazi, Gheorghe Jienescu, Gheorghe Olteanu și Anton Stengher au
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
cele dintre Londra și Melbourne, Paris și Tokio și retur, sau București și Saigon și retur. Prin dificultatea condițiilor sale de climă, meteorologie și de relief, Africa a fost considerată un continent unde se puteau demonstra cu adevărat calitățile materialului aviatic și măiestria aviatorilor. Încă în octombrie 1913 aviatorul francez Pierre Daucourt și mecanicul său Henri J. Roux au încercat să efectueze cu un monoplan "Borel" un raid de la Paris până la Cairo, dar n-au putut trece de Munții Taurus. Primul
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Andrei Popovici. În această calitate avea să participe, împreună cu George-Valentin Bibescu, Gheorghe Negrescu și George Constantinescu, la a 33-a Conferință Generală a Federației Aeronautice Internaționale (FAI) din 20-25 decembrie 1933 de la Cairo, cu care ocazie erau planificate diferite manifestări aviatice. Deplasarea la Cairo s-a făcut cu avionul YR-GVB al prințului Bibescu. Îi însoțește Martha Bibescu, soția prințului. Traseul până la Cairo a fost București - Sofia - Istanbul - Eskișehir - Adana - Alep - - Gaza - Cairo. După participarea la congres Bănciulescu este dus de Martha
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]