4,626 matches
-
Radvanyi). Aceste derive duc la incoerențe și la blocaje prejudiciabile. În plus, dezmembrarea unor structuri politice care fuseser... vîrful de lance al luptei Împotriva regimului comunist (Sajudis În Lituania, Solidarnosc În Polonia) accentueaz... dezordinea și tensiunile. În Polonia, discuțiile despre avort și concordat sau marile scandaluri, cum e scandalul Oleksy, În care primul-ministru e acuzat de colaborare cu Serviciul de spionaj sovietic, se caracterizeaz... prin interminabile și nemiloase ciocniri Între principalele partide. O asemenea agitație permanent... contribuie la discreditarea mediului politic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
îndemână și în SUA și a fost adesea folosită în acțiunile cu bombe. Atentatul în serie cu bombă, pe care au încercat să-l descopere autoritățile din Atlanta (Georgia), a folosit dinamita de înaltă calitate pentru distrugerea unei clinici pentru avorturi și a unui bar pentru homosexuali. Acest terorist a folosit de asemenea și o tactică specială (atentatul cu bombă cu efect dublu) plasând al doilea dispozitiv pentru a ucide sau răni populația care se va aduna la locul scenei primei
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
multe alte zone din Moldova, Muntenia, Oltenia sau Dobrogea. 3.2.2 Postmodernitate Unul din indicatorii cei mai relevanți pentru postmodernitate este toleranța ca atitudine generală. Particularizând, putem vorbi de toleranță față de noile modele familiale, față de comportamente cum ar fi avortul sau homosexualitatea, sau toleranța ca acceptare a diferențelor între oameni. Noile modele familiale (familia monoparentală și cuplul consensual) sunt surprinse în EVS 1999 prin itemii v148, v150 și v151 (vezi Anexa 3, punctul 2). Populația din rural este însă extrem de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o femeie să aibă copii în absența unei relații stabile, România se aliniază tendinței celor mai multe țări Europene de a fi favorabile acestei situații, cu precizarea că doar urbanul este de acord, în timp ce ruralul respinge această idee. Toleranța pentru homosexualitate și avort este de asemenea scăzută, în România în general, față de alte țări europene, și în rural mai scăzută decât în urban. România este cea mai intolerantă dintre țările Europei față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în principal prin Anova) arată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
scăzută decât în urban. România este cea mai intolerantă dintre țările Europei față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în principal prin Anova) arată că nu există diferențe semnificative între mediile pe care le ia variabila latentă a toleranței față de avort, divorț, homosexualitate și relații extraconjugale în funcție de sex, venit, educație, mediu, status marital sau regiuni. Cu alte cuvinte, ruralul românesc este unanim în a respinge astfel de comportamente, asemenea urbanului de altfel. Toleranța față de acestea este deci peste tot, în toate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de data aceasta, între sexe. În mod tradițional, familia chineza a avut o preferință pentru fii. Cum tehnica modernă creează posibilitatea ca părinții să cunoască sexul fătului chiar în primele luni ale sarcinii, multe familii au preferat să recurgă la avorturi atunci când pe lume urma să vină o fetiță. Așa se face că, în momentul de față, la nivelul Chinei există o diferență între numărul bărbaților tineri și al fetelor de circa 40 de milioane. Sub aspect social, este o problemă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
2000 și 2004 -, cele două structuri socioculturale se confruntă pentru hegemonie pe diverse căi - în primul rând prin competiția politică dintre republicani și democrați -, iar resursele sunt mobilizate prin apelul la teme cu miză emoțională, precum cele referitoare la legalitatea avorturilor sau la oportunitatea predării evoluționismului în școală. Pentru reprezentanții teoriei politicilor simbolice, instituții precum Biserica sau organizațiile de promovare a teoriei evoluționiste nu sunt nimic mai mult decât pârghii pentru mobilizarea unor categorii de indivizi care se identifică prin adeziunea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a comportamentului, dar și „puși sub semnul păcatului”. De aici, sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea mai neutră, profu’ de mate, Ă Paganel cel veșnic absorbit de teoreme Ă ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Îl transforme Într-un mijloc de afirmare personală” (M.B.). Chiar și Veturia Manuilă se temea că orice educație pentru emancipare (cea situată În afara asistenței sociale și profesoratului destinat acestui scop) pervertește „natura adevărată a femeilor”. Evenimentele centrale - căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi - trebuiau și ele scoase cât mai mult din sfera de decizie a femeilor, fiindcă ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista o lege În acest sens, ofițerii militari și oficialii guvernamentali erau supuși presiunii de a nu face mariaje interetnice. O
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
științei În generarea reformelor sociale, despre rolurile femeilor și despre responsabilitatea statului În asigurarea bunăstării sociale. Mai mult, eugeniștii au impus adoptarea unei serii de măsuri legislative În domeniul sănătății publice, de la legea Moldovan, adoptată În 1930, și până la legalizarea avortului pe criterii eugenice. Eugeniștii au fost, de asemenea, implicați În promovarea reformelor În educație pentru toate nivelurile. Un alt instrument metodologic important pentru lucrarea de față este analiza de gen, așa cum arată și secțiunea de mai sus referitoare la istoriografia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
celorlalți promotori ai eugeniei, inclusiv Moldovan, nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument În sprijinul acestei afirmații este faptul că eugeniștii nu au susținut măsurile de sterilizare și au fost reținuți În aprobarea avorturilor pe criterii eugenice. Făcăoaru avea Înclinații politice de dreapta mărturisite, pe care le-a urmat devenind membru al Gărzii de Fier. Această mișcare se dezvoltase În România la sfârșitul anilor ’20, devenind dintr-un grup extremist antisemit, format mai ales
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
foarte puțin cunoscută publicului, transpare foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării avorturilor În acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu teoriile eugeniste, pe care le promova ca argument În favoarea legalizării avorturilor și a posibilității de a recupera infractorii 84. Simpatiile sale politice au devenit vizibile În 1940, când a acceptat o funcție oficială În guvernul legionar. După 1918, interesul pentru eugenie, până atunci Împărtășit de un grup mic de medici și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
recomandări. Reiterau nevoia de a induce o conștiință biologică (cu alte cuvinte, sentimentul responsabilității față de generațiile prezente și viitoare), În special printre reprezentanții clasei de mijloc ai practicanților de profesii și propuneau măsuri legislative de control al licențelor de căsătorie, avorturilor eugenice și sterilizării. Moldovan nu oferea foarte multe detalii despre instituțiile ce urmau să aplice aceste măsuri sau despre problemele sociale specifice pe care le-ar fi generat propunerile sale. Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei infracțiuni. Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și de potențialul său eugenic. Aceeași infracțiune - de exemplu, avortul - urma să fie judecată În acord cu potențialul eugenic al femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]