1,974 matches
-
dreptul și datoria să se apere, impunând corporațiilor propriile standarde etice/juridice, pe care acestea sunt chemate să le respecte. O asemenea transformare revoluționară are și profunde consecințe etice. În primul rând, la nivel global, noul sistem de creare a avuției, În care Statele Unite sunt precursoare, amplifică inegalitățile la nivel mondial și amenință vechile interese financiare și Împărțiri politice consacrate. Nu Întâmplător, Uniunea Europeană Își propune ca principal obiectiv comunitar, edificarea În timp cât mai scurt a unei societăți „bazate pe cunoaștere
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Herman Bryant Maynard, Jr și Susan E. Mehrtens, personalități cu profundă experiență În practica socială anteprenorială și În activitatea de comunicare. Adoptând și extinzând conceptul de „val al schimbării” propus de Alvin Toffler În Al Treilea Val și dezvoltat În Avuția În mișcare (Alvin Toffler și Heidi Toffleră, cei doi autori citați caracterizează astfel momentele revoluționare ale devenirii umanității: Primul val al schimbării este reprezentat de revoluția agricolă. S-a sfârșit În esență și ca atare, nu interesează aici. Al Doilea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În ultima jumătate de secolo modificare cu adevărat revoluționară constând În tranziția de la o economie de tip industrial dominată de munca manuală la o economie bazată pe cunoaștere sau pe munca intelectuală. În egală măsură, organizația economică care Își datora avuția unor procese tehnologice tradiționale trebuie să facă loc a ceea ce este numită Încă și astăzi - după 50 de ani - „noua economie”, ce promovează un nou sistem de avuție bazat pe cunoaștere, care „a accelerat spectaculos dezvoltarea teoriei sistemelor, a științelor
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sau pe munca intelectuală. În egală măsură, organizația economică care Își datora avuția unor procese tehnologice tradiționale trebuie să facă loc a ceea ce este numită Încă și astăzi - după 50 de ani - „noua economie”, ce promovează un nou sistem de avuție bazat pe cunoaștere, care „a accelerat spectaculos dezvoltarea teoriei sistemelor, a științelor informației, a programării pe computer și a instruirii În domeniul managementului de programare... - toate acestea au pompat o nouă cunoaștere, importantă pentru crearea avuției”. Este lumea intercomprehensiunii și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
un nou sistem de avuție bazat pe cunoaștere, care „a accelerat spectaculos dezvoltarea teoriei sistemelor, a științelor informației, a programării pe computer și a instruirii În domeniul managementului de programare... - toate acestea au pompat o nouă cunoaștere, importantă pentru crearea avuției”. Este lumea intercomprehensiunii și a comunicării În care eticul se repoziționează ca fundament al acțiunii sociale. Este Însă și o lume al cărui scenariu Își mai așteaptă Încă autorul. Câteva considerații filosofice pentru un scenariu teoretic vizând descrierea comunității sociale
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
putere politică, care i-au propulsat, dar și pe baza bunului plac și a intereselor individuale, familiale sau de „club de apropiați”. În orice caz, aproape totul devine de vânzare, de la o decizie politică, un vot sau o funcție, până la avuția publică. c. În al treilea rând, „modernizarea Încurajează corupția prin schimbările pe care le produce În partea de output a sistemului politic. Modernizarea - Îndeosebi În rândul țărilor care au Început mai târziu modernizarea - Înlesnește expansiunea I. Provocări etice În societatea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
moral, chiar dacă juridic acest lucru arareori se Întâmplă. Reflecția teoretică asupra problematicii educației și conștiinței morale se regăsește În binecunoscutele Învățături ale lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie.Omul ideal, desăvârșit și Întreg, se caracterizează prin minte - rațiune, conștiință - avuție și numele cel bun, Însă valoarea supremă o constituie mintea. Cel mai mare rău pentru om este să-și piardă mintea pentru că astfel pierde tot, și numele cel bun și avuția: „Cine-și pierde mintea, iată că sunt două răutăți
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
desăvârșit și Întreg, se caracterizează prin minte - rațiune, conștiință - avuție și numele cel bun, Însă valoarea supremă o constituie mintea. Cel mai mare rău pentru om este să-și piardă mintea pentru că astfel pierde tot, și numele cel bun și avuția: „Cine-și pierde mintea, iată că sunt două răutăți: Întâi că-ți pierzi avuția ta, iar a doua că Îți câștigi și nume de hulă.” Recomandă: Înțelepciune, modestie, prevedere, comportament rațional În relațiile cu semenii. Deși rațiunea este, la origine
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Însă valoarea supremă o constituie mintea. Cel mai mare rău pentru om este să-și piardă mintea pentru că astfel pierde tot, și numele cel bun și avuția: „Cine-și pierde mintea, iată că sunt două răutăți: Întâi că-ți pierzi avuția ta, iar a doua că Îți câștigi și nume de hulă.” Recomandă: Înțelepciune, modestie, prevedere, comportament rațional În relațiile cu semenii. Deși rațiunea este, la origine, o iluminare divină, ea constituie totuși nota caracteristică ce definește „omul desăvârșit”. Didahiile lui
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cînd ne preocupăm de cina noastră, ci la grija față de propriul lor interes. Nu facem apel la umanismul lor, ci la egoismul lor; nu le vorbim de nevoile noastre, ci de avantajele lor66." După cum o dovedește acest pasaj celebru din Avuția națiunilor. O cercetare asupra naturii și cauzei acesteia (1776), Adam Smith unul din părinții fondatori ai teoriei economiei liberale susține că la baza acțiunii umane se află egoismul (urmărirea interesului economic individual). Un secol mai tîrziu, Karl Marx demonstrează că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un domeniu de activitate separat de politică, de religie, de morală. Economia începe să fie considerată o entitate aparte, separată de politică și ierahic superioară, în special în Două tratate despre guvernare civilă (1690) de John Locke. Adam Smith, în Avuția națiunilor. O cercetare asupra naturii și cauzelor acesteia (1776) face ca economia să se emancipeze dacă putem spune așa față de morala generală: grație "mîinii invizibile", egoismul (urmărirea interesului individual) garantează binele comun. Afirmînd că activitățile economice își au propriile legi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
au stîrnit o vie dezbatere. Să amintim că munca este glorificată atît de gîndirea lui Adam Smith cît și de gîndirea lui Karl Marx, că liberalismul și marxismul se întîlnesc pentru a face din muncă baza organizării societății și a "avuției națiunilor". Dorință tot mai intensă de timp liber, reducere a duratei de lucru, șomaj: experții, profeții anunță sfîrșitul muncii. Ne vom limita, din perspectiva studiului nostru, la cîteva considerații sintetice, la cîteva interogații elementare. În ciuda reducerilor succesive ale duratei de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
industria prelucrătoare căreia, cu alte prilejuri, îi va propovădui încurajarea din partea statului o situa ca importanță după cea extractivă, considerând-o mai vulnerabilă în fața potențialei concurențe străine. Bogățiile subsolului se constituiau oricând, indiferent de fluctuațiile producției sau ale pieței, în avuții sigure pentru stat, după cum absența minereurilor i se înfățișa ca "o grea boală" pentru țara nevoită a le importa. "Minele Transilvaniei continua el au o mare înrâurire asupra întregii țări și o mare parte a Banatului timișan trăiește cu banii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pământ (precizarea termenilor aparține autorului studiului n.ns.). 16 "Primind în coloanele noastre acest articul important, compus de vrednicul de toată lauda și neobositul montanist D. comis Mihalik de Hodocin, care cel dintâi ne-au dat o descriere lămuritoare despre avuțiile cuprinse în măruntaiele munților noștri, îndemnăm pe toți acei dd. cititori ce se ocupă de industria și comerțul să-l cetească cu atenție mare, după care, pătrunzându-se de bogăția țărei noastre, să înceapă a gândi că au sosit timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca scop furnizarea unei explicații teoretice pentru un ansamblu determinat de fapte concrete, calificate ca activități sau fapte economice. A. Smith a dat lucrării sale din 1776 un titlu care este el însuși o definiție: Cercetare asupra naturii și cauzelor avuției națiunilor. Pentru Smith, economia își propune două obiective distincte: 1) de a procura pentru popor un venit bun sau o "subzistență abundentă", sau mai bine spus de a-l aduce în stare să și-l procure singur și 2) de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mașini, cunoștințe tehnice ș.a.), în vederea producerii de mărfuri sau servicii diverse și să le repartizeze în scopul consumului între diferiții membri ai societății; c) economia studiază modul cum oamenii își organizează activitățile de producție și consum; d) economia este știința avuțiilor (bogățiilor). Aceste definiții sînt compozite pentru că ele așază alături un domeniu particular al activității umane (producția) și o tehnică (moneda). În ele se pot regăsi atît concepția clasică (producție, repartiție și consum al bogățiilor), cît și concepția abstractă, care privilegiază
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Bourdieu); * "economia catalactică" (R. Wathely, F. Von Hayek ș.a.); * economia ca știință a schimbului; * economia ca știință a prețurilor; * economia ca știință a alegerilor eficace; * principiul utilității marginale; * principiul non-risipei; * economia ca știință a alocării resurselor; * economia ca știință a avuțiilor; * economia ca știință a acțiunii raționale; * mîna invizibilă; * ordinea naturală; * economia ca știință socială; * economia ca activitate de transformare a lumii; * economia ca știință umană. Probleme de studiat: * În ce constă distincția dintre abordarea empirică, cea normativă și cea abstractă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
îndestulătoare, spre deosebire de tipurile de economie occidentale care le consideră limitate. Două sunt problemele la care economia trebuie să răspundă eficient: cum să fie utilizate cât mai rațional resursele existente, combătându-se risipa și cum să se repartizeze cât mai echitabil avuția, astfel încât să se reducă inegalitățile în societate. Se remarcă în mod special sistemul specific de solidaritate socială, bazat pe redistribuiri de venituri (numit zakat) și faptul că băncile islamice nu practică dobânda (numită ribă) în sensul dat de sistemul bancar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decât indivizii cei supuși greșelii. El ar fi în măsură să evite toate acele erori care, adesea, fac să eșueze acțiunile antreprenorilor și ale capitaliștilor. În felul acesta nu vor mai exista malinvestiții sau irosirea vreunor factori limitați de producție; avuția va crește"11. Motivația dominantă a oricărei decizii economice este dată de interesul general al colectivității naționale, de preocuparea pentru bunăstare socială, de realizarea cărora depinde și satisfacerea intereselor personale. Profitul este doar un indicator al unei bune gestiuni, dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Finanțarea colectarea, transformarea și repartizarea disponibilităților financiare 3. Întreprinderi de asigurări Asigurarea, adică garantarea plății în caz de realizare a unui risc 4. Administrații publice Producția de servicii non-vandabile pentru colectivități și efectuarea de operațiuni de redistribuire a venitului și avuției naționale 5. Administrații private Producția de servicii non-vandabile și, în anumite cazuri, producția, fără scop lucrativ, de servicii vandabile destinate menajelor 6. Menaje Consumul și, în calitate de antreprenori individuali, producția de bunuri și servicii vandabile non-financiare 7. Alții Operațiuni între unități
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu Léon Walras, jurnalist, consultant de asigurări și profesor franco-elvețian de economie politică la Universitatea din Lausanne, Elveția. Lucrările cele mai importante ale creatorului teoriei echilibrului general sînt: Tratat de economie pură (1871), Elemente de economie politică pură sau teoria avuției sociale (1874-1877), Studii de economie socială (1896), Studii de economie aplicată (1898), Ecuațiile schimbului (1875) și Ecuațiile capitalizării (1876). Axul principal al cercetării autorului este teoria echilibrului general al economiei. Pornind de la un model economic în care se realizează un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pură este, în esență, o teorie a determinării prețurilor într-un regim ipotetic de liberă concurență totală. Întreaga cantitate a bunurilor materiale și imateriale, care au un preț pentru că sînt rare (utile și limitate din punct de vedere cantitativ), formează avuția socială. Inițiativa lui Walras constă în construirea unui model matematic, permițînd a defini în mod precis situația spre care tinde a se stabili o economie bazată pe schimbul liber al produselor, pe vînzarea liberă a forței de muncă, pe libera
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a muncii". În plus, "din produsul muncii sau din valoarea pe care munca o adaugă materialelor se scade partea ce revine sub formă de profit și rentă"2. Bogăția unei națiuni se sprijină esențialmente pe factorul muncă. În opinia sa, avuția națională este stimulată atunci cînd sînt îndeplinite două condiții sine qua non: * productivitatea muncii crește; * numărul muncitorilor sau salariaților crește în comparație cu celelalte categorii sociale. Malthus este un alt clasic al economiei care este interesat de problematica ofertei de muncă și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de industrii. O explicație mai profundă a acestui avînt economic deosebit o dă Max Weber în Etica protestantă și spiritul capitalismului și rezidă în descătușarea spiritului liber întreprinzător, ca și în reconsiderarea semnificației unor categorii economice esențiale ca: bani, dobîndă, avuție, comerț, respectul față de muncă, rigoarea și raționalitatea economică, cumpătarea, spiritul capitalist ca fenomen de masă, toate fiind, în bună măsură, fructele Reformei. "Cauza comportamentului diferit trebuie căutată în primul rînd în specificul lăuntric durabil al confesiunilor, și nu numai în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
permită un consum rațional și sănătos (a nu se înțelege că milităm pentru ideea că noțiunea de consum nu este bună!) este aproape imposibil să se repornească o economie lovită. Pentru ca o economie să revină pe linia firească a stimulării avuției individuale, trebuie stimulate în primul rînd: * productivitatea muncii; * mediul de afaceri, prin atragerea și stimularea investițiilor străine directe în economie și, mai nou, prin accesarea fondurilor europene; * acumularea de capital, care se poate face sustenabil nu pe datorie, ci printr-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]