1,716 matches
-
fruntașii boerinași, neamuri, mazili, proprietari de avere nemișcătoare, pentru ca în caz când se întâmpla ceva rău să fie de unde răspunde pentru paguba produsă, cunoscut fiind că nealegerea unui astfel de bărbat ar afecta nu atât banii visteriei cât mai ales „avutul vostru, că aveți a fi răspunzători în locul lui". De aceea alegerea se făcea în prezența ispravnicului și a unui boier ținutual, ales de Departament care privegheau alegerea, ca să se facă „cu cinste și vrednicie" .Alegerea privighetorului se făcea pe trei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avere prin excelență, petrecerile pretendenților sugerează metaforic deprecierea substanței căminului lui Ulise și ruina care îl paște. Recurența formulărilor care asociază devorarea literală și devorarea metaforică a fost foarte bine observată 87: Telemah îi acuză pe pretendenți că îi "toacă avutul" (1.377)88*, Eumeu spune despre ei că "mănâncă porcii cei mai grași, fără milă și rușine (14.92)89* și Penelopa observă că "se pun să toace pe nimic averea altora" (18.280)90*. Acțiunea paraziților distrugători are drept
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
călătorii și taie cele o sută de oi ale sale. El pune oasele în piele, merge la culcare și speră să găsească a doua zi o turmă mare, dar nu găsește decât oasele și pielea; el a pierdut astfel tot avutul său. Numeroase povești relatează în același fel cum ospitalitatea săracului este răsplătită și cum cea a bogatului, care intervine foarte târziu și nu este animată decât de câștig, este pedepsită. Să cităm pentru a termina povestea de Grimm nr. 87
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și amintindu-și că și-a uitat pălăria, bastonul și geanta în pod. Eroul are ceva din Schlemihl sau din Karl Rossmann: gândul neospitalității dă naștere la descumpănire care se exprimă prin pierderea de obiecte care simbolizează identitatea. A pierde avutul înseamnă a-ți pierde ființa; a pierde ceea ce este al tău, la propriu înseamnă a-ți pierde trecutul, legătura în această casă despre care el repetă mereu (fără motiv aparent, justificat pentru cititor) că este puțin ospitalieră și că "nimeni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi transferați Într-un alt sat pentru trei zile, până ce frontul se va depărta, și de aceea nu e nevoie să ia cu ei nici un obiect casnic, deoarece se vor Întoarce la casele lor - iar Între timp, au promis autoritățile, avutul lor va fi păzit. De remarcat că autoritățile i-au evacuat numai pe evreii din acele sate, nu și pe români. Femeile au fost duse pe jos, fără hrană, la Iași; pe drum au fost jefuite de țărani, iar comandanții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
că este vorba de un spectacol Înscenat, cu scopul de a semăna spaimă și de a-i paraliza de frică, de un semnal convenit pentru declanșarea unui atac Împotriva lor, un semn stabilit al cărui Înțeles era că viața și avuturile lor nu mai au valoare. Și Într-adevăr, soldați Însoțiți de civili - care au fost Înarmați ori s-au Înarmat singuri - au Început Încă din seara aceea acțiuni de jaf și asasinări de evrei bogați din centrul orașului, pe străzile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Elena, Martinescu" a Întors cadavrul și i-a deschis gura. Un soldat german a intervenit și a cerut celor trei să-i lase În pace pe evrei. În timp ce evreii erau duși la Chestură, Elena XE "Elena, Martinescu" le-a furat avutul, adunând, după spusele ei, „un capital de 200.000 lei și casa mobilată cu lucruri scumpe de mobilă furată În timpul pogromului” - mobile identificate la percheziția făcută În casa ei la sfârșitul anului 194470. Soții Vasilescu, funcționari la C.F.R., au Însoțit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
găsit documentul care a dezvăluit această colaborare (vezi infra), documentația respectivă dispărând din Arhivele Armatei, ale Președinției Consiliului de Miniștri și ale autorităților locale din Iași. Rezumând subiectul ordinelor explicite, se poate afirma că dispozițiile care au transformat casele și avutul evreilor În bunuri fără stăpân, care au permis efectuarea de descinderi și arestări, concentrarea la Chestură și Împușcarea evreilor sub falsa acuzație de rebeliune, care au permis trierea și eliberarea de femei și copii, care au hotărât evacuarea bărbaților cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o constituție teroristă, a introdus inamovibilitatea În magistratură, a făcut legea judecătorească, a introdus autonomia universitară”, iar În alt loc și-a subliniat crezul: „Eu am fost totdeauna contra crimelor, mai ales contra crimelor politice”. „Am garantat viața, libertatea și avutul fiecăruia.”68 Toate acestea erau adevărate, În mare măsură, În ceea ce-i privește pe români. „Buna Vestire” adusă de Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" era diferită Însă În ceea ce-i privea pe evrei. Șeful Legiunii de jandarmi Ialomița XE "Ialomița" , maiorul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
unei autorități care să-i trateze pe evrei ca pe niște cetățeni - sau cel puțin ca supuși cu drept de protecție -, Comunitatea devenise singura formă de autoritate căreia evreii i se puteau adresa fără a-și periclita viața, trupul și avutul; autoconducere care recepționează cu Înțelegere și se identifică cu vaietele evreilor măcelăriți, jefuiți și Înjosiți. În ceea ce privește guvernul, recunoașterea acestei autoconduceri era condiționată de executarea rapidă și docilă a dispozițiilor sale, care aveau ca scop să-i sărăcească pe evrei, să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
organizației locale a Gărzii de Fier XE "Gărzii de Fier" , o primă rată dintr-o sumă de șase milioane ce urma să fie Înmânată În trei rate, au salvat Comunitatea. Lunile februarie-iunie 1941 au fost o perioadă relativ calmă. Jaful avutului evreiesc a continuat, sub toate formele sale, prin intermediul unor legi, ordonanțe, dispoziții ad-hoc și În urma unor hotărâri așa-zis „ilegale”. Regimului antonescian fără legionari i-au plăcut și lui averi și bani evreiești, iar din acest punct de vedere a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care scoteau pernele, lăsând goi și desculți, văduvele și orfanii, urmăreau plata taxelor militare pentru acei cari au fost omorâți. Până unde a mers teroarea: după ce ți-a omorât tatăl, soțul, copiii sau frații, veneau hienele fiscale și trăgeau din avutul sărăcăcios ce a mai rămas, În casele triste ale evreilor.” Printre perceptori s-au evidențiat cei care s-au specializat Într-un anumit domeniu de Încasare alternativă. Șeful circumscripției V fiscale, Cuteanu, se specializase În Încasarea „impozitului la echivalent” În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a terminat cu epoca umanismului, și că nu-i pasă dacă, din cauza acestor fapte, românii vor fi considerați În viitor barbari. În aceeași ședință, Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" a anunțat că toți evreii din sate „părăsesc locul și părăsesc avuturile lor imediat”. Ministrul de Interne, Dumitru Popescu XE "Popescu, Dumitru" , a atras atenția miniștrilor că În Bucovina, XE "Bucovina" „câțiva evrei comuniști au tras În armata noastră din spate”. Evrei din Bucovina XE "Bucovina" de Nord și din Cernăuți XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a formula această hotărâre În termeni juridici „civilizați”, ca și cum România ar fi fost un stat al legii, un stat Întemeiat pe dreptate și corectitudine. În cele din urmă, au fost găsite soluțiile, care au transformat din punct de vedere juridic avutul evreiesc părăsit În avut românesc legal, rămănând doar problema Împărțirii lui. Ministrul Lucrărilor Publice și Telecomunicației, inginerul Constantin Bușilă XE "Bușilă, C." , care s-a definit În aceeași ședință ca ministrul „cel mai antisemit” dintre toți miniștrii, a amintit În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin să vă dea înapoi avuturile voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece până nu-i prea târziu !"49. Autoritățile civile și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Odessa și împrejurimi. Ordonanța prevedea în esență: 1) deportarea și plasarea evreilor în "regiunea de Nord a județului Oceacov și susul județului Berezovca", în localități ce urmau a fi stabilite de către autoritățile administrative; 2) obligația evreilor de a-și lichida avutul prin intermediul birourilor instituite în acest scop în cadrul circumscripțiilor polițienești; 3) scoaterea la vânzare a bunurilor rămase de la evrei, acestea urmând să fie vândute prin licitații publice, iar sumele astfel încasate returnate evreilor; 4) acordarea pentru evreii deportați a dreptului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1. Toți evreii aflați în Municipiul Odessa și împrejurimi se evacuează din acest oraș și se plasează în regiunea de Nord a județului Oceacov și sudul județului Berezovca, în localitățile stabilite de administrație. Art. 2. Evreii sunt îndatorați să lichideze avutul lor, numai prin intermediul birourilor instituite în circumscripțiile polițienești și în conformitate cu instrucțiunile stabilite. Art. 3. Toate bunurile rămase de la evrei se vor vinde populației prin concurență orală. Sumele rezultate din aceste vânzări se vor restitui evreilor. Art. 4. Evreii evacuați își
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și direct răspunzători în fața autorităților, de orice stricăciune sau înstrăinare s'ar produce cu sau fără voia lor în această avere. Contravenienții la aceste dispozițiuni, precum și evreii care nu se vor fi conformat dispozițiunilor art. 3 (de a fi predat avutul rămas) se vor pedepsi cu munca silnică de la 5-10 ani. Art. 9. Constatarea infracțiunilor la prezenta ordonanță cade în sarcina organelor polițienești civile și militare, care vor dresa procese verbale, ce se vor înainta odată cu infractorii la Curtea Marțială. Art.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ss. Gherman Pântea SECRETAR GENERAL, ss. Al. Costinescu 773 C O P I E PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ODESSA ORDONANȚA Nr. 18 Noi, Gherman Pântea, Primarul Municipiului Odessa, având în vedere că mii de evrei părăsind domiciliile sale la evacuare, au lăsat avutul său fără ca avutul acesta să fie inventariat. Având în vedere necesitatea inventarierii și păstrării întregului avut lăsat de evrei; Având în vedere dispozițiunile prevăzute de ordonanța Nr. 7774 a Comandamentului Militar Odessa, cât și a ordonanței Nr. 35775 al Domnului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
SECRETAR GENERAL, ss. Al. Costinescu 773 C O P I E PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ODESSA ORDONANȚA Nr. 18 Noi, Gherman Pântea, Primarul Municipiului Odessa, având în vedere că mii de evrei părăsind domiciliile sale la evacuare, au lăsat avutul său fără ca avutul acesta să fie inventariat. Având în vedere necesitatea inventarierii și păstrării întregului avut lăsat de evrei; Având în vedere dispozițiunile prevăzute de ordonanța Nr. 7774 a Comandamentului Militar Odessa, cât și a ordonanței Nr. 35775 al Domnului Guvernator al Transnistriei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ODESSA ORDONANȚA Nr. 18 Noi, Gherman Pântea, Primarul Municipiului Odessa, având în vedere că mii de evrei părăsind domiciliile sale la evacuare, au lăsat avutul său fără ca avutul acesta să fie inventariat. Având în vedere necesitatea inventarierii și păstrării întregului avut lăsat de evrei; Având în vedere dispozițiunile prevăzute de ordonanța Nr. 7774 a Comandamentului Militar Odessa, cât și a ordonanței Nr. 35775 al Domnului Guvernator al Transnistriei 776, ORDONĂM 1). Toate apartamentele eliberate în urma evacuării evreilor, nici într'un caz
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ORDONĂM 1). Toate apartamentele eliberate în urma evacuării evreilor, nici într'un caz nu pot fi ocupate pentru locuințe. Locuințele trebuiesc închise de supraveghetorii caselor corespunzătoare, iar întregul avut păstrat în întregime până la dispoziția specială. 2). În locuințele evreilor al căror avut până în prezent n-a fost inventariat trebuie să se supună imediatei inventarieri, sub răspunderea personală a administratorului caselor, care în colaborare și cu iscălitura a doi martori, redactează procesul verbal corespunzător. 3). Șefii administrațiilor imobilelor de raioane sunt personal responsabili
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
proprietate funciară, cu excepția Tesaliei, iar gospodăriile cele mai mari nu depășeau 30-50 ha49. În Grecia epocii, cea mai răspândită formă de organizare a meșteșugurilor era la nivel de atelier 50, uneltele fiind rudimentare. Atelierele și sclavii care munceau acolo reprezentau avutul stăpânului. Ocupațiile se suprapuneau, neexistând o diviziune a muncii destul de clară. Stăpânul atelierului era și meșteșugar, și negustor, și cămătar, și chiar proprietar de pământ. În secolul VI î.Hr. Atena era cea mai importantă cetate a Greciei, din punct de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tânăr dorește să primească de la tatăl său o alocație regulată, pe care să se poată bizui ca pe proprii săi bani (...) tot așa au dorit și ei să fie proprii lor stăpâni, să se-n-grijească de propriul viitor, să-și chivernisească avutul împărțindu-l pentru plăceri și pentru zile negre, să aibă un meum, din care să plătească fără îndoială, un tribut cuvenit lui Dumnezeu în chip de timp, atenție și iubire, dar care să fie al lor, iar nu al Lui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1 este subordonat, potrivit legii, conducerii instanțelor judecătorești și, respectiv, a parchetelor. Articolul 2 Pază sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigura, în mod gratuit, de către trupele de jandarmi. Articolul 3 În cazul în care viața, integritatea corporală sau avutul magistraților ori al membrilor familiilor lor sunt supuse unor amenințări, conducătorii instanțelor judecătorești sau ai parchetelor în care funcționează aceștia vor solicita acordarea protecției de către poliția competența teritorial, care este obligată să ia măsurile necesare acordării acesteia. Articolul 4 Ministerul
HOTĂRÎREA nr. 593 din 2 noiembrie 1993 privind măsuri pentru asigurarea poliţiei instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a pazei sediilor acestora, precum şi a protecţiei magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109647_a_110976]