1,522 matches
-
prezentate frecvent cazuri de furturi făcute de români. O dată cu deschiderea granițelor, organele de poliție ale statelor occidentale s-au confruntat cu un val de hoți de origine română, întărind ideea unui popor pus pe furat. Această concepție a devenit o axiomă nu doar pentru popoarele vestice, ci și pentru români. La ea se raportează și sistemul juridic național, care pedepsește cu mai multă severitate infracțiunile de furt și tîlhărie decît sistemele juridice ale altor țări. Ceea ce pare un dat nu este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
apărare a intereselor naționale ale României Spre sfârșitul anului 1933, Gheorghe Brătianu își preciza poziția față de mult discutata problemă a revizuirii tratatelor de pace de după primul război mondial. Plecând de la sublinierea faptului că în politica externă a României se aplica axioma potrivit căreia revizuirea însemna războiul general, el reamintea că exista, încă, populație de etnie românească, necuprinsă în granițele statului național. Considerând că aceasta reprezenta o "concesie" făcută păcii generale, Gheorghe Brătianu preciza că România nu dorea să formuleaze revendicări imperialiste
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a formării unor conduite prospective și proactive la nivelul personalității oricărui cadru didactic. În acest sens autoarea își propune reliefarea fundamentelor teoretice ale educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective și strategii pertinente. Axioma filosofică pe care se clădește acest demers analitic constă în ideea, asumată și demonstrată de autoare, că actantul cel mai important al schimbării în educație este considerat a fi cadrul didactic. Ultima secvență din corpul lucrării, cea dedicată considerațiilor finale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
științifică, este presărat cu asperități, unele obiective / subiective, altele referitoare la metodologii, nu în ultimul rând cele care își au originea în individualități... Înfruntarea acestora este posibilă pe baza construcțiilor teoretice și experimentale de bază, sintetizate în categorii conceptuale, în axiome, în reguli de funcționare proprii științei respective. După concepția lui Tomas Kuhn (1976), direcția și logica de dezvoltare a oricărei discipline științifice sunt date de modul de edificare a unor structuri formale de gândire, denumite paradigme, fundamentale pentru existența și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
teologie, epoca sa de înflorire antică va fi tot mai mult uitată. Din această cauză, Philon nu și-a mai propus ca obiectiv cercetarea sufletului ca fenomen natural, ci numai a acelor relații dintre oameni ce rezultă din subordonare la axiome și la Dumnezeu. Este o perspectivă psihologică diferită, proprie unei noi concepții, scolastica, a perioadei istorice a Evului Mediu. 2. Invitația la asceză a lui Plotin (240-270 e.n.) Perioada istorică a începutului de mileniu a fost marcată de frământări sociale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gestaltiști, a izomorfismului elementelor structurale reflectate, a fost o alternativă tot mai larg acceptată, în defavoarea paralelismului psihofizic, cu care, la acea vreme, se explica interrelația dintre conștiință și substratul său fiziologic. Era deja formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă a psihofizicii". După aceasta, la baza fiecărei stări de conștiință se află un proces fiziologic, lucru ce se concretizează în însemnătatea asemănării sau diferențierii a ceea ce este reflectat prin simțuri. Acestei axiome, gestaltismul i-a mai adăugat două mici completări
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deja formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă a psihofizicii". După aceasta, la baza fiecărei stări de conștiință se află un proces fiziologic, lucru ce se concretizează în însemnătatea asemănării sau diferențierii a ceea ce este reflectat prin simțuri. Acestei axiome, gestaltismul i-a mai adăugat două mici completări. Înainte de toate, a trecut de la simpla declarare a corelațiilor dintre sistemul psihic și cel fiziologic la numirea lor concretă și decisă de izomorfism; în al doilea rând, diferit de astă dată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
A este o esență a lui x dacă pentru orice proprietate B "x posedă B în mod necesar dacă A determină B. Definiția 3: x există în mod necesar dacă fiecare esență a lui x este în mod necesar exemplificată. Axioma 1: Dacă o proprietate este pozitivă, atunci negația sa nu este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posedă B în mod necesar dacă A determină B. Definiția 3: x există în mod necesar dacă fiecare esență a lui x este în mod necesar exemplificată. Axioma 1: Dacă o proprietate este pozitivă, atunci negația sa nu este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară este pozitivă. Teorema 1: Dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
x există în mod necesar dacă fiecare esență a lui x este în mod necesar exemplificată. Axioma 1: Dacă o proprietate este pozitivă, atunci negația sa nu este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară este pozitivă. Teorema 1: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este consistentă (posibil exemplificată). Corolara 1
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
x este în mod necesar exemplificată. Axioma 1: Dacă o proprietate este pozitivă, atunci negația sa nu este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară este pozitivă. Teorema 1: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este consistentă (posibil exemplificată). Corolara 1: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este consistentă. Teorema 2
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este pozitivă, atunci negația sa nu este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară este pozitivă. Teorema 1: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este consistentă (posibil exemplificată). Corolara 1: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este consistentă. Teorema 2: Dacă ceva este precum Dumnezeu, atunci proprietatea de a fi precum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este exemplificată 226. În argumentul lui Godel se pune accent pe proprietățile pozitive care trebuie privite drept proprietăți prea-măritoare. Doar Dumnezeu este ființa care are ca proprietăți esențiale toate proprietățile pozitive în cel mai înalt grad. Fiind date mai multe axiome în ceea ce privește proprietățile pozitive se poate demonstra că un individual posibil poate avea aceeași proprietate de a fi precum Dumnezeu. Existența necesară este o proprietate pozitivă și într-o lume posibilă aceea ființă care este precum Dumnezeu există cu necesitate (iar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lumea WW)236. Cele mai cunoscute sisteme și cele mai folosite de către filosofii care au nevoie în argumentele lor de legile acestor sisteme sunt sistemele S4 și S5. Cel mai simplu este sistemul modal T, iar acesta îmbogățit cu diferite axiome ajunge până la S5. Apar astfel axiome în sistemul S4 și S5 care ne arată că în cazul în care o variabilă A este necesară, atunci este necesar ca A să fie necesară, iar în sistemul S5 avem axiome care ne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sisteme și cele mai folosite de către filosofii care au nevoie în argumentele lor de legile acestor sisteme sunt sistemele S4 și S5. Cel mai simplu este sistemul modal T, iar acesta îmbogățit cu diferite axiome ajunge până la S5. Apar astfel axiome în sistemul S4 și S5 care ne arată că în cazul în care o variabilă A este necesară, atunci este necesar ca A să fie necesară, iar în sistemul S5 avem axiome care ne arată că în cazul în care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu diferite axiome ajunge până la S5. Apar astfel axiome în sistemul S4 și S5 care ne arată că în cazul în care o variabilă A este necesară, atunci este necesar ca A să fie necesară, iar în sistemul S5 avem axiome care ne arată că în cazul în care o variabilă A este posibilă, atunci este necesar ca A să fie posibil, sau A este necesară dacă și numai dacă este posibil ca A să fie necesară. Argumentul ontologic modal este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
modal este prezentat în anumite sisteme ale logicii modale, cel mai utilizat fiind sistemul S5 acesta fiind acceptat de apărători ai argumentului ontologic precum Charles Hartshorne și Alvin Plantinga 237. Sistemul modal S5 al lui Lewis are la bază câteva axiome și definiții fundamentale. Acest sistem este asemănător unui program pe calculator, care pentru orice enunț din S5 introdus îți va da verdictul da sau nu. Simbolurile folosite sunt de regulă: N operatorul necesițății; F, G, H (constante propoziționale); p, q
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
S este o formulă bine formată, atunci (NS) este de asemenea o formulă bine formată. Dacă S și T sunt formule bine formate, atunci (S → T), (~S), (S & T), (S ˅ T) și (S ≡ T) sunt toate formule bine formate. Principalele axiome ale sistemului S5 sunt următoarele: A1 NS A2 N(S → T) → (NS → NT) A3 NS → S A4 ~NS → N ~ NS A5 NA2, NA3, NA4. Mai trebuie menționate două definiții importante care fac legătură între posibilitate și necesitate (P fiind operatorul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existență o demonstrase în capitolul II. A admis totuși că este posibil să fie prezentată o versiune independentă a argumentului ontologic bazat pe capitolul III252. Argumentul prezentat în filosofia analitică drept "argumentul puternic" poate fi redat prescurtat ținând cont de axiomele sistemului S5: 1. Este posibil că există o ființă decât care nimic mai mare nu poate fi conceput și acea ființă există cu necesitate. 2. Există o ființă decât care nimic mai mare nu poate fi conceput și aceasta există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care nimic mai mare nu poate fi conceput și acea ființă există cu necesitate. 2. Există o ființă decât care nimic mai mare nu poate fi conceput și aceasta există cu necesitate. Oppy consideră că în cazul în care presupunem axioma S5 ca fiind corectă, un agnostic sau un ateist va admite că argumentul este valid, dar va considera premisa ca neadevărată. Pe de altă parte, dacă considerăm axioma S5 ca fiind incorectă, un agnostic sau un ateist ar putea admite
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceasta există cu necesitate. Oppy consideră că în cazul în care presupunem axioma S5 ca fiind corectă, un agnostic sau un ateist va admite că argumentul este valid, dar va considera premisa ca neadevărată. Pe de altă parte, dacă considerăm axioma S5 ca fiind incorectă, un agnostic sau un ateist ar putea admite că premisa este adevărată dar în acest caz argumentul trebuie considerat nevalid 253. Richard Purtill consideră că avem patru combinații posibile 254 pentru cele două variante ale argumentului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu 323. Vom lua în considerare câteva dintre criticile aduse argumentului lui Plantinga, care pleacă de la fundalul oferit de logica modală. De exemplu, Paul Almond, consideră că argumentul ontologic modal se bazează pe o regulă a logicii modale numită Axioma S5. Această axiomă susține că dacă definiția unui lucru îi permite doar să fie adevărat sau să existe în mod necesar, atunci dacă există o lume posibilă în care este adevărată sau există, atunci este adevărată sau există în toate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Vom lua în considerare câteva dintre criticile aduse argumentului lui Plantinga, care pleacă de la fundalul oferit de logica modală. De exemplu, Paul Almond, consideră că argumentul ontologic modal se bazează pe o regulă a logicii modale numită Axioma S5. Această axiomă susține că dacă definiția unui lucru îi permite doar să fie adevărat sau să existe în mod necesar, atunci dacă există o lume posibilă în care este adevărată sau există, atunci este adevărată sau există în toate lumile posibile 324
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în mod necesar, atunci dacă există o lume posibilă în care este adevărată sau există, atunci este adevărată sau există în toate lumile posibile 324. Iată cum arată argumentul lui Plantinga într-o variantă prescurtată, care pune în evidență rolul axiomei S5: 1. Prin definiție ființa care are mărimea maximă este una care există în mod necesar și este în mod necesar omniscientă, omnipotentă și perfect morală (premisă). 2. Este posibil ca ființa care are mărimea maximă să existe (premisă). 3
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Deci, este posibil să fie necesar adevărat ca o ființă omnipotentă, omniscientă și perfect morală să existe (din 1 și 2). 4. Deci este necesar adevărat ca o ființă omniscientă, omnipotentă și perfect morală să existe (din 3 și din Axioma S5) 5. Deci, o ființă omniscientă, omnipotentă și perfect morală există (din 4 și din faptul că propozițiile necesar adevărate sunt adevărate)325. Practic, axioma S5 din logica modală susține că dacă o propoziție este posibil necesară, atunci aceasta este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]