10,353 matches
-
ca urmare a creșterii dimensiunilor celulelor, subțierea pereților celulari, ceea ce permite pătrunderea mai ușoară a patogenilor și absorbția ușoară a nutrienților. Azotul este asimilat de către plante sub formă de azot nitric și amoniacal, împreună cu o cantitate mică de azot organic. Azotul amoniacal este rapid convertit de către plantă în aminoacizi, în timp ce azotul din nitrați este depozitat în plantă și constituie o sursă importantă de hrană pentru patogeni. Cantitățile de azot amoniacal și nitric preluate de plantă sunt în strânsă dependență de factorii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
permite pătrunderea mai ușoară a patogenilor și absorbția ușoară a nutrienților. Azotul este asimilat de către plante sub formă de azot nitric și amoniacal, împreună cu o cantitate mică de azot organic. Azotul amoniacal este rapid convertit de către plantă în aminoacizi, în timp ce azotul din nitrați este depozitat în plantă și constituie o sursă importantă de hrană pentru patogeni. Cantitățile de azot amoniacal și nitric preluate de plantă sunt în strânsă dependență de factorii climatici și culturali, de pH și de disponibilitatea apei din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de azot nitric și amoniacal, împreună cu o cantitate mică de azot organic. Azotul amoniacal este rapid convertit de către plantă în aminoacizi, în timp ce azotul din nitrați este depozitat în plantă și constituie o sursă importantă de hrană pentru patogeni. Cantitățile de azot amoniacal și nitric preluate de plantă sunt în strânsă dependență de factorii climatici și culturali, de pH și de disponibilitatea apei din sol. în cazul utilizării îngrășămintelor organice, unde nutrienții sunt eliberați în urma activității microbiene, azotul predominant asimilat de plantă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru patogeni. Cantitățile de azot amoniacal și nitric preluate de plantă sunt în strânsă dependență de factorii climatici și culturali, de pH și de disponibilitatea apei din sol. în cazul utilizării îngrășămintelor organice, unde nutrienții sunt eliberați în urma activității microbiene, azotul predominant asimilat de plantă, este sub formă de azot amoniacal. Aceasta explică și nivelul foarte scăzut în nitrați al produselor agricole obținute în fermele organice. într-un studiu efectuat de Eigenbrode și Pimentel (1988), s-a evidențiat că plantele fertilizate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de plantă sunt în strânsă dependență de factorii climatici și culturali, de pH și de disponibilitatea apei din sol. în cazul utilizării îngrășămintelor organice, unde nutrienții sunt eliberați în urma activității microbiene, azotul predominant asimilat de plantă, este sub formă de azot amoniacal. Aceasta explică și nivelul foarte scăzut în nitrați al produselor agricole obținute în fermele organice. într-un studiu efectuat de Eigenbrode și Pimentel (1988), s-a evidențiat că plantele fertilizate cu nutrienți din surse organice sunt mai rezistente la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în tratamente a extractelor de plante și produsele minerale; aplicarea de măsuri de combatere biologică și mecanică. Bolile cerealelor. Cerealele nu prezintă probleme semnificative în sistemul de agricultură biologică, deoarece, prin practicarea unei rotații raționale, fertilizarea cu doze moderate de azot și utilizarea de soiuri rezistente, atacul patogenilor specifici este nesemnificativ. Un alt element care influențează atacul unor patogeni la cereale este epoca de semănat: semănatul timpuriu în toamnă favorizează atacul de făinare și ruginile care se dezvoltă pe samulastră. Ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
toleranță, tratamente prin pulverizare cu produse bogate în siliciu, care măresc rezistența frunzelor la penetrarea hifelor miceliene sau cu sulf care reduce circumstanțele favorabile infecției. Atacul de Gaeumanomyces (Ophiobolus) se poate reduce printr-o rotație corespunzătoare, prin reducerea îngrășămintelor cu azot și amplasarea culturii pe terenuri drenate. Cercetările întreprinse privind combaterea biologică a acestei specii au evidențiat fenomenul "Ophiobolus decline". Acesta se caracterizează prin descreșterea atacului de Ophiobolus, ca urmare a activității microorganismelor antagoniste din sol. Cercetările întreprinse la Universitatea din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
amplasarea de culturi destinate îngrășămintelor verzi, de pajiști temporare sau aplicarea de compost; o creșterea rapidă a plantelor și a rezistenței acestora printr un aport suficient și echilibrat de elemente nutritive, în special K și P; o reducerea cantității de azot, care favorizează creșterea vegetativă în detrimentul rezistenței la unele boli (putregaiul cenușiu) și la dăunători (puricii). Irigarea. Infecția și evoluția bolilor sunt influențate de gradul de umiditate al solului și al atmosferei, astfel încât, culturile irigate oferă un microclimat favorabil dezvoltării agenților
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
apoi distribuite pe sol. Măsuri specifice pentru prevenirea manei la ceapă: o alegerea terenurilor expuse la vânt; o izolarea spațială a culturilor pentru sămânță de cele pentru ceapă verde sau pentru bulbi; o plantatul sau semănatul timpuriu; o fertilizarea cu azot se va face în doze moderate și pe fondul unei bune aprovizionări a solului cu potasiu. 6.6. Organizarea protecției fitopatologice la măr Protecția fitosanitară a mărului se bazează pe practicarea unui sistem complex de măsuri, care influențează în mod
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Solurile cu o activitate biologică corespunzătoare, favorizează rezistența soiului prin stimularea mecanismului de rezistență la atacul patogenilor. înierbarea permanentă a solului ameliorează structura acestuia, favorizează auxiliarii, având, un efect pozitiv asupra sănătății plantelor. Lucrările solului din primăvară permit sincronizarea mineralizării azotului cu necesarul viței de vie. O doză mare sau tardivă de azot crește sensibilitatea viței la boli (mană, putregai cenușiu) și la dăunători (acarianul galben). Igiena culturală are rolul de a îndepărta din plantațiile de vie corzile uscate, lovite de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de rezistență la atacul patogenilor. înierbarea permanentă a solului ameliorează structura acestuia, favorizează auxiliarii, având, un efect pozitiv asupra sănătății plantelor. Lucrările solului din primăvară permit sincronizarea mineralizării azotului cu necesarul viței de vie. O doză mare sau tardivă de azot crește sensibilitatea viței la boli (mană, putregai cenușiu) și la dăunători (acarianul galben). Igiena culturală are rolul de a îndepărta din plantațiile de vie corzile uscate, lovite de grindină, cancer bacterian sau cu atac de dăunători. Acestea vor fi îndepărtate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
următoarele direcții de acțiune: rotația culturilor; reciclarea resturilor de culturi și a gunoiului de grajd; folosirea în limite reduse a îngrășămintelor chimice, pesticidelor și a altor substanțe chimice; extinderea culturilor de protecție și ameliorare a solului, inclusiv leguminoase fixatoare de azot; combaterea integrată a bolilor și dăunătorilor. Astfel, ca tendință pentru viitor, se dorește un nou mod de dezvoltare, făcut de o economie mai puțin productivistă, dar mai calitativă prin diversificarea activităților neconsumatoare de spațiu și resurse prea încet regenerabile. Dezvoltarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trebuie să le îndeplinească pentru obținerea unui venit satisfăcător, rotația va contribui la minimalizarea buruienilor, a problemelor cauzate de boli și dăunători, la menținerea nivelului de materie organică în sol și a structurii acestuia, va asigura o provizie suficientă de azot și va micșora pierderile nutritive. Fezabilitatea rotației trebuie controlată în termenii posibilei schimbări a nutriției (pregătirea unui buget pentru nutriție), buruienilor, bolilor și dăunătorilor, cerințele referitoare la muncă și mașinile utilizate. Odată ce rotația și efectivul de animale a fost stabilită
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a producției de cereale. Vaclav Smil, expert în economia globală a nutrienților, apreciază că sinteza amoniacului a fost cea mai importantă invenție a secolul al XX-lea, deoarece aproape jumătate din surplusul de hrană produs după 1950 s-a datorat azotului sintetic.<footnote Crews, T., „Ecological Tradeoff and Environment”, în New York Times, nr. 102, 2004, pp. 27, 294. footnote> Dar reversul acestei realizări este reprezentat de presiunile apărute asupra resurselor de petrol și gaze naturale - materii prime la sinteza amoniacului, asociate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a aerului), camere de ecluzare în care se realizează comprimarea și decomprimarea aerului (Tat, 1999). Un aspect important îl constituie „beția de adâncuri” (stare euforică gravă determinată de debitul cerebral redus de oxigen), datorată dizolvării unei cantități mai mari de azot în sânge Pentru evitarea unor situații negative s-au stabilit tabele cu durata și viteza de dezecluzare, respectiv emersie, în raport cu posibilitățile eliminării cantităților crescute de gaze din sângele și țesuturile organismului. 8.4.3. Zgomotul Deși suntem în permanență înconjurați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că exemplarul face parte dintr-o specie otrăvitoare, care ucide animale. Broasca are 40 de centimetri lungime și este una dintre cele mai mari identificate vreodată în Australia. 5.Apa e o soluție de săruri inclusiv substanțe nutritive cum sunt azotul și fosforul. O concentrație mare a acestora și alte condiții favorabile duc la înmulțirea producătorilor primari ceea ce duce în cascadă la dezvoltarea celorlalte grupări. După nivelul de substanțe trofice putem clasifica apele în oligotrofe, mezotrofe și eutrofe . 6.Broasca țestoasă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apei, sănătății omului și mediului. De fapt orice poluare a apei se răsfrânge asupra lumii vii inclusiv a omului, direct sau prin intermediul florei și faunei, uneori prin lungi lanțuri și cicluri trofice. Poluarea cu nitrați provine mai ales din agricultură. Azotul e element esențial pentru viață și în ape suferă foarte multe procese chimice și biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și faunei, uneori prin lungi lanțuri și cicluri trofice. Poluarea cu nitrați provine mai ales din agricultură. Azotul e element esențial pentru viață și în ape suferă foarte multe procese chimice și biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane. Sursele de azotați în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
e element esențial pentru viață și în ape suferă foarte multe procese chimice și biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane. Sursele de azotați în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt : din precipitații; Oxizi de azot din atmosferă, produși de fulgere și de arderea combustibililor fosili; Aportul prin
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane. Sursele de azotați în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt : din precipitații; Oxizi de azot din atmosferă, produși de fulgere și de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spălarea din roci și cenușă de vegetație arsă ajunsă în ape); Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas și notrosococcus) și a nitriților (prin nitrobacter); Din izvoare în urma dizolvării
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
a constatat că problema e transfrontalieră. Suedia a constatat că îi mor lacurile prin acidifiere și a identificat ca și cauză emisiile de poluanți transfrontalieri din Europa centrală și de vest. Cauza principală sunt bioxidul de sulf și oxizii de azot degajate în atmosferă. Pe plan global sursele naturale au aceeași magnitudine cu cele antropice, care sunt în principal arderea combustibililor fosili, dar care în zone industriale le eclipsează pe cele de origine naturală. Mecanismul de formare a ploii acide constă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
naturale au aceeași magnitudine cu cele antropice, care sunt în principal arderea combustibililor fosili, dar care în zone industriale le eclipsează pe cele de origine naturală. Mecanismul de formare a ploii acide constă în oxidarea în atmosferă a oxizilor de azot și sulf la acid azotic și sulfuric sau aerosoli de azotat și sulfat, prin procese complexe incomplet elucidate de oameni. Ajung pe sol și în ape pe cale umedă sau uscată. Pe cale umedă ajung prin ploaie sau ninsoare sau "ocult" prin
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pantă -, suprapășunatul, despăduririle, exploatarea pădurilor cu drumuri de tractor sau pârtii de alunecare / târâre în pantă, incendierea vegetației și mai puternic ca toate mineritul la suprafață. Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive pentru plante în primul rând azot și fosfor (ceilalți zeci de compuși necesari dezvoltării fiind foarte rar limitanți) conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor ("înflorire") care apoi mor, cu consecințe grave. Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
o politică generală de protecție și promovare a sănătății râurilor și lacurilor sunt eficiente și măsurile specifice dedicate anumitor clase de poluanți, dintre care îi prezentăm pe unii în continuare: Acidifierea se poate evita prin reducerea emisiilor de oxizi de azot și sulf. Există convenții internaționale în acest sens. mai puțin s-a făcut pentru reducerea amoniului care apare în mari cantități din cauza agriculturii. Apele acide de mină se neutralizează cu var sau alte alcaline. În caz extrem apele naturale acidifiate
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
1977 1987, dar e doar o soluție de moment și cu impact de mediu apreciabil. Eutrofizarea afectează mai ales lacurile. Se poate combate prin măsuri externe masei de apă vizate și prin măsuri interne. Măsurile externe vizează reducerea aportului de azot și fosfor, prin: reducerea utilizării lor ca fertilizatori agricoli sau în alt scop în zonă; epurarea lor din apele uzate; canalizare inelară în jurul lacurilor ca să nu mai existe deloc deversări; sedimentarea și precipitarea directă a substanțelor nutritive în efluent; înlocuirea
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]