1,639 matches
-
voia bună, de care, dealtfel, nu duceam lipsă. Stăteam tolănit pe iarbă, fumam, beam cafea și-l ascultam pe Gabi cum a prins șalăi din cei mari în Siret, pe la Tecuci. Totul era nou pentru noi, frumos, calm, cerul de azur, adia un vântuleț numai potrivit de răcoros și noi eram mulțumiți și nu simțeam oboseala drumului. Am pornit mai departe și după vreo oră iată-ne în Tulcea. Ne-am îndreptat spre birourile filialei de vânătoare și pescuit sportiv. Băieții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la iarnă. „Bunica”, așa i-am spus, fără să mai șovăi, căci eram foarte convins că așa-i. Era năltuță, și la cei 87 de ani ai ei (atunci când am cunoscut-o), avea ochii mari, frumoși, albaștri, de un larg azur iar vorba ei era atât de română, neaoșă, încât credeai că, atunci când se uită la tine și-ți vorbește, te afli chiar în casa ta, vorbind cu tine însuți. Era frumoasă bătrâna. Când începea să povestească cu glas încet, vedeai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
noi, orfanii prezentului, micii ingineri ai celulei fără speranță, dispar, cum se cuvine, unul după altul. Întins pe spate, în același costum - ca un sicriu elegant, din stofă groasă, gri. Cămașă albă, cravată lată, violet, obrazul lungit, înghețat sub înaltul azur al iernii. Nasul acvilin - care stiliza chipul iluștrilor bărbați din vechime - se va fi ascuțit. Lustruit, sfărâmicios. Inutil, ca o batjocură târzie. Înmormântarea va fi o farsă cu saltimbanci sprinteni și tandri ai mahalalei, cu care a fraternizat. Carnaval răsucit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu știe, previziunea unui sfârșit, însușire inutilă pentru ea ?“ Aruncă papucii din picioare. Apoi pantalonii, cămașa. Rămâne într-un slip subțire, își sprijină spatele de marginea patului metalic, cu genunchii ridicați, de pe care caietul verde lunecă pe cearceaf. Oră gri, azurul mai păstrează flacăra zilei : limbile ei roz și vinete înfășoară norii din fereastră. Destul o clipă de neatenție, ca să recazi în ame țeala indolentă ; totul e încă pufos, pereții moi, fereastra tulbure, ca și perna, turmentare, lene, serai gol, în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o puneam când plecam În cursă și nimeni nu putea să-mi zică nimic, că munceam. Uite-așa roteam de volan, uite-așa Înghițeam kilometrii patriei noastre dragi, uite-așa săltam pe transfăgărășan cu remorca după mine... Și-mi cânta azurul la ureche și făceam cu ochiul la cucoanele de pe margine... Gore și Sandu ciocnesc paharele În semn de Împăcare, apoi se uită curioși la Gicu. Da’ ce căutai tu pe transfăgărășan, duceai legumele la Înaltă altitudine? Că legume cărai... Și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La gemătul dulce din vânt. Natura de jur, împrejur, Pe sus e o boltă de-azur, Pe jos e un verde covor Țesut cu mii tinere flori. Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, {EminescuOpIV 4
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în veci, Și scheletele de piatră, În natura cea maratră, 5Stau bătrâne, slabe, seci. În castelul trist și mare, Ce se nalță rece, sur, Cu fantasticul lui mur, Printre stânci cu poala-n mare 10Și cu fruntea-n cer de-azur; În castel isbind de nouri, Stă-n fereastra ca un arc, Într-a mărei lungi ecouri, Fața-n văl de gând și nouri - 15Al seraphilor monarc. Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blând, Iar în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și Livanul pustiește, Jidovimea risipită printre secoli rătăcește - În pustiu se-nnalță-n soare desfrunziții palmieri... O, lăsați să moiu în ape oceanici a mea liră! Să-mbrac sunetele-i dalbe cu a undelor zâmbire, Cu-ale stelelor icoane, cu a cerului azur; Să înnalț munții Greciei, scânteind muiați de soare, Cu dumbrave prăvălite peste coaste râzătoare Și cu stânci încremenite printre nouri de purpur. Peste văile adânce repezite-n regioane Nourate, stau ținute templele multicoloane, Parcă munții-n braț de piatră le
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lunecă pe ceruri flota lor de vânt împinsă Și răsună-n noaptea lumei cântul mării blând și mat. Și atuncea peste ape fața sfînt-a lunei pline Își ridică discul splendid în imperiul de lumine, Mării mândre poleindu-i pînzăriile-i de-azur. Ea adoarme-ale ei spume, ca mărgăritarul, sure, Nisipișul strălucește, râuri scapără-n pădure - În oraș, lumini ca stele presărate-n mii de muri. {EminescuOpIV 120} Și-n poiana ce ridică nalții trunchi cu frunze rare, Raza lunei alb pătează umbra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ncheagă, Se formează, -ncremenește și devine o domă-ntreagă, Plin de umbra de columne ce-l înconjură-nprejur; Prin columnele-i mărețe trece cîte-o rază mată, A lui cupolă boltită e cu-argint înconjurată, Pe arcatele-i ferestre sunt perdele de azur. {EminescuOpIV 126} Luna înspre ea îndreaptă pasuri luminoase-ncete, Diadem de topiți aștri arde-n blondele ei plete, Încălzind aerul serei, strălucindu-i fruntea ei; Ale domei scări negrite se-nsenin - ca neaua sara -; Intră-n domă. Ard columne sub lumina
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
samănă de rău, impulsul În corp de înger, sufletul diform? Ironiei lui Byron să-i simt pulsul Ori autorului ce-a scris Marion de Lorme? Să descriu nopți romantice? - Avulsul 30Ce apele plângând le-aruncă - adorm Chiar îngerii - și în azur muiete Curg stele de-aur dulci și-mprăștiete? Și să discos dar inima femeii Suspinsă-n nopți albastre, plin-de-amor? Ah, a ei patimi au firea scânteii; În clipa ce le naște, ele mor; Închideți ochii, căci păzească zeii L-a lor lucire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de împăcare. Cum să nu-i dea? Poate dânsa să refuze-o rugăciune, 130Spusă cu delicateță și poetic-formulată? S-ar cădea ca să reziste? șade bine? Înfocată, Fericită e că pierde ce-ndoiește prețu-iubirei. Ceru-ntinde sus senina-i pânzărie de azur, Ca cusută e cu stele tremurând de-aurul lor grele. 135Cînd o-acopăr a lui aripi, când îl simte pe-a ei șele Innocența-i sângerează, i se-ntunecă-mprejur. Ține mult această dulce, amoroasă nerozie. Al ei suflet se topește
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
chiar în prietenie. Principala obligație a vieții e să mai decoloreze putin moartea.. Rolul insomniilor constă, printre altele, și în pritocirea clasamentelor sentimentale. Distribuită homeopatic, iubirea ar putea să ne ajungă toată viața. Fiecare bărbat îndrăgostit are coasta lui de Azur. După ce apare adulterul, căsnicia devine o instituție secod-hand. Monotonia poate eradica orice iubire. Și în iubire, fuga la timp poate fi sănătoasă. Există consolări pentru orice cutremur sentimental. Îndrăgostiții știu să extragă ambrozia din cotodian. Si iubirea îndepărtează bătrânețea. S-
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
uscată, eternă a morții ar trece prin acele hale mărețe. Când privesc un râu cu licăruirea lui unduită *, o stradă cu case nalte și cu ferestrele-nchise și o lună rece și splendid frumoasă trecând ca un aur argintiu prin azurul cel indefinit al cerului, aceste-mi par frumoase dacă pe râu nu sunt bărci mișcate în interesul oamenilor, dacă prin case nu s-arată cineva * lucrând - dacă în fine somnul * interesul[ui] * s-așează peste ființe... Un oraș nu e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
munți!" "Pămîntul arată Ca un munte acuma, Și marea aduce Cu-o matcă de rîu." Auta își simți ochii umezi, și își șterse genele cu dosul palmei. Da, așa văzuse el pământul, zburând în sublima luntre care-l dusese dincolo de azur. Adapă cânta acum cu glas cald, tunător: - După două ceasuri îndoite De zbor încordat Vulturul spuse Către Etana: "Privește, prietene, Cum arată pămîntul!" "Pămîntul arată Acum ca un crîng!" După trei ceasuri îndoite De zbor încordat Vulturul spuse: Către Etana
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-ului inițial de la 8,0 la 11,5 mărește ușor cantitatea de colorant adsorbit. Această cantitate scade la pH 12,3-13, deoarece în soluții alcaline Albastrul de metilen este demetilat în trepte la alți coloranți obișnuiți, cum ar fi trimetiltionină (azur B), dimetiltionină (azur A) și monometiltionină (azur C) (Disanto și Wagner, 1972). Se presupune că această transformare chimică a Albastrului de metilen în azur A-C determină capacitatea de adsorbție relativ scăzută la aceste valori de pH. Mai mult, s-
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
8,0 la 11,5 mărește ușor cantitatea de colorant adsorbit. Această cantitate scade la pH 12,3-13, deoarece în soluții alcaline Albastrul de metilen este demetilat în trepte la alți coloranți obișnuiți, cum ar fi trimetiltionină (azur B), dimetiltionină (azur A) și monometiltionină (azur C) (Disanto și Wagner, 1972). Se presupune că această transformare chimică a Albastrului de metilen în azur A-C determină capacitatea de adsorbție relativ scăzută la aceste valori de pH. Mai mult, s-a constatat că
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
5 mărește ușor cantitatea de colorant adsorbit. Această cantitate scade la pH 12,3-13, deoarece în soluții alcaline Albastrul de metilen este demetilat în trepte la alți coloranți obișnuiți, cum ar fi trimetiltionină (azur B), dimetiltionină (azur A) și monometiltionină (azur C) (Disanto și Wagner, 1972). Se presupune că această transformare chimică a Albastrului de metilen în azur A-C determină capacitatea de adsorbție relativ scăzută la aceste valori de pH. Mai mult, s-a constatat că pH-ul final al
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
alcaline Albastrul de metilen este demetilat în trepte la alți coloranți obișnuiți, cum ar fi trimetiltionină (azur B), dimetiltionină (azur A) și monometiltionină (azur C) (Disanto și Wagner, 1972). Se presupune că această transformare chimică a Albastrului de metilen în azur A-C determină capacitatea de adsorbție relativ scăzută la aceste valori de pH. Mai mult, s-a constatat că pH-ul final al soluției scade doar ușor (cu 0,3-0,5 unități de pH) după adsorbția Albastrului de metilen (în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
însăși), și să-și aleagă un dormitor în care să doarmă singură**** Conroy a fost și el îndepărtat și pensionat forțat. Era prima dovadă de autoritarism a tinerei regine, mică la stat (c. 1,50 m), durdulie, cu ochii de azur (bulbucați, ca ai tuturor Hanovrienilor) și cu un rîs cristalin, dar cu o mare voință dublată de un spirit de contradicție și obstinență ieșite din comun, calități (dar uneori și defecte) pe care le va avea toată viața. În dimineața
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
italo-ethiopian pierdut de italieni în bătălia de la Adwa împotriva trupelor lui Menelik II, se semnează Tratatul de la Addis Abeba prin care cele două țări beligerante recunosc reciproc interesele lor în regiune (statu quo ante). // Regina vizitează din nou Coasta de Azur. // Țarul Nicolae II ("Nicky") și împărăteasa Alexandra Feodorovna (Alix de Hessa-Darmstadt, "Alicky") sînt oaspeții reginei la Balmoral. // La Glasgow, Charles Rennie Mackintosh înalță sediul Glasgow School of Art (v.Arhitectura). 1897. Creta declară că face parte din teritoriul național al
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Olga Alberta Caraciollo (ulterior baroană de Meyer), fiica unei amante binecunoscute, Blanche, ducesă de Caraciollo, pare să fie un indiciu. Programul lui social era foarte regulat și previzibil: în lunile februarie și martie stătea la Paris sau pe Coasta de Azur (Cannes, Monte Carlo și Biarritz), de Paște era la castelul Windsor, vara o petrecea la Londra (Buckingham Palace)§§§§§§§§§§§§§ și era nelipsit de la concursurile hipice de la Newmarket, Epsom și Ascot, ca și la regatele de la Cowes (în insula Wight), în luna
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Conachi); poate avea origine multiplă: franceză și rusă. Semnalez că un cuvânt învechit, chibitcă „căruță mică acoperită“, are la originea îndepărtată același cuvânt arab qubba, pătruns prin tătară (kibet) în rusă (kibitka „căruță cu coviltir“), de unde l-am împrumutat noi. Azur, numele unei culori, s-a răspândit în toată Europa, deși vine tocmai din Persia, unde lâdjourd însemna „lapislazuli“, o piatră de culoare bleu. Este cel mai citat exemplu de cuvânt adus de arabi din persană în Europa. Arabii l-au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cel mai citat exemplu de cuvânt adus de arabi din persană în Europa. Arabii l-au adaptat limbii lor în forma lăzaward și, din arabă, a pătruns în latina medievală, unde a devenit azzurum. Din latină, l-au împrumutat franceza (azur) și alte limbi europene, printre care și româna. Sp. azul este un împrumut direct dintr-o formă populară arabă. Bazar are, la originea îndepărtată, pers. băzăr „piață publică“. Cuvântul a parcurs două trasee până a ajuns în română. A fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în forma rus „roșu“ (există și în aromână arus „blond, roșcat“, și în megl. rus). Limbile romanice occidentale au împrumutat nume de culori și din limbile cu care au intrat în contact: brun, gri sunt împrumuturi din limbile germanice, iar azur din arabă; noi le-am preluat din limbile romanice surori. În afară de vechile nume de culori, moștenite din latină, și de cele mai moderne, împrumutate majoritatea din franceză, româna are, din această sferă semantică, câteva cuvinte de origine slavă (băl „alb
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]