1,216 matches
-
cei mai reputați profesori în disciplinele lor: prof. Nicolae Popa în tratatele sale de teoria generală a dreptului, prof. Mihai Elieseu în lucrările sale de drept civil în care se referă la noțiunea de "greșeală", profesorii Constantin Stătescu și Cornel Bârsan, profesorul Gheorghe Beleiu în lucrările lor despre teoria generală a obligațiilor, profesorii Antonie Iorgovan și Verginia Vedinaș în tratatele lor de drept administrativ, profesorii Ion Traian Ștefănescu și Alexandru Țiclea în tratatele lor de dreptul muncii. De altfel, în acest
DECIZIE nr. 898 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269547_a_270876]
-
Tutunaru - magistrat-asistent 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342, art. 345 alin. (1) și (2), art. 346 alin. (1) și (4) și art. 374 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriela Victoria Bârsan în Dosarul nr. 2.820/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 702D/2015. 2. Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 17 noiembrie 2015 în
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342, art. 345 alin. (1) și (2), art. 346 alin. (1) și (4) și art. 374 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriela Victoria Bârsan într-o cauză penală la fond în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, de luare de mită, de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Victoria Bârsan în Dosarul nr. 2.820/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și constată că dispozițiile art. 342, art. 345 alin. (1) și (2), art. 346 alin. (1) și (4) și art. 374 din Codul de
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă. În Cauza Irimia împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandstrțm, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la 27 mai 2008, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2008 în Cauza Irimia împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251637_a_252966]
-
Graniței, ale Judecătoriei, ale Percepției și cu întreaga "Carte Funduară" a satelor almăjene. Au mai ars: clădirea cu etaj a Primăriei din Bozovici, cu toată arhiva, apoi arhiva Preturii, oficiul poștal, secția și postul de jandarmi, Fromageria Almăj, magazinele negustorilor Bîrsan, Schuster, Radivoievici, Staschek. Alte 50 de case ale localnicilor și alte câteva sute au suferit distrugeri parțiale. După terminarea războiului, mulți copii și chiar adulți au căzut victime ale minelor așezate în curtea Cazărmii de hitleriști pentru a arunca în
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
s-a hotărât s-o cruțe pe găină . După apariția articolului ziarele România liberă, Ora și România Mare au acuzat "Evenimentul zilei" de minciună. România liberă titra :„Sevastița nu există, galinaceele, nici atât” citându-l pe veterinarul-șef din Pașcani, Ion Bârsan, că nașterea de pui este doar atributul mamiferelor și că locuitorii de pe strada cu găina născătoare de pui vii nu cunosc nicio Sevastița în viață . Ulterior, "Evenimentul zilei" a revenit cu poze ale găinii și ale proprietarei acesteia, acuzându-i
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
un aflux mare de fugari - bine primiți de autorități dată fiind densitatea redusă a localnicilor - mai ales în secolul al XVIII-lea. Catagrafiile - cu începere din 1772 îi consemnează pe ardeleni (pe unii cu nume și pe alții cu poreclele: bârsan, ungurean, sălăgean, almășan, etc... Venirea transfugilor s-a desfășurat pe poteci, de cele mai multe ori știute doar de localnici și care erau numite "vama cucului". Atestarea documentară datează din anii 1737 în scrierile lui Dimitrie Cantemir, 1771 în documentele lui B.
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
gospodărească Gheorghe Buzețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), casele Steliana Stanciu (1920), Vasile Diaconu (1940) și Antim Buzățeanu (1931) din Seciuri, casele Steliana Cheluș (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea), Elena Dan (1900), Ion I. Dăscăleciu (1910), Silvia Bârsan (1920), Dan Gh. Ion (mijlocul secolului al XIX-lea), Ana Stănică (1907) și Aurelia Băbescu (1900) din Șotrile, și casa Elena Davidescu (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea) din Vistieru.
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
stăpânire. Până în 1905 se vindea pământul și simplu, și cu dreptul din terenul neîmpărțit încă și care lucrare s-a amânat până acum, pentru că Brețcu nu primise încă prețul pământului cedat poienarilor decât prin 1888-1889.De-a lungul timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
rod mult și se dezvoltă foarte bine. Locuitorii comunei Cașin, încă din cele mai vechi timpuri, au muncit atât ca agricultori cât și ca crescători de animale datorită pământurilor moșiei Cașin și a obârșiei locuitorilor care la origine erau ciobani bârsani și mocani. Țăranii lucrau pământurile agricole producând în special porumb, care era necesar oamenilor, lucerna care era necesara cailor, și alte cereale, ovăz, grâu, orz, precum și cartofi. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
confesională, prin hotărîrea senatului școlar la cererea preotului Nicolae Recean și a dascălului Gheorghe Turdean. În 2006 atât Școala cât și grădinița au fost modernizate prin grija invatatoarei pensionare Receanu Maria. Casa parohială a fost cumpărată în timpul păstoririi preotului Vasile Bîrsan (1971-1975) cu bani adunați din sat și este prima casă pe partea stângă la intrarea în sat. Până la instalarea actualului preot în februarie 2001 s-au efectuat desigur lucrări de întreținere după posibilități, satul fiind mic și cu puține resurse
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Lempeș” și se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Șilimon. Curenții ascendenți ce se formează în jurul dealului Lempeș oferă condiții prielnice acestui sport. În Sânpetru se află o școală generală cu clasele I-VII și o grădiniță modernizată recent. Zaharia Bârsan (n. 11 ianuarie 1878, - d. 13 decembrie 1948) a fost un dramaturg român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
cu 1509 apar de mai multe ori împreună Coman și Costea situație foarte rar întâlnită înstructura acestor adunări. Alături de boierii din Recea și Hârseni sunt confirmați în jumătatea boieronatelor de Râușor și Bucium, boierii Coman, fiii răposatului Ivan, Stoian și Bârsan. Odată cu începerea construirii Cetății Făgărașului în jurul anului 1455 locuitorii din satele Hârseni, Ileni, Copăcel, Mărgineni se ducea la tăiat lemne de foc și de construcție pe Valea Sebeșului în sus pentru aprovizionarea cetății. Maiștrii de exploatare a lemnului din pădure
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
provine de la Valea Ucea Mare. Satul Corbi așezat pe valea cu același nume, micuța așezare a făcut parte în secolele XV-XVI din boieronatul Ucei. Încă de la prima atestare documentara în anul 1509, sătul este pomenit că fosta stăpânire a lui Bârsan de Ucea și a Anei Ziin din același sat, care le-au pierdut datorită participării la acțiunile boierilor făgărășeni din anul precedent, legate de readucerea țării sub dominația domnului muntean Mihnea Voievod. Din acest motiv și pentru 50 de florini
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
încoace de apa Moldovei” (Capu Codrului) și „Capucodrului dencolo de apă” (Capu Câmpului). Din Ardeal, au venit la Capu Codrului, conform Consignațiunilor lui Enzenberg, din 27 ianuarie 1778, familiile lui Florea MUNTEAN și Grigore FLOREA din Dumitra, familia lui Șandru BÂRSAN din Budoi, familiile fraților Ștefan, Istrati și Grigore MOROȘAN din Moisei, familia lui Nichita LEȘAN din Leșu Ilvei, holteiul Ștefan MORARIU din Dumbrava, familia lui Grigori I. RUSU din Aragniz, familia lui Doroftei BUTURLĂ din Argalia, familiile lui Iosif UNGUREAN
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
din Leșu Ilvei, holteiul Ștefan MORARIU din Dumbrava, familia lui Grigori I. RUSU din Aragniz, familia lui Doroftei BUTURLĂ din Argalia, familiile lui Iosif UNGUREAN și Georgiță ALBU din Herina, familia lui Maftei STRUȚU din Toplița și familia lui Sandu BÂRSAN din Cașin. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Capu Codrului se ridica la 2.072 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (92,5%), cu o minoritate de germani (4,5%), una de ruși (0,5%) și una de evrei (2
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
ales după tratatul de la Adrianopol, care le-a îngrădit mișcarea, au fost și „cărăuși” conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distanțe, aidoma aromânilor "cărvănari". Ei nu sunt cunoscuți sub un alt nume, deși ocazional sunt denumiți și mocani bârseni, deși apartenența Săcelelor ca atare la Țara Bârsei, entitate politico-geografică medievală germană cunoscută sub numele de "Burzenland", este disputată. <br> Alte comunități pastorale limitrofe mocanilor săceleni sunt 'moroienii' din culoarul Rucăr-Bran, la hotarul dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia se
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi Bărtăluș-Mocani
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Posada din noiembrie 1330, îl răsplătea pe "comitele Laurentius" din Zarand pentru vitejia sa din acea bătălie. Textul respectivei diplome conține mențiunea "„Basarab, filium Thocomerii", "scismaticum, infidelis Olahus Nostris”" („pe Basarab, fiul lui Thocomerius...”). O traducere mai completă oferă Cornel Bîrsan, în "Istorie Furată. Cronica Românească de Istorie Veche": „Basarab era fiul lui Tatomir (Thocomeri), de religie ortodox (schismatic), infidel, dar Olah (Român)”. Istoricii români din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX l-au considerat pe Basarab ca fiind
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
ori, Vlad/Vladislav de 10 ori, Basarab (4), Mircea (4), Alexandru (3), Dan (3) Petru (3), Nicolae (2), Mihnea (2), Mihai, Neagoe și Vintilă doar o dată. Filiatia bunic - nepot este și mai determinativă în acest caz. După cum demonstrează istoricul Cornel Bîrsan, lucrarea sa "Istorie Furată", filiația bunic-nepot este argumentul cel mai bun al existenței lui Radu Negru Vodă. Toți domnitorii și-au botezat urmașii cu numele celui care a întemeiat dinastia Basarabilor și anume cu Radu (Radu Negru Vodă): Acest fenomen
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
formele ei de tranziție, a cnezilor cu diplome de proprietate, spre formele proprietății feudale de tip nobiliar, a nobililor de comitat. În antroponimia și toponimia medievală a Maramureșului istoric transpune istoria socială în geografia regiunii. Oamenii se numesc: "Baba, Bărbat, Bârsan, Crăciun, Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Brezeanu, Maria Ciucurescu ș.a. Deși nu a deținut niciodată oficial o catedră la Conservator, funcționând aici ca locațiilor al unor actori-profesori, a îndrumat o adevărată generație de "monștri sacri", din care făceau parte Ion Manolescu, V. Maximilian, G. Storiu, Zaharia Bârsan, Marioara Voiculescu etc, Aceasta din urmă ne-a împărtășit credința că Petre Liciu a fost nu numai un actor de talent și un regizor excepțional, ci și un mare pedagog. "Nici o profesie și nici o chemare n-ar fi putut cuprinde
Petre Liciu () [Corola-website/Science/307578_a_308907]
-
să răsară", înălțând „flamura străbună" a dragostei de „lege și de țară". <br> <br> <br> În numerele apărute în anul 1901 (vineri, 2,9,16,23,30 decembrie) și în cele din anul următor, colaborează printre alții: Dimitrie Anghel, Zaharia Bârsan, Ion Gorun, Ion Agârbiceanu, E. Gîrleanu, C. Moldoveanu, Constanța Hodoș, Ilarie Chendi, R. Cioflec, V. Savel, G. Tutoveanu, Ion Adam, G. Vîlsan, alăturându-se în anii următori și Ioan A. Bassarabescu, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, George Topîrceanu, Ion Minulescu
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
în frunte cu Ion Scurtu. Într-un volum scos la Editura Minerva, în anul 1978, Petru Homoceanul publică poeziile poeților de la Sămănătorul. Ei sunt în ordine alfabetică: Dimitrie Anghel "(pseudonime: V. Ieronim, Măghiran, Teofil Jianu, Gh. Șutzu)", Traian Anghelovici, Zaharia Bârsan "(pse-: Sîn Petreanul)", Ion Bârseanul, Ion Borcia "(pse-: I. Corbea în Sămănătorul, Sorin în Familia)", Ștefan Braborescu, I. Broșu, N. Budurescu, O. Carp "(nume: G.Proca)", Panait Cerna "(nume-: Panait Stanciof)", Maria Cioban-Botiș, Romulus Cioflec, Em. Ciomac, Eugen Ciuchi, Ana
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]