1,215 matches
-
au determinat pe unii muncitori să manifesteze împotriva patronilor și a „politicii guvernelor burghezo-moșierești”. Astfel, pe 1 mai 1917, în timp ce la Iași soldații ruși luau cu asalt casa din cartierul Sărăriei, în care era deținut liderul comunist Cristian Racovski, proletarii băcăuani au organizat o puternică manifestație, solicitând încetarea războiului și recunoașterea drepturilor muncitorești. Mișcări similare au fost organizate și în orașele Iași, Tecuci, Roman, Piatra Neamț și Bârlad. Primul-ministru al României a intervenit energic la generalul Scerbacev, acesta dezaprobând public actele soldaților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot sub pretextul de a fi făcut spionaj în favoarea bolșevicilor, alți șapte militanți au fost executați în incinta fabricii Letea. La exact un an de la mobilizarea generală din 14 august 1916, starea de spirit a românilor era magistral surprinsă de băcăuanul Th. V. Cancicov, aflat pe atunci cu domiciliu forțat în teritoriul ocupat al Munteniei (14 august 1917): „ Acum un an aveam un ideal măreț și posibil de împlinit prin victorie, încurajați și sprijiniți de aliați puternici; după un an suntem
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
adăpostește osemintele caporalului Iancu Feldman, decorat cu Ordinul „Bărbăție și Credință”, clasa a II-a. Lista Eroilor sanitari morți pentru patrie în perioada 1916-1920, publicată de Alexandru Manolescu în anul 1940, în lucrarea „Închinare”, cuprinde și ea nume de evrei băcăuani. Cu siguranță, numărul acestora este mult mai mare. Grigore Grigorovici, de pildă, menționează faptul că în cimitirul Lazaret „au fost îngropați în gropi comune eroi de toate gradele și din toate armatele aliate morți de tifos, ca și civili, creștini
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului - și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va înregistra, încă din zorii Epocii Moderne, ritmuri alerte de dezvoltare economică. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul a cunoscut o intensificare a activităților comerciale, negustorești și manufacturiere, în cea de-a doua jumătate, morfologia economiei băcăuane va deveni tot mai complexă, în special odată cu punerea bazelor sectorului industrial. După cum este cunoscut, anul 1829 a adus în economia Principatelor Române schimbări structurale radicale. Astfel, odată cu semnarea Tratatului de Pace de la Adrianopol (1829) - ce a desființat monopolul Imperiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a comunității evreilor băcăuani: din totalul de 6.122 evrei băcăuani (48% din totală 350 practicau meserii, 442 erau comercianți, 120 erau liber profesioniști, iar 409 erau muncitori manuali și oameni fără profesie. Treptat, numărul negustorilor și meșteșugarilor evrei a crescut foarte mult, astfel încât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a comunității evreilor băcăuani: din totalul de 6.122 evrei băcăuani (48% din totală 350 practicau meserii, 442 erau comercianți, 120 erau liber profesioniști, iar 409 erau muncitori manuali și oameni fără profesie. Treptat, numărul negustorilor și meșteșugarilor evrei a crescut foarte mult, astfel încât la cumpăna dintre secolele XIX-XX ponderea românilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
domeniul meseriilor, de pildă, dinamica cu care evreii s-au instalat în acest sector economic este impresionantă - 1880 - 350 de meseriași evrei (aproximativ 50% din totală, 1903 - 654 de meseriași evrei, reprezentând peste 2/3 din numărul total al meseriașilor băcăuani. Fenomenul se regăsește în toate palierele economiei locale, domeniul comercial fiind la fel de relevant. Astfel, dacă în anul 1880 în oraș activau aproximativ 442 negustori evrei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, conform unei statistici din anul 1897, numărul acestora a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exemplu, dacă în anul 1879, în Bacău existau 23 de negustori bacali români și doar unul evreu, în 1900 numărul negustorilor evrei a crescut la 36, spre deosebire de cel al românilor, care a scăzut la 6. La nivelul anului 1903 evreii băcăuani ajung în poziții dominante și în ceea ce privește marele comerț - comerțul cu cereale (marile hambare aparținând familiei Brill, cele aflate în proprietatea lui Șaie Cofler, sau cele deținute de Pinkas Edelstein, Berl Malai, frații Iacobsohn, Isac Avram, Avram Gutman, Iacob Bercovici, Moișe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele deținute de Pinkas Edelstein, Berl Malai, frații Iacobsohn, Isac Avram, Avram Gutman, Iacob Bercovici, Moișe Klein și, ulterior, fiul său Buium Klein etc.ă, comerțul cu articole din fier (cel mai mare angrosist de fierărie din Moldova a fost băcăuanul Faiviș Kleină, comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur al economiei băcăuane - strada Mare - era în proporție de peste 85% evreiesc. O explicație pentru această evoluție a hărții etnice a economiei orașului, încearcă să ne ofere același Costache Radu. Pe de o parte, acesta pune fenomenul pe seama migrației benevole a românilor din sfera
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fie formată din cetățeni români. Aceste restricționări transpar și din modul în care Primăria Bacău întocmea listele cu alegătorii pentru Camera de Comerț și Industrie Nr. 7, cu sediul la Focșani. Spre exemplu, pentru exercițiul 1901-1902, lista comercianților și industriașilor băcăuani cuprinde, dintr-un total de 44 de persoane fizice și juridice, numai cinci locuitori evrei (Venzel Singer - fabrică de cărămidă, V. Țenov - fabrică de cherestea, Arthur Ehrlich - împrumutător, H. Avram Focșaner - bancher, Herșcu Heimberg - mărunțișuri). Prezența evreilor pe această listă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scutirile mai sus amintite, datorită faptului că asigurau necesarul de material lemnos pentru funcționarea cazanelor de la Uzina Electrică. În pofida legislației cu specific etnocratic și a unui status civico-politic deficitar, primul deceniu al secolului al XX-lea îi găsește pe evreii băcăuani ocupând poziții dominante în toate sectoarele importante ale economiei locale. Stau mărturie, în acest sens, informațiile cuprinse în lista prezentată de Primări Bacău la standul județean organizat în anul 1906 cu ocazia Expoziției Naționale din București. Având în vedere faptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai sus amintită ne obligă să operăm selectiv în prezentarea ei. Deși este prea puțin atractivă, am optat pentru maniera „developării” datelor exact așa cum acestea apar în document din cel puțin dou) considerente. Pe de o parte, listarea numelor meseriașilor băcăuani ne scutește de a mai face orice apreciere în privința compartimentării etnice a domeniului și, pe de altă parte, noutatea informației, nefructificată până în prezent în nicio lucrare de interes local. Iată numai câteva exemple (1906): croitor (14) - Herman Swartz, Solomon Rosenfeld
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a surselor arhivistice, dar și de acuratețea informației - tot la datele cuprinse în listele de alegători afișate de Camera de Comerț și Industrie Nr. 13 Bacău. Astfel, lista definitivă pentru alegerile din anul 1925 surprinde următoarea partiționare etnică a comerțului băcăuan (lista prezentată mai jos este incompletă, cuprinzând numai o parte din categoriile comerțului locală: brutării (17) - Anghel Ilie, I. Bercu Bercovici, Stoica Blejevici, Avram Dascălu, Nicu Filipiu, Bercu Grimberg, Beti Kemirling, Dumitru Mastrodina, Petru Mihăescu, Fani Schvartz, Huma Schvartz, Avram
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
armenești, 5 cu patroni italieni, 3 firme germane, 5 sârbești, 2 cu patroni bulgari, 12 firme ungurești și 1 firmă condusă de un grec. Considerăm că exemplele prezentate sunt edificatoare în privința dominației pe care evreii au exercitat-o asupra comerțului băcăuan de-a lungul întregii perioade studiate de noi. De altfel, aceste realități acopereau întreaga arie a economiei locale, indiferent de ramura sectorială pe care am dori să o analizăm - industrie, meșteșuguri, comerț. Am omis intenționat să realizăm o incursiune în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un adevărat monopol la achiziționarea pieilor, fabrica ajungând chiar să preia o parte din tăbăcăriile din jurul Bacăului, inclusiv modesta tăbăcărie din Roman. Dealtfel, Romanul s-a transformat într-un important centru de achiziție a pieilor crude, în beneficiul noii firme băcăuane. Dinamica dezvoltării acestei afaceri este impresionantă, anul 1908 fiind esențial pentru evoluția ulterioară a Întreprinderilor Filderman. În acel an, S. Filderman a reușit, pe de o parte, să achiziționeze de la Paul Kristen o fabrică de pielărie (ce funcționa încă din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iacob Rubin, Nathan Davidovici, Manase Lazarovici, Șmil Moscovici, Ion Dochițoiu, Avram Aberman. Prima moară sistematică „cu turbine” - dotată cu patru pietre de măcinat, acționate mecanic - a orașului Bacău a fost dată în folosință în anul 1892. Până la apariția acestei mori, băcăuanii își măcinau grâul și porumbul la morile lui Rugină și la cea a lui Goguleț. Noua moară, aflată în proprietatea industriașului Paul Kristen, a fost construită pe terenul fostelor mori de lângă strada Bacău-Roman, ce au aparținut lui Nicolae Meleca. Conform
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
valoarea fiecărei anuități semestriale fiind de 10.663 lei. Capacitățile de producție și de depozitare ale acestor mori au crescut continuu astfel încât, în primul deceniu al secolului al XX-lea, cea mai mare parte din necesarul de făină „pentru îndestularea băcăuanilor cu pâine”, era asigurată de moara Kristen. În anul 1914, în urma unui incendiu devastator, moara Kristen a intrat în incapacitate de producție. Deși unitatea industrială se afla în ruină, S. Filderman a forțat achiziționarea ei, prețul de cumpărare fiind mult
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Frantz și Carol Aintz au înființat în anul 1867 o fabrică de bere, pe un loc de la marginea orașului, cumpărat de la N. Drăgoianu. Deși era destinată unui alt tip de consum, până la trecerea acesteia în proprietatea elvețianului Felix Grivel (1890), băcăuanii au apreciat mai mult drojdia „pentru plămădit cozonaci”. Mașinile moderne aduse de elvețian, precum și îmbunătățirea compoziției berii au făcut ca la începutul secolului al XX-lea, în zilele călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să nu mai găsești niciun
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
elvețian, precum și îmbunătățirea compoziției berii au făcut ca la începutul secolului al XX-lea, în zilele călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să nu mai găsești niciun scaun”. Deși citatul din Costache Radu induce ideea unui atașament ridicat al băcăuanilor față de licoarea „Grivel”, în realitate apetitul băcăuanilor pentru consumul de bere a fost unul extrem de modest. O statistică din iulie 1902, ne indică faptul că „în luna mai, fabrica de bere Felix Grivel a pus în consumațiune pentru Bacău cantitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ca la începutul secolului al XX-lea, în zilele călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să nu mai găsești niciun scaun”. Deși citatul din Costache Radu induce ideea unui atașament ridicat al băcăuanilor față de licoarea „Grivel”, în realitate apetitul băcăuanilor pentru consumul de bere a fost unul extrem de modest. O statistică din iulie 1902, ne indică faptul că „în luna mai, fabrica de bere Felix Grivel a pus în consumațiune pentru Bacău cantitatea de 4.626 litri. Dacă vom raporta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
642 - o creștere de 409% în numai 11 ani. Datele statistice surprind același trend pozitiv și la nivelul orașului. După cum putem bănui, începuturile procesului de industrializare consemnează un bilanț relativ modest. În anul cuceririi independenței de stat a României, industria băcăuană era reprezentată prin „șase fabrici de cărămizi, în care lucrau 80 de muncitori, cinci tăbăcării, a căror capacitate de producție se ridica la 540 de piei pe an, o fabrică de bere, una de sifoane, una de lumânări și o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
studiate de noi - listele cu alegătorii pentru Camera de Comerț și Industrie Nr. 7 Focșani, listele electorale pentru alegerile locale sau parlamentare etc. Din acest motiv, la sfârșitul procesului de „scanare” în cheie etnică a listelor cu industriașii și comercianții băcăuani (1900-1916), impresia finală a fost una dezolantă - aceea a unui oraș lipsit de industrie. Într-adevăr, cel mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]