1,215 matches
-
noaptea peste cap, mai mergând la calculator, mai Încercând să ațipesc, dar fără nici-o șansă ca somnul să revină. La 3,40 m-am instalat definitiv În fața monitorului și până la 9 am tot Încercat variante de format pentru volumul Scriitori băcăuani, Întrucât am constatat, comparând alte ediții apărute În ceea ce unii consideră a fi formatul academic, că În varianta aleasă inițial de mine pierdeam un centimetru din ecartamentul paginii. Silit de Împrejurări, am portit-o iarăși la drum, de data aceasta cu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Bacău, 29 martie 1999 (Editura Junimea, 1998). 14 iulie 2012 Să mai notez câteva autografe și cred că va trebui să renunț la aceste notații, pentru că Îmi răpesc minute prețioase și am intrat deja În criză cu finalizarea volumului Scriitori băcăuani: Fratelui Cornel Galben, cu dragoste și admirație, de la autori &redactori Ion Diviza Alexei Repede Ghimeș-Făget, 18.07.99 (pe antologia Constelația Post-Scryptum, Chișinău, 1999); Bunului prieten Cornel Galben bucuria reîntâlnirii și atașamentul sufletesc, Întru cuvânt și tăcere al(e) lui
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
-l leagă o veche prietenie sinceră; Ion Cârnu Piatra Neamț, 23 aprilie 1997 (Zbori la mine, primăvară!, Casa de Editură Panteon, 1996); Pentru SEMNUL TRECERII DVS. Prin lumea Amurgului Sentimental, Pentru Dvs. Domnule Galbeni - VIAȚA CA UN DAR Și pentru revista-EDITURA băcăuană al cărei suflet sunteți! Cu prietenie, (Ioana Nuțu-Piersică - Viața ca un dar, Editura Amurg sentimental, 1997); Colegului Cornel Galben, În semn de caldă prietenie, din partea autorului, Vlad Sorianu (dr. V. Sporici) sept. 1983, Bacău (Timpul dezmoșteniților, Editura Junimea, 1983); D-
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
la Moinești era parcă și mai frig. Am trecut mai Întâi pe la Biblioteca „Ștefan Luchian“, căreia i-am mai donat 50 de titluri, unele În câte două exemplare, apoi m-am Întâlnit cu Vasile Robciuc, căruia i-am dăruit Personalități băcăuane VI și Scriitori băcăuani I, volume În care l-am inclus. Ultimul a ajuns și la Viorel Florin Costea, căruia i-am mai dus și 10 exemplare din volumul său refugii În prezentul aleatoriu, pe care le găsisem În sacii
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
și mai frig. Am trecut mai Întâi pe la Biblioteca „Ștefan Luchian“, căreia i-am mai donat 50 de titluri, unele În câte două exemplare, apoi m-am Întâlnit cu Vasile Robciuc, căruia i-am dăruit Personalități băcăuane VI și Scriitori băcăuani I, volume În care l-am inclus. Ultimul a ajuns și la Viorel Florin Costea, căruia i-am mai dus și 10 exemplare din volumul său refugii În prezentul aleatoriu, pe care le găsisem În sacii duși de Ionuț În
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
trebuie, claxoane și buluceală la autobuze, cozi, cozi, cozi... N-am reușit decât să trimit banii la tipografie, două colete și două plicuri, să mă Întâlnesc cu George Chițimuș, care s-a oferit să-mi distribuie 10 exemplare din Scriitori băcăuani, și să expediez câteva mesaje și chestionare. Și dacă poetul m-a ținut În casă până la 10,15, Magda m-a blocat după-amiază, așa că ziua s-a dus pe apa sâmbetei, aidoma celorlalte. Din pricina aglomerației am renunțat să mai trimit
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
am renunțat și să mai plec În această noapte cu trenul, așa că mâine voi mai avea la dispoziție Încă vreo 2-3 ore. Sper ca natura să nu se dezlănțuie până dimineață și la 10,45 autocarul să fie În autogara băcăuană. 18 decembrie 2012 Autocarul a fost În cele din urmă un microbuz, așa că la vederea lui am avut destule emoții, mai ales că nu-mi făcusem nicio rezervare. Până la urmă am ajuns cu bine, având chiar loc, În timp ce alte câteva
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Dragă domnule Călin, Scrisoarea dumneavoastră mi-a parvenit acum trei zile. Aș veni la Bacău <footnote id="1">Îi făcusem o dublă invitație: la Salonul Cărții și la Simpozionul „Calistrat Hogaș”. Peste o săptămînă, era anunțat astfel în ziarul local: „Băcăuanii pot saluta astăzi prezența în mijlocul lor a profesorului universitar doctor docent Constantin Ciopraga. în sălile (sic!) expoziției de la Galeriile de Artă, la ora 19, distinsul oaspete va vorbi despre << Personalitatea literaturii române>>” („Salonul cărții”, în Steagul roșu, 27, nr. 5971
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu prilejul unor doctorate. Cît despre apariția voastră trimestrială, o regret și eu. Ea stînjenește, irită și doare pe toată lumea. Dar poți crede în zvonurile optimiste privitoare la o revenire? Sînt sigur că d-ta ai înjgheba o frumoasă revistă băcăuană, după cum se vede din cea de azi. Ți-aș dori să fii sprijinit în consecință. Cu cele mai cordiale salutări, al d-tale, Al. Dima </citation> (11) <citation author=”Al. Dima ” loc="[București]" data =”[ianuarie] 1979” desc =”[carte de vizită
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vrea să crezi. Am motivat mai sus vorbind de „treaba redacției”, în care nu se amestecă decît principialitatea. 2. Am ținut și două conferințe, nu fiindcă n-aveam ce face sau că poate aș fi avut ceva grozav de spus băcăuanilor, ci fiindcă cei din conducerea S.S.F. București m-au solicitat, întrucît tovarășul Cosmescu era în... pană de... orator. Am vorbit despre Viața Românească - rolul lui Ibrăileanu la această revistă și apoi despre un mare ministru al învățămîntului: Spiru Haret. După
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Anonymous Anonim Ispita călătoriilor exotice Pe la mijlocul primăverii anului 2013 am fost prevenit de către profesorul băcăuan Gheorghe Neagu, destoinic slujitor al limbii române, că ar vrea să-mi încredințeze textul unui viitor volum, pe care să-l lecturez, după care să formulez o opinie, într-un fel de cuvânt înainte. Pe la începutul verii, aceluiași an, am
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
călătorii în lumea șamanilor. Mai știam, de asemenea, că temerarul acestei călătorii este o tânără intelectuală, cu rădăcini nutrite în orașul nostru. Așadar, autoarea jurnalului de călătorie, Ingrid Cozma, s-a născut în noiembrie 1971, în familia unui important magistrat băcăuan. În 1997, după ce absolvă Facultatea de Stomatologie, pleacă în Anglia și se specializează, la Londra, timp de cinci ani, în Ortodonție. Din acest moment începe aventura existențială a autoarei. Mai întâi a avut de depășit dificultatea deciziei privind plecarea. Avea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Nicolae Grebenea fost secretar a Mișcării Legionare a județului Bacău în perioada 9 septembrie 1940 21 ianuarie 1941; la împlinirea unui secol de viață, 25 octombrie 1905 25 octombrie 2005, și a 23 ani de temniță grea 1941-1964, din partea camarazilor băcăuani: „Ziua de azi Părinte, vă închinăm prinos Un secol cât o mie, v-ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu). Avem în față un nou volum, ce-l are ca autor pe Petru C. Baciu. La 92 de ani, sufletul acestui erou, de pe meleagurile băcăuane, își strigă încă zbuciumul, în speranța că mărturia generației din care a făcut parte, nu va fi uitată. Au luptat împotriva regimului care a mutilat atâtea suflete. Au luptat cu toată tinerețea lor, cu toată dragostea față de semeni și de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prin parc, spre redacție, copacii erau încărcați de zăpadă. Am tras de vreo două crengi, s-o simt pe pleoape, pe față... *După o bătaie în ușă, în camera mea de redactor a intrat profesorul I.D. Lăudat. Venit la rudele băcăuane, a trecut să-mi lase o culegere din studiile sale despre Dimitrie Cantemir, multiplicată la imprimeria Universității. A scos, totodată, din geantă și un dosar cu o recenzie la volumul Ienăchiță Văcărescu. „Nu spun do ut des”, mi-a precizat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fițuică în față, am ascultat banda de magnetofon pe care fuseseră înregistrați, la București, Radu Cârneci și Iulian Antonescu. Mi-a plăcut evocarea istoricului, și mai ales imaginea înaintării printr-o Veneție închipuită a „oamenilor începutului de drum” din cultura băcăuană. Mirajul lor... Nota neplăcută a unor asemenea întîlniri o constituie insistența cu care i se repetă celui pensionat minciuna ocazională că va fi și în continuare util, că se va bucura de aceleași atenții camaraderești. Persoana sa e plasată deja
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
muncii sale. Circumstanțelor defavorabile și nefericirii propriei vieți marcate de boală (diabet) le opunea mun ca încrîncenată, împinsă către perfecțiune. Regizor și director al Teatrului de Animație, era (nu prin studii, ci prin atitudine) una din figurile marcante ale intelectualității băcăuane. Ne-am stimat reciproc, în mod constant. Fără vocea lui de stăpîn sastisit, fără „nevroza” lui, Teatrul de Păpuși îmi pare azi o fantomă. *Aseară, lungă discuție telefonică (peste un sfert de oră) cu Mihai. Inevitabil, am ajuns și la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acest capitol lui Gheorghe Iacob, directorul tehnic al editurii, un anecdotist hazliu, mort între timp și el. L-am revăzut, apoi, la București, în aprilie 1972. Amuzat și absent, a declinat invitația de a veni la prima ediție a Salonului Băcăuan al Cărții: „Monșer, sînt teribil de ocupat!” * Nu se putea să lipsesc (azi, 23 mai) de la susținerea tezei de doctorat a amicului „Tase” Trandafir! Deși cunoștea întreg „scenariul”, el a manifestat, deopotrivă, bravură și nesiguranță. Cu numai cinci minute înainte de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scuză nu i valabilă: de-a lungul anilor, a cîștigat din publicarea propriei literaturi și din ajutoarele de la Uniune (inclusiv - susține Sergiu - pentru o inundație în cartierul său, care n-a avut loc) mai mult decît oricare altul dintre scriitorii băcăuani, cu excepția, poate, a lui Radu Cârneci. Interesant e că, în particular, el îi disprețuiește pe cei ce scriu „poezie ocazională”. În vară, la Onești („Zilele Culturii Călinesciene”), era flatat de remarcile că unele din „poemele (sale) rapide” sînt „subversive”, pline
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în care ele se petrec. Nu e o lecție doar pentru martori, ci pentru umanitate. Cu fiecare operă, Shakespeare - a spus-o Eminescu, marele său admirator - ne învață „ce-un ev nu poate să te-nvețe” („Cărțile”). *După comunicarea „Literatura băcăuană 1964 1984”, pe care am ținut-o la Comitetul de Cultură, venind vorba despre Ovidiu Genaru, profesorul mi-a spus: „N-a fost întotdeauna ironistul pe care, văd, îl apreciezi. În tinerețe, a răspuns la fel ca și alții «comenzii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întreb, misticismul celor mai multe dintre poemele aniversare e deja o rutină! *La 29 ianuarie (1986) a murit Grigore V. Coban (Grigore Soroceanu, într-o nuvelă de-a mea neterminată), cel care în urmă cu 23 de ani mă iniția în viața băcăuană, în timp ce mergeam, pe jos, la Săucești, să organizăm practica pedagogică. Pe atunci el nu-și dezvăluia întreg trecutul (scrisese un volumaș de epigrame, publicase o cărticică despre Fenomenul A.C. Cuza și un studiu despre Otto Briese), ci vorbea mai mult
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de mai jos a fost antamat la sfîrșitul anului trecut în timpul «Reuniunilor revistei Ateneu», la care profesorul Constantin Gh. Marinescu de la Catedra de științe sociale a Institutului de Medicină și Farmacie Iași a participat în calitatea de premiat al publicației băcăuane”. Dificultatea ar constitui-o - deduc - cuvîntul antamat, pe care d-sa crede că l-am folosit în mod impropriu. Pentru a-i risipi această părere, îl rog să revadă nu „toate”, ci barem o parte din lucrările care l înregistrează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și dintr-o categorie și din alta. *Ghiță Neagu m-a condus pînă aproape de bloc, ca să mă întrebe în cele din urmă: „Ce fel de om e Adam ăsta?” înainte de Crăciun, a mers cu el și cu alți cîțiva scriitori băcăuani la Răcăciuni. Acolo au petrecut în casa poetesei L.M., fostă elevă de-a sa la Liceul Pedagogic, nevasta milițianului din comună. După ce a mîncat și a băut bine, A. s-a lansat în apostrofări și aprecieri ofensatoare la adresa unora de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cel mai bine pentru teatrul românesc?”, l-a întrebat Florin Gheuca pe Radu Beligan. „Mă rog, mă rog, cine?”, s-a arătat curios marele actor, care, ca orice demnitar, se aștepta, probabil, la un omagiu. „Bruce Lee!”, i-a răspuns băcăuanul, dînd drumul, el, primul, unui hohot de rîs. „Mai sînt și alții: Kung Fu, Gloria Henry...”, a adăugat, făcînd aluzie la faptul că, mai mult decît spectacolele, principala sursă de venituri extrabugetare o constituie video casetele și jocurile mecanice. * Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
voie de la Securitate” ori că are asigurată „plasa de protecție” de către străinătate. Legat de acest aspect, mi-amintesc felul în care profesorul Petru Pînzaru (trimis, probabil, de la Centru) a încercat să-l minimalizeze în fața noastră, a redactorilor celor două publicații băcăuane, pe Mircea Dinescu. „Cine atacă partidul?”, a întrebat el disprețuitor. Și a răspuns: „Acest «Boabă de piper», un poetaș, absolvent al Academiei «ștefan Gheorghiu» cu o teză de licență despre reportaj de numai 25 (douăzeci și cinci) de pagini și fără bibliografie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]