2,818 matches
-
Obradovici considera că omul care se manifestă prin ,,virtute cu fapte bune, bună nărăvire și luminarea minții” merită aprecierea semenilor săi. Preocuparea lui pentru educația morală a rămas caracteristică unui climat luminist din epocă. Mai mult decât atât, directorul școlilor bănățene a introdus în acest climat valori pedagogice inspirate din folclor și a asimilat valori culturale europene într-o perioadă de progres cultural. Traducerile din limba franceză s-au adresat în special tineretului, de a cărui educație prin operele literare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1816-1835), Uroš Volici (1835-1845), Maxim Pascu (1845-1849), dar care a avut o întrerupere de câteva luni, perioadă în care autoritățile revoluționare l-au desemnat director în cercul Caransebeș și în graniță pe Vincențiu Babeș. Între 1850-1861, în fruntea districtului școlar bănățean a fost desemnat Constantin Ioanovici. Districtul Caransebeșului a fost cel mai întins și a coordonat cele mai multe școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
eficient directoratele școlare locale și directorii ce se aflau în fruntea acestora. Concomitent, monarhia a lăsat pe seama comunităților locale, a latifundiarilor și mai puțin a bisericilor, susținerea materială a școlii, construcția, dotarea și întreținerea învățătorului. Până la 1862, în întreg spațiul bănățean s-a manifestat o oscilantă pendulare între centralismul reclamat de evoluția unitară a învățământului și necesitatea descentralizării acestuia la nivel de comunitate locală pentru susținerea materială a școlii. Acest aspect este relevat prin circularele școlare emise în perioada 1817-1862. Din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
privilegiată în achiziționarea cărții românești tipărite la Buda. Această instituție ungară a publicat 167 de cărți românești între 1814-1824 și 71 între 1825-1840. Dintre acestea, 75 de titluri au fost scrise pentru Banat sau de bănățeni. În legătură cu achiziționarea cărții, provincia bănățeană a ocupat locul doi în spațiul românesc, după Muntenia, cu 3.346 volume cumpărate, dar cu un număr incomparabil mai mare de localități de localități consumatoare de carte. Banatul deținea primul loc în achiziționarea cărții științifice și a manualelor (35
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din 20 ianuarie/1 februarie 1850, districtul Timișoara urma să fie coordonat de un singur inspector școlar în persoana lui Constantin Ioanovici, iar districtele literare locale ca și funcțiile de directori școlari erau desființate. Prima decizie a noului inspector districtual bănățean a fost înlocuirea predării limbii maghiare cu limba germană. Din 1858 se recomandă transcrierea circularelor cu alfabetul latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-au confruntat cu ofensiva guvernelor maghiare împotriva autonomiei bisericești și a școlilor aflate în subordinea lor, considerate drept principalele obstacole în cale promovării politicii de asimilare și integrare a naționalităților. Tot mai frecvent, sistemul de educație a fost folosit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instituțiile școlare primare de stat reprezentau doar 5,4% din totalul unităților de învățământ funcționale în Banat, iar în anul 1914 ponderea acestora ajungea la 18,5%. De aici rezultă cu claritate presiunea exercitată de autoritățile de stat asupra învățământului bănățean în efortul de a impune limba maghiară. Într-un interval de timp de 23 de ani (1892-1914), școlile primare comunale au înregistrat o pierdere de 141 unități școlare. În acest caz se modifica sensibil susținătorul școlii, adică dreptul de administrare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
va transforma în școală de stat. O situație similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor bănățeni împotriva presiunilor făcute de organele statului pentru a modifica caracterul școlilor confesionale. Învățământul primar bănățean a fost categoric dominat de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și a dotărilor materiale necesare procesului didactic. În anul 1907, autoritățile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
creștere cu 5. 153 persoane active, respectiv cu 33,3%. Această dinamică industrială și comercială impunea în mod necesar școlarizarea unei importante forțe de muncă calificate prin extinderea activității școlilor de ucenici. Ființau asemenea școli de ucenici în centrele urbane bănățene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar numărul lor era restrâns. Astfel, în localitatea Deta, Corporațiunea industrială locală deschidea o școală de ucenici industriali la 15 septembrie 1853. Lecțiile erau predate de învățătorii de la școala primară confesională. În primii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de școlile care asigurau pregătire profesională de specialitate. Din acel an, activitatea lor de pregătire în domeniul industriei și comerțului a fost preluată aproape în totalitate, excluzând Timișoara și Panciovo, de școlile de ucenici. Tot în această perioadă, în provincia bănățeană sunt deschise trei școli cu pregătire de specialitate în domeniul agrar, acestea fiind: Școala Ciacova, înființată în 1885, Școala Lugoj, înființată în 1895 și Școala Sânnicolaul Mare, transformată în școală de stat în anul 1887. Extrapolarea sferei serviciilor publice și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
împiedicat de a purta prezidiul, va încredința aceasta unuia dintre mirenii fruntași.” Legea Apponyi din 1907 a produs o reacție viguroasă a bisericilor românești, a Partidului Național Român, a deputaților români din parlament, a întregii elite intelectuale din provincia istorică bănățeană. Ministrul de Culte și Instrucțiune a nominalizat în 22 noiembrie 1907 așa-numiții vizitatori școlari specialiști, care-i dublau pe inspectorii guvernamentali, a căror exclusivă atribuție era ,,a constata cu deosebire în școalele elementare poporale nemaghiare ascultarea art. de lege
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, despre meritele căreia vorbea Miron Cristea într-o circulară din 16 octombrie 1910, solicitând preoților să prezinte comunităților rosturile Astrei, să îndemne localnicii să devină membri ai filialei bănățene a Astrei, să lectureze literatura editată de Asociațiune. Episcopul caransebeșean era preocupat și de perfecționarea metodelor de predare în învățământ. Prin circulara 3. 572/1910 solicita cu insistență ca preoții și învățătorii să-și însușească ,,un metod de predare cât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mers alături, dar ascendent, pe linia modernizării societății și statului. Publicul-țintă al acestor ordonanțe școlare a fost format din învățători și comunitățile locale, cărora le-a indicat direcția ascendentă spre perfecționare și progres al învățământului. În primii ani interbelici învățământul bănățean a parcurs transformări multiple și majore, coordonate direct de Ministerul Instrucțiunii Publice de la București în ce privește structura pe cicluri de învățământ, tipologia școlilor, conținuturile programelor analitice și ale planurilor de învățământ, structura anului școlar, elaborarea și difuzarea manualelor școlare etc. Prima
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923 1929) din Regatul Sârbilor, Croaților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
peisajul natal, Pavel P. Filip scrie poemul "Amintirile ulmilor'' Închinat satului care păstrează "focul darului de neam, de mamă, de tată, de cer senin și libertate". Dealtfel În articolele sale, În calitate de președinte al Filialei "Comunității Românilor din Jugoslavia" introduce cititorul bănățean În miezul evenimentelor culturale și sociale din Provincie. Vasile Barbu (Uzdin) un om cât o instituție. El aduce Uzdinului nu numai faima, dar și funcția unui mic continent prin personalitatea sa vulcanică, multivalentă: Președintele Societății Literare Artistice "Tibiscus", gazetar, scriitor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama Înstrăinării, spirit nostalgic În căutarea satului pierdut pe care Îl cântă cu evlavie adesea În grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările noastre din anul 2001, conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează Începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
I. Ungureanu, ministrul Culturii, ing. I. Amihăiesei, dr. Vlad Bejan. 1-IV conferință de presă cu tema: Situația Învățământului și culturii la românii sud dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la Uzdin-Voevodina „Drumuri de spice” 25-26-IV Participarea la Simpozionul sub egida Vetrei Bănățene: Totul pentru Patrie. 13-V La școala generală nr. 3, Într-un cadru festiv asigurat de directorul școlii, Prof. E. Maximiuc, s-a Înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și preotului Radu Mironovici (Germania Baden Baden). 12-V
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău; dezvelirea bustului lui Tudor Arghezi; inaugurarea Bibliotecii “Târgoviște” din Chișinău; Documentare la Biblioteca “Onisifor Ghibu” din Chișinău. 16-17 septembrie La Uzdin (Voivodina Iugoslavia) s-a desfășurat Festivalul de muzică și folclor bănățean. 28-30 septembrie - a avut loc schimb de experiență la Nisiporeni. Delegația din România a oferit gazdelor cărți de literatură, manuale școlare, casete video (M. Diaconu). 28 septembrie - 1 octombrie D-na Cecilia Oescu și Valentina. Ilaș au participat la Simpozionul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Româno - Ucrainean. 27 septembrie Întâlnire cu Ion Iovcev directorul Școlii nr. 20 din Tiraspol la Inspectoratul Școlar Județean. 11 octombrie Cooperare cu Fundația creată pentru ridicarea unei statui reprezentând pe marele Voievod Mihai Viteazu. 17 - 19 oct. La simpozionul Astrei Bănățene de la Timișoara „Ginta Latină” a participat Împreună cu reprezentanți din Basarabia și Transnistria. 3 noiembrie Un număr de 9 copii de la Tiraspol urmează timp de 10 zile cursuri la Centrul de Informatică din Iași. 16 noiembrie Prin Soc. Ginta Latină se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ISTRO ROMÂNII” și volumul „Românii din Bulgaria”, la salonul de carte organizat de biblioteca „Gh. Asachi” În cooperare cu editurile din țară, din Basarabia, Bucovina și Jugoslavia. Apare volumul XLII „Ecologie umană”. 9-11.X. Participare la Simpozionul organizat de „Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules În mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, Înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul Înlătură
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]