1,589 matches
-
podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret", Carnet lapidar, "Ni-s obrajii galbeni în toate zilele, mâinile fierte./ Halucinăm", Coșmar), a mizeriei, a bolii, a războiului și a morții ("Iar târziu, spitalele, târziu/ ne-au strigat profund din bătătură;/ hemoragii de jar puneau în gură/ mari garoafe roșii pe sicriu...", Pacienți), iar pe de altă parte, prin modul de structurare a textelor, din enunțuri eliptice, sacadate, din construcții frânte (ingambamentul revine constant), din trecerea rapidă de la o imagine la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
celui de-Al Doilea! Nu-i exclus ca în ochii unora din ce ce vor citi acest jurnal să semăn cu zgîrcitul care adună și boabele din jurul ariei unde și-a îmblăcit snopii de grîu, nu numai pe cele din bătătură. Cu cel ce nu lasă din ele nici celor mai săraci decît el, nici păsărilor. Prea dau importanță - vor zice - tuturor însemnărilor, notelor și notițelor referitoare (mai mult sau mai puțin) la Bacovia pe care le-am făcut de-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fie obiectul curiozității contemporanilor săi și al com pătimirii lor. Decența omului i-a priit operei. Dificultatea fiecărui capitol din Dosarul Bacovia I, a fost aceea de a realiza un continuum de propoziții scurte. Ca să reușești, e nevoie de multă ,,bătătură’’. Coerența viziunii este esențială la un scriitor și atunci cînd o observăm știm că el e un scriitor adevărat. în Recapitularea, W. Somerset Maugham recunoaște următorul lucru: „I-am văzut pe oameni prin propriile mele idiosincrazii. O persoană mai veselă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alexandru Pop- Glanetașul, tatăl personajului principal al romanului. Acțiunea Începe la hora din sat, că era Într-o duminică; la horă iau parte locuitorii satului. Ion nu joaca Însă cu Florica lui Maxim Oprea, iubita lui, chiar dacă petrecerea are loc bătătura casei acesteia, ci cu Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl ei lui George Bulbuc. Acesta din urmă, vrând să-l provoace pe Ion, dansează cu Florica. La un moment dat, lumea se oprește, barbații Își scot pălăriile, cei de pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
De când dorul m-a cuprins, Sufletul mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități, existau și combinații: bumbac urzeală și fire de tort bătătură sau fire de in. Cea mai fină pânză care se țesea era renumita pânză „de borangic țesută și cu fire de mătase naturală obținută de la viermii de mătase
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități, existau și combinații: bumbac urzeală și fire de tort bătătură sau fire de in. Cea mai fină pânză care se țesea era renumita pânză „de borangic țesută și cu fire de mătase naturală obținută de la viermii de mătase. Pânza se realiza în războiul de țesut (stative) spre sfârșitul iernii și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
medicii „Garra Rufa” nu produc iritații cutanate. Ei rezolvă unele probleme medicale pe care medicii și medicamentele nu le pot rezolva. Aduși din apele Turciei, peștișorii „Garra Rufa” au devenit „specialiști” în diferite tratamente SPA din întreaga lume, în pedichiură, bătături și descuamarea pielii. Mișcarea lor în apă, fuga la grămadă în altă zonă a pielii îți dă senzația de revigorare și bună dispoziție. Este clar că au un sistem de comunicare numai de ei știut, altfel nu s-ar deplasa
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
prea mari sau mult prea mici pentru statura lor, dîndu-le un aspect jalnic, încălțămintea scîlciată, tunsoarea de cele mai multe ori aproape zero, accentuînd parcă și mai mult ideea că ei sînt altfel decît oamenii obișnuiți, palmele murdare, înnegrite, unsuroase, pline de bătături, vrînd parcă să spună că în închisoare munca nu-i o joacă, ci se aplică la maximum posibil, disciplina severă, depersonalizată, militarizată pînă la absurd, ce-i obligă pe arestați să se adune în plutoane și să meargă în cadență
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a se particulariza tendințele acestei lumi redate prin simboluri perene ale satului: ograda, prispa, tinda, vatra sobei. Iată cum este descrisă casa lui Tudor Bălosu: Spre deosebire de aceasta: Iar Casa, care în mod tradițional românesc este înconjurată de "curte”, "ogradă” sau "bătătură”, considerată ca un "val” de protecție în calea "iscoditorilor” de tot felul, este văzută și ca un refugiu pentru a putea fi tu cu tine însuți, pentru a-ți crea un spațiu reprezentativ, fizic sau imaginar. "Curtea” este granița între
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
tare ca fieru' iute ca oțelu'. Peste vară Primăvară, Capul să nu te mai doară! La nul și la mulți ani! Câta sindrilă pe casa, Atâția galbeni pe masă; Cât grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până se răcește leșia, taie cu briciul bătătura, apoi leagă usturoi pisat și repetă de mai multe ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până se răcește leșia, taie cu briciul bătătura, apoi leagă usturoi pisat și repetă de mai multe ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați un albuș până se face spumă, amesteci cu apă de Colonia, de obraz; uzi petele adesea cu o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este efectul privirii care deoache, boala pricinuită de această uitătură dușmănoasă. Cel bolnav din pricina deochiului este deochiat. Poate fi deochiat, în mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tare ca fieru' iute ca oțelu'. Peste vară Primăvară, Capul să nu te mai doară! La nul și la mulți ani! Câta sindrilă pe casa, Atâția galbeni pe masă; Cât grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până se răcește leșia, taie cu briciul bătătura, apoi leagă usturoi pisat și repetă de mai multe ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până se răcește leșia, taie cu briciul bătătura, apoi leagă usturoi pisat și repetă de mai multe ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați un albuș până se face spumă, amesteci cu apă de Colonia, de obraz; uzi petele adesea cu o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este efectul privirii care deoache, boala pricinuită de această uitătură dușmănoasă. Cel bolnav din pricina deochiului este deochiat. Poate fi deochiat, în mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
altfel, pe baza acestei compartimentări putem testa și ipoteza lui Matsuki privind parcursul ascendent al mâniei. În acest sens, sunt de menționat, mai întâi, nu doar expresiile care vizează zona "inferioară" a corpului - expresii precum a călca (pe cineva) pe bătătură sau a călca pe coadă (cu varianta a călca șarpele pe coadă) -, dar și textemele care descriu FURIA ca pe un stimul iritant, care afectează părțile "superficiale" ale organismului: a-i sări muștarul, a-i veni muștarul la nas/a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acolo postul de jandarmi. Erau băieți instruiți. Bătăile se terminau repede, că ăștia nu numai că se băgau, dar se și pricepeau, și, în câteva clipe, îl lăsau neputincios pe flăcău, ba îi confiscau și briceagul, adică îl călcau pe bătătură, cum se spune. Îmi aduc aminte de un caz: am văzut cum se apropiau doi jandarmi, cu pene de cocoș la chipiu. Un flăcău nărăvaș nu s-a purtat cum ar fi trebuit să se poarte, ori că a fost
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
meu Vasile Pavelcu descria o asemenea situație: o bătrână dintr-un sat cerea un preț disproporționat pentru cocoșul său pe care-l adusese la vânzare În oraș. Era nu doar o pasăre bine făcută, ci avea un nume, crescuse În bătătura sa, avuseseră multe Întâmplări Împreună, era neprețuit. Îl cunoștea și-l iubea. Prețul său era nu doar comercial, ci și afectiv. Recent, Rafael P. Wolter, un tânăr cercetător În psihologie socială din echipa profesorului M.-L. Rouquette, Într-o contribuție
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru mama, să o îndulcesc și pe ea, că prea era amărâtă săraca. De amintiri se leagă și o altă faptă copilărească, tot din perioada culesului fructelor. Eram ceva mai mărișor și aveam în grijă recoltatul de pe copacii din chiar bătătura casei noastre, doi vișini, trei cireși, patru meri trei peri, fiecare la timpul lor, dar cu efort minim, gândeam. Încă din timpul vacanței de Paști am și cotrobăit prin podul grajdului, prin hambar și șopron să găsesc niște s cânduri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca și cordelele făcute ca bătătură din ceea ce fuseseră articole de îmbrăcăminte devenite inutilizabile, au fost mult timp de folos omului. Nouă celor de la sat, mai ales. Dar ca o rufă să devină material de tăiat cordeleăcordele cu foarfecele pentru a realiza la războiul de țesut
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
erau de fel mici, a cotelor obligatorii, când delegații de la rai onul de partid sosiți în sat le măturau până și podul casei pe ntru a le lua și ultimele grăunțe. Nu mai vorbim despre oile, porcii și păsările din bătătură pe care nu mai aveai cu ce le întreține și pe care erai și obligat să le predai la ORACA în contul cotelor de carne care se înmulțeau de la un an la altul. Ce era de făcut ? Salvarea de a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]